Denisapatrascu's Blog

Angajatorul poate alege să recompenseze anumiţi salariaţi ca urmare a condiţiilor de muncă sau specificului activităţii lor. De asemenea aceasta poate fi rezultatul negocierilor colective prin care se stabileşte acordarea de indemnizaţii, sporuri şi alte adaosuri unora sau tuturor salariaţilor din unitate.

 Potrivit prevederilor art. 160 din Codul muncii, republicat salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.

Sporurile sunt beneficiile băneşti acordate de angajator potrivit legii sau contractului colectiv de muncă pentru a compensa anumite condiţii de munca ex. spor condiţii speciale, spor de noapte, spor toxicitate, spor munca in zile de repaus saptamanal sau de sarbatoare.

Conform art.41 alin.(3) şi art.43 alin.(1) din fostul contract colectiv de muncă unic la nivel naţional 2007-2010, sporurile minime şi adausurile erau stabilite ca nivel minim de negociere pentru nivelurile de negociere colectivă inferioare respectiv negociere individuală. Astfel sporurile ce se acordă în condiţiile prezentului contract sunt: a) pentru condiţii deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile, 10% din salariul de bază; b) pentru condiţii nocive de muncă, 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate; c) pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de sărbători legale ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere plătite se acordă un spor de 100% din salariul de bază; d) pentru vechime în muncă, minimum 5% pentru 3 ani vechime şi aximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază; e) pentru lucrul în timpul nopţii, 25% din salariul de bază; f) pentru exercitarea şi a unei alte funcţii se poate acorda un spor de până la 50% din salariul de bază al funcţiei înlocuite; cazurile în care se aplică această prevedere şi cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele colective de muncă la nivel de ramură, grupuri de unităţi sau unităţi. Sporurile prevăzute la lit. a) şi b), nu se includ în salariul de bază şi nu se mai acordă după normalizarea condiţiilor de muncă. Adaosurile la salariul de bază sunt: a) adaosul de acord; b) premiile acordate din fondul de premiere, calculate într-o proporţie de minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar şi cumulat; c) alte adaosuri convenite la nivelul unităţilor şi instituţiilor. (2) Alte venituri sunt: a) cota-parte din profit ce se repartizează salariaţilor, care este de până la 10% în cazul societăţilor comerciale şi de până la 5% în cazul regiilor autonome; b) tichetele de masă, tichetele cadou, tichetele de creşă şi alte instrumente similare acordate conform prevederilor legale şi înţelegerii părţilor. (3) Condiţiile de diferenţiere, diminuare sau anulare a participării la fondul de stimulare din profit sau la fondul de premiere, precum şi perioada pentru care se acordă cota de profit salariaţilor, care nu poate fi mai mare de un an, se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate şi, după caz, instituţie.

Bonificaţiile acordate angajatilor sunt un stimulent eficient, ajuta la ridicarea moralului acestora si, implicit, duce la rezultate mai bune ale muncii lor dar şi la fidelizarea faţă de angajator.

În acord cu dispoziţiile art. 55 din Codul Fiscal sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor: a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii; b) indemnizaţii din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial; c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii; d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome; e) remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăţilor comerciale; f) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari; g) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică; h) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia de cenzori; i) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii; j) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale; k) indemnizaţia şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice. Aceste prevederi se aplică şi în cazul salariaţilor reprezentanţelor din România ale persoanelor juridice străine; l) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţii care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenţi, pe perioada delegării şi detaşării, în România, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru ţara de rezidenţă a angajatorului nerezident, de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă; m) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor; n) sume reprezentând salarii, diferenţe de salarii, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile; o) indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă; p) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii. Avantajele, primite în legătură cu o activitate din cele menţionate includ, însă nu sunt limitate la: a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă; b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei; c) împrumuturi nerambursabile; d) anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului; e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal; f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal; g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii; h) tichete-cadou acordate potrivit legii.Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit: a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget; b) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare; c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale; d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare; e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare; f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii; g) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi, pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare; h) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de persoanele fizice care desfăşoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării, respectiv delegării şi detaşării, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în limitele prevăzute de actele normative speciale aplicabile acestora, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare; i) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţii care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenţi, pe perioada delegării şi detaşării, în România, în interesul serviciului, în limita nivelului legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru ţara de rezidenţă a angajatorului nerezident, de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare; j) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; k) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă; l) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat; m) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi al ministrului finanţelor publice; n) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepţie veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România ori are sediul permanent în România, care sunt impozabile în România numai în situaţia în care România are drept de impunere; o) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator; p) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu; r) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la momentul exercitării acestora; s) diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite. Avantajele primite în bani şi în natură şi imputate salariatului în cauză nu se impozitează. Pentru indemnizaţii şi orice alte sume de aceeaşi natură impozabile primite pe perioada delegării şi detaşării, în altă localitate, în România şi în străinătate, impozitul se calculează şi se reţine la fiecare plată, iar virarea impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar sau trimestrial.

Reprezintă forme de bonoficaţii:

1. primele de merit;
2. tichetele masa;
3. participarea angajaţilor la profit:
4. tichete cadou şi tichete creşă;
5. al 13-lea salariu;
6. prima de vacanţă;
7. prima de sărbători;
8. alte bonusuri.

 1. Primele de merit nu sunt ceva nou. Angajaţii eficienţi au fost răsplătiţi pentru eforturile lor sub diverse forme inclusiv in legislatia dinainte de revolutie (gradatii de merit).

Bugetarii au dreptul la premii lunare în limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului prevăzut în statul de funcţii, cu încadrare în fondurile aprobate prin buget. Premiile se pot acorda în cursul anului salariaţilor care au realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei. Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar. Premiile individuale se stabilesc de către ordonatorii de credite în limita sumelor alocate cu această destinaţie de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, cu consultarea reprezentanţilor salariaţilor, acolo unde nu sunt astfel de organizaţii sindicale.

2. Tichetele de masă

Legea 142/1998 prevede ca fiecare persoana care primeste tichete de masa sa achizitioneze produse alimentare in valoare de maxim 2 tichete pe zi. Incepând cu data de 1 mai 2013, valoarea unui tichet de masa este de 9,35 RON, iar din luna februarie 2014 pot fi acordate şi în format electronic

Tichetele de masă sunt asimilate veniturilor salariale, conform legislației fiscale în vigoare, astfel încât ele sunt supuse impozitului pe venit. Chiar dacă costul de achiziție al acestor tichete este suportat de către angajator, impozitul pe venit este plătit de către salariat, acesta fiind reținut, ca celelalte obligații de plată, din salariu.

3. participarea angajaţilor la profit

În acord cu prevederile art.1 lit.e) din OG nr.64/2001 cu modificările şi completările ulterioare, începând cu exerciţiul financiar al anului 2004, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează pe următoarele destinaţii, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel:participarea salariaţilor la profit; societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiile autonome care s-au angajat şi au stabilit prin bugetele de venituri şi cheltuieli obligaţia de participare la profit, ca urmare a serviciilor angajaţilor lor în relaţie cu acestea, pot acorda aceste drepturi în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul agentului economic, în exerciţiul financiar de referinţă;

Anterior era prevazuta aceasta obligaţie conform art.43 alin.2 lit.a din fostul contract colectiv de muncă unic la nivel naţional 2007-2010 „cota-parte din profit ce se repartizează salariaţilor, care este de până la 10% în cazul societăţilor comerciale şi de până la 5% în cazul regiilor autonome”.

 4. tichete cadou şi creşă

 Conform art.2 din Legea 193 2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă societăţile comerciale, regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale, instituţiile din sectorul bugetar, unităţile cooperatiste, celelalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice care încadrează personal pe bază de contract individual de muncă pot utiliza bilete de valoare sub forma tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă.

 Tichetele cadou se pot utiliza pentru campanii de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă şi publicitate, precum şi pentru cheltuieli sociale.

Tichetele cadou acordate sunt scutite de la plata contribuţiilor sociale obligatorii, potrivit art. 296^15 lit. o) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, pentru acestea reținându-se doar impozitul pe venit, prevederile legale restrâng acordarea lor pentru anumite situații: acordarea tichetelor cadou salariaților, deductibille în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Acestea vor fi supuse impozitului pe venit în luna acordării.

 Pot fi sub forma de tichete cadou pentru spa, wellness sau abonamente la sali de fitness – aceasta este o tendinţă recentă în materie de bonusare. Companiile realizează parteneriate cu diverse saloane, ceea ce le oferă posibilitatea de a achiziţiona vouchere cadou la preţuri preferenţiale

        Tichetele de creşă pot fi utilizate numai pentru achitarea taxelor la creşă unde este înscris copilul salariatului şi pot fi utilizate în relaţia cu creşele cu care unităţile emitente au contractat prestarea serviciilor respective. Tichetele de creşă se acordă la cerere, unuia dintre părinţi sau, opţional, tutorelui, celui căruia i s-au încredinţat copii spre creştere şi educare ori în plasament familial, pe baza livretului de familie, în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unităţile din sectorul bugetar şi, pentru celelalte categorii de angajatori, în limita bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat. Tichetele de creşă se acordă angajaţilor care nu beneficiază de concediul şi de indemnizaţia acordate pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap. Valoarea tichetelor de creşă se cumulează cu alocaţia de stat pentru copii şi cu stimulentul care se acordă la reluarea activităţii iar valoarea nominală a tichetelor de creşă, este în sumă de 300 lei (RON) pentru o lună, pentru fiecare copil aflat la creşă..

 5. Al 13-lea salariu

Bugetarii aveau acest drept în baza art. 25 alin.(1) din Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit fonduri publice prevede că „pentru activitatea desfăşurată, personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizaţiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea“, dar care a fost abrogat prin Legea nr.284/2010.

Sunt angajatori care la finalul anului, în funcţie de buget, acordă acest drept distinct faţă de alte bonificaţii.

 6. Prima de concediu/vacanţă

Suplimentar faţă de indemnizaţia de concediu (obligatorie potrivit art.150 Codul Muncii), angajatorul poate acorda la plecarea în concediu salariatului o primă de concediu în condiţiile negociate prin ccm.

Prima de vacanţă urmează regula generală aplicată primelor la salarii, potrivit căreia aceste venituri sunt impozabile în luna în care sunt plătite, reprezentand venit al lunii în care sunt plătite chiar dacă se referă la perioade anterioare, şi se cumulează cu veniturile de natură salarială ale lunii în care se plăteşte aceasta primă.

7. Prime de Sărbători

Atât pentru Sărbătorile legale cât şi cu ocazia serbării unor zile dedicate copiilor sau femeilor angajatorii pot alege să ofere salariaţilor bonificaţii sub formă de prime în bani sau cadouri. Astfel, potrivit art.55 din Codul Fiscal acordarea cadourilor pentru copii minori ai angajaților în limita a 150 lei/copil. Aceste sume sunt neimpozabile. În situația în care suma alocată pentru aceste cadouri depășește valoarea de 150 de lei/copil, diferența va fi considerată venit. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget

8. Alte stimulente

– asimilate veniturilor din salarii:

– maşină/ telefon de serviciu – utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

– împrumuturi nerambursabile;

– anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;

– abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;

– permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

– primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii;

– tichete-cadou acordate potrivit legii.

-neasimilate veniturilor din salarii –neimpozitate:

a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.

b) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale

d) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

e) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

f) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă;

g) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la momentul exercitării acestora;

h) diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite.

 – Sesiuni de cumpărături în cadrul companiei – unii angajatori oferă salariaţilor posibilitatea de a-şi face cumpărăturile chiar în sediul firmei. Angajaţii beneficiază de reduceri importante la produsele retailerilor sau producătorilor parteneri, un alt avantaj fiind acela că pot astfel evita aglomeraţia care se produce inerent în această perioadă a anului în marile lanţuri de magazine.
– Coşuri cadou cu produse pentru masa de Sarbatori – aceasta este o metodă pe care tot mai mulţi angajtori o aleg. Chiar dacă este un cadou mai degrabă impersonal, angajatorii au grijă întotdeauna să umple coşul cu produsele necesare pentru maselor de sărbători.

– Preţuri promoţionale pentru produsele companiei – doar companiile producătoare pot oferi aceste prime şi în special cele din sectorul bunurilor de larg consum. Astfel, angajaţii pot face cumpărăturile pentru Sărbători cu un buget mai mic.

Filed under: Analize juridice | Tagged: ajutoare de căsătorie, al 13-lea salariu, bonusuri, drepturi de natură salarială, indemnizaţie de concediu, indemnizaţii, prime de sărbători, primă, primă concediu, salarii, tichete cadou, tichete creşă |