Denisapatrascu's Blog

Perioadele de recul economic obligă angajatorii la găsirea celor mai ieftine soluții de susținere a afacerii cu efect economice maxime. Eficiența economică se bazează pe această formulă.

Pe o piață unică interconectată financiar și bancar un declin într-o ramură a economiei produce reverberații în întreg sistemul. Observăm cu ușurință cum o scădere a vânzărilor în industria auto are efect în industria de mase plastice care produce subcomponente pentru mașini. Astfel cum o scădere a investițiilor și construcțiilor duce la o stagnare pentru producătorii de profile metalice.

Soluțiile flexibile ale relațiilor de muncă încep timid să intre și în atenția angajatorilor români. Diferențele de context istoric și economic față de alte economii bazate de relații flexibile de muncă (Marea Britanie, SUA, Olanda) determină încă o reticență față de contractele de muncă atipice.

Nu doar angajatorii și angajații sunt reticenți ci întreaga societate. Fără a fi acuzatoare pot observa că printre cele mai afectate de deficitele economice sunt băncile comerciale bazate pe creditele de consum/ipotecar sau societățile de asigurări dar care rămân neprietenoase încă față de alte tipuri de contracte de muncă decât cele pe durată nedeterminată, care nu oferă nici ele garanția păstrării locului de muncă pe o durată de 25 de ani (durata medie a unui credit ipotecar).

Orice reviriment de moment îi va face pe angajatorii care au fost nevoiți o dată să reducă personalul să se gândească de două ori ce vor face pe viitor. Angajarea pe termen scurt (contractele pe perioadă determinată) este o soluție pe care o parte o vor utiliza-o. O altă parte însă va căuta alte soluții. Una din ele este angajarea prin intermediul agentului de muncă temporară.

În 2004 când am început doctoratul și mi-am ales ca temă de cercetare instituția juridică a agentului de muncă temporară acest domeniu era la începuturi atât în România cât și la nivelul reglementărilor UE. A fost o provocare care m-a obligat să cercetez cum funcționează în Franța, Marea Britanie, Belgia și alte state membre această relație triunghiulară în care angajatorul de facto este un terț, beneficiarul, iar angajatorul de jure este agentul de muncă temporară. La acel moment instituția agentului de muncă temporară exista doar la nivel de enunț în câteva articole din Codul Muncii, care făceau trimitere la o legislație subsecventă inexistentă.

Cu puțin înaintea susținerii tezei de doctorat (2007) a apărut și legislația subsecventă motiv pentru care, probabil, am fost printre primii care am analizat această instituție juridică din legislația română bazată pe 2 tipuri de contracte (unul de muncă și altul de natură comercială) dar și o relație cvasi-contractuală (născută între salariatul temporar și beneficiarul în folosul căruia muncește).

Ulterior am urmat sfaturile profesorilor universitari specialiști în dreptul muncii prezenți la susținerea tezei de doctorat de a folosi cercetarea ca baza unei  lucrări publicate. Astfel, în anul 2009, la puțin timp (5 luni) după apariția directivei UE care reglementează acest domeniu (Directiva 2008/104 CE privind munca prin agent de muncă temporară) a apărut ediția I a cărții de astăzi care propunea soluţii de armonizare a Codului muncii cu directiva.

Astăzi  vă propun cea de a 2-a ediție a cărții, prezentând atât modificările apărute în instituția agentului de muncă temporară  (HG 1256/2011) dar și cele ce țin de dreptul comercial, complet modificat de noul cod civil dar și de codul muncii, care între timp a suferit 2 modificări și o republicare. Față de prima ediție sunt analizate situația detașării transnaționale sau cea a agentului de muncă temporară grup de interes economic și sunt oferite formulare de contracte.

Fără a-l prezenta ca un panaceu economic, agentul de muncă temporară poate fi soluția pentru angajarea internă dar și detașarea internațională (iar plus valoarea atât socială cât și economică se resimte, 11 mil. de europeni lucrând astăzi folosind detașarea transnațională într-un alt stat membru, motiv de promovare a celui de al doilea pachet legislativ la nivel european de către dl. Monti, în vederea acoperii mai bune a aspectelor de protecție a salariatului detașat transnațional).

Cartea pe care ve-o propun reprezintă un ghid pentru angajatori și un reper pentru consultanții din domeniul resurselor umane, având în vedere unicitatea abordării acestui subiect pe piața internă. În cadrul lucrării sunt analizate:

– agentul de muncă temporară ca agent economic de la înființare, autorizare și până la dizolvare (societate comercială sau grup de interes economic);

– raporturile juridice dintre cei trei actori: agentul de muncă temporară – salariatul temporar; agentul de muncă temporară- beneficiar; salariatul temporar – beneficiar, de la elementele obligatorii ale unui contract legal încheiat, la drepturile și obligațiile părților până la modalitatea de încetare a raporturilor dintre părți și efectele juridice ale acestora.

– detașarea transnațională a salariaților prin intermediul agentului de muncă temporară;

– istoricul instituției juridice a agentului de muncă temporară în reglementările internaționale (ale Biroului Internațional al Muncii și aquis-ul comunitar în domeniu);

– reglementarea instituției agentului de muncă temporară în Belgia, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie și Ungaria.

Cartea are o dublă prezentare, atât în format scris cât și electronic, CD-ul conținând atât cadrul legal al muncii temporare cât și propuneri de contracte utilizate în acest domeniu, elemente utile în activitatea curentă a angajatorilor.

Cred că piața a demonstrat viabilitatea acestui tip de afacere, dacă în 2009 (data publicării primei ediții) erau 48 de agenți de muncă temporară și în jur de 5.600 de contracte de muncă temporară în derulare astăzi sunt 212 agenți și aproximativ 19.000 de astfel de contracte de muncă, pe un fond de deficit economic accentuat față de anul de referință.

Filed under: Analize juridice, Denisa Oana Pătrașcu, Evenimente | Tagged: detasare transnationala, munca prin agent de munca temporara, reducere costuri personal, salariat temporar, suport angajatori |