Denisapatrascu's Blog

         În ședința de guvern de ieri 20 martie ac, a fost aprobat proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social și transmis Parlamentului spre dezbatere și aprobare.

         În prezent, organizarea și funcţionarea Consiliului Economic și Social este reglementată prin art.82-119 din Legea 62/2011 – Legea Dialogului Social.

         Prin proiectul de lege se propune reglementarea distinctă a organizării și funcţionarii Consiliului Economic si Social, fiind abrogate prevederile corespunzătoare din legea cadru, Legea 62/2011- Legea Dialogului Social.

         Modificările cele mai importante vizează procedura de desemnare a reprezentanților organizaţiilor sindicale și patronale în CES astfel ca fiecare organizație sindicală sau patronală reprezentativă la nivel național are dreptul la un loc in Consiliul Economic si Social.

         Amintesc că în prezent numărul de reprezentanți ai sindicatelor și patronatelor este egal și plafonat 15 membrii pentru fiecare dintre actorii dialogului social, inclusiv reprezentanții societății civile (total fiind 45).

         Având în vedere faptul că în prezent potrivit art.51 alin.(1) lit.a din Legea 62/2011 sunt reprezentative la nivel naţional, organizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au statut legal de confederaţie sindicală; au independenţă organizatorică şi patrimonială; organizaţiile sindicale componente cumulează un număr de membri de cel puţin 5% din efectivul angajaţilor din economia naţională; au structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu dintre judeţele României, inclusiv municipiul Bucureşti –rezultă că pot fi până la 20 de confederații sindicale, care împreună ar putea acoperi integral angajații din România, dacă rata de sindicalizare ar fi de 100%. Deci ipotetic ar putea fi 20 de confederații sindicale reprezentative la nivel național, implicit 20 de reprezentanți ai acestora în CES.

         Potrivit art.72 din Legea 62/2011sunt reprezentative la nivel naţional organizaţiile patronale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au statut legal de confederaţie patronală; au independenţă organizatorică şi patrimonială; au ca membri patroni ale căror unităţi cuprind cel puţin 7% din angajaţii din economia naţională, cu excepţia angajaţilor din sectorul bugetar;  au structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu din judeţele României, inclusiv în municipiul Bucureşti –rezultă că pot fi până la 14 confederații, care să acopere integral angajatorii din economie, cu excepția sectorului bugetar. Deci ipotetic ar putea fi 14 confederații patronale reprezentative la nivel național, implicit 14 reprezentanți ai acestora în CES.

         De la prima vedere diferența numerică (20 la 14) și implicit de voturi debalansează raportul între reprezentanții confederațiilor sindicale și patronale, rămânând reprezentanților societății civile (până acum nereprezentați, pentru că de la apariția legii și până în prezent activitatea CES a fost blocată din incapacitatea de a depăși momentul nominalizărilor) posibilitatea de a înclina balanța. Totuși dacă numărul acestora rămâne de 15, confederațiile sindicale rămân în avantaj numeric, cu cel mai mare număr de potențiale voturi. Sigur, asta ipotetic, pentru că în prezent sunt doar 5 confederații sindicale reprezentative la nivel național.

         Având în vedere conflictul deschis provocat de numirea președintelui CES, numire ce trebuia să fie bazată pe principiul rotativ (guvern, sindicate, patronate, dar ponderea a a avut-o guvernul din lipsă acordului), prin proiectul de lege au fost eliminate clauzele privind durata, mandatul si procedura de revocare a președintelui CES, al cărui principal rol este cel de reprezentare dar și de stabilire a ordinii de zi. Un aspect funcțional care este precizat de proiectul de lege este acela că funcţia de Secretar General al CES nu e funcţie publică, având impact asupra statutului și salarizării acestuia.

         O altă modificare pe care o aduce proiectul de lege este extinderea domeniile de competență ale CES la: restructurarea şi dezvoltarea economiei naţionale; privatizarea, funcţionarea şi creşterea competitivității agenţilor economici; relaţiile de muncă şi politica salarială; protecţia socială şi ocrotirea sănătăţii; învăţământul, cercetarea şi cultura; politicile monetare, fiscale, financiare şi de venituri precum şi politicile de mediu.

Filed under: Analize juridice, Politica | Tagged: atribuții CES, CES, confedereații, Consiliul Economic și Social, număr voturi, organizații patronale, organizații sindicale, președinte CES, reprezentative la nivel național, societate civilă, vot |