Consiliul EPSCO a aprobat proiectul de directivă privind portabilitatea pensiilor ocupaționale

european-parliamentÎn sesiunea din 20-21 iunie ac, Consiliul EPSCO a ajuns la un acord cu privire la proiectul de directivă privind portabilitatea pensiilor ocupaționale, având la baza propunerea Comisiei Europene din anul 2005.

Comisarul Lazlo Andor a apreciat acordul Consiliului ca fiind un pas înainte pentru susținerea libertății de mișcare în interiorul UE fără ca cetățenii să-și piardă drepturile la pensie ocupațională, fiind importantă atât la nivelul individual al cetățenilor dar și în ansamblul economiei europene, sperând de asemenea ca și Parlamentul să susțină urgentarea adoptării proiectului de directivă.

Primele dezbateri în Consiliul de miniștri au avut loc în timpul Președenției UE a Germaniei în 2007, moment în care România a susținut cu rezerve poziția Comisiei. Susținerea s-a datorat în primul rând numărului mare de cetățeni români de vârstă activă care lucrează în alte state membre, unde contribuie la fondurile de pensii private, iar prin utilizarea mecanismului de portabilitate aceștia vor putea să-și transfere acești bani printr-un sistem cu mult simplificat decât în prezent.

Pentru România este importantă identificarea în cadrul legislației naționale a sistemului pensiilor private aplicabil, având în vedere definirea dată în preambul ca „directiva ar trebui să se aplice tuturor regimurilor de pensie suplimentară, care asigură beneficii suplimentare lucrătorilor, cum ar fi contractele de asigurare de grup sau schemele de repartiţie convenite de către una sau mai multe ramuri sau sectoare, regimuri finanţate prin capitalizare sau promisiuni de pensii sprijinite prin înscrierea unor provizioane, sau orice alt aranjament, colectiv sau similar”,  „în cazul regimurilor de pensie suplimentară condiţionate de existenţa unui raport de muncă, bazate pe atingerea vârstei de pensionare sau pe îndeplinirea altor cerinţe, în conformitate cu dispoziţiile regimului respectiv sau cu legislaţia naţională. Prezenta directivă nu se aplică regimurilor de pensie individuală, altele decât cele încheiate în baza unui raport de muncă. Prezenta directivă nu se aplică nici pensiilor de invaliditate şi de urmaş”.

Principalele beneficii ale sistemului portabilității constau în reducerea costurilor administrative atât pentru instituțiile implicate în activitati de productie şi distribuţie trans-frontalieră prin crearea unor fonduri pan-europene de pensii cât și pentru creşterea veniturilor provenite din contribuţiile de pensii ca urmare a concurenţei şi  a diversificarii planurilor de pensii oferite. Astfel, la împlinirea vârstei legale de pensionare din statul în care s-a avut ultimul loc de muncă beneficiarul solicită dreptul la pensie, autoritatea națională desemnată va procesa cerererea şi va proceda la întocmirea dosarului de pensie, urmând să strângă informaţii relevante în acest sens din fiecare ţară unde lucrat beneficiarul, dar deschiderea dreptului de pensie făcându-se la împlinirea condițiilor legale de vârstă și stagiu minim stabilite în fiecare stat membru.

Dezbaterile îndelungate ale acestui proiect de directivă s-au datorat în special poziției Marii Britanii care consideră portabilitatea fondurilor de pensii private o provocare suplimentară a unei piețe tulburată de diagrama demografică nefavorabilă, cu o rată a ocupării redusă în rândul tinerilor și supusă unor turbulențe accentuate ale zonei euro concomitent cu reducerea investițiilor statelor membre în lucrări mari de infrastructură, elementul principal al portofoliului de investiții al fondurilor de pensii.

Proiectul de directivă a portabilității pensiilor a făcut adesea obiectul interpelărilor Comisiei în Parlamentul European, unde a fost apreciat ca fiind un stimulent puternic pentru întoarcerea sau migrație circulară. Raportul adoptat în prima lectură privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului în 2007 privind îmbunătățirea transferabilității drepturilor la pensie suplimentară solicita în mod clar adoptarea unor măsuri privind portabilitatea pensiilor ocupaţionale, ceea ce înseamnă să se aibă în vedere o nouă directivă.

 Legislația europeană are obligația de a asigura completarea celei naționale pentru a putea asigura pensii adecvate dar și să garanteze viabilitatea pe termen lung a sistemelor de pensii.

Ce modificări au fost aduse la Legea uceniciei?

269970_7465Iun 14, 2013 Postat De  pentru LegeStart.ro

 Prin modificările și completările aduse de Legea nr. 179/2013 asupra Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă,  se dorește creșterea ratei de ocupare în rândul tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă și creșterea calității calificării profesionale. Menționăm că Legea nr.179/2013 a fost publicată în Monitorul Oficial nr.348 din 13 iunie 2013 (M.Of. 348/2013).

Atenţie! Noile prevederi intră în vigoare de la 16 iunie 2013!

Acest act normativ reprezintă răspunsul național al transpunerii Cadrului strategic pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale ET20, unul din instrumentele atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Schimbările aduse de această lege vizează:

    • clauzele contractului de ucenicie;
    • îmbunătățirea condițiilor de acces la un program de ucenicie;
    • modalitatea de evaluare și certificare a formării profesionale obținute prin ucenicie în conformitate cu prevederile legale privind formarea profesională a adulților;
    • controlul modului în care se organizează și se desfășoară ucenicia la locul de muncă prin inspectoratele teritoriale de muncă;
    • modalitatea de finanțare a acesteia.

Modificările aduse contractului de ucenicie vizează suplimentarea obligațiilor angajatorului, acesta trebuind:

    • să asigure ucenicului toate drepturile care rezidă dintr-un contract individual de muncă;
    • să îi asigure pregătirea teoretică și practică corespunzătoare calificării în care ucenicul se formează, finalizată cu un certificat de calificare profesională a adulților, pentru acest lucru putând încheia un contract de prestări servicii de formare profesională cu un furnizor autorizat potrivit OG nr. 129/2000, revenindu-i sarcina de a suporta contravaloarea programului de formare profesională a ucenicului.

ucenicie1
Sursa foto: Lege5.ro

De asemenea, sunt suplimentate și obligațiile ucenicului care are obligația de a desfășura activitatea în conformitate cu programul de formare și de a participa la examenul de absolvire la terminarea stagiilor de pregătire teoretică și practică.

Contractul de ucenicie va cuprinde obligatoriu denumirea calificării care urmează să o dobândească ucenicul și denumirea furnizorului de formare profesională.

Durata contractului de  ucenicie se stabileşte în funcţie de nivelul de calificare pentru care urmează să se pregătească ucenicul, fără a putea fi mai mică de:

    • 12 luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 1;
    • 24 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 2;
    • 36 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 3.

Durata timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână, iar în cazul tinerilor cu vârsta de până la 18 ani, durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi 30 de ore pe săptămână.

Persoanele care doresc să devină ucenici trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

    • să aibă minim vârsta de 16 ani;
    • să fie în căutarea unui loc de muncă;
    • să nu dețină o calificare pentru ocupația în care se organizează ucenicia;
    • să îndeplinească condițiile de acces la formare profesională prin ucenicie la locul de muncă conform OG nr. 129/2000.

ucenicie2
Sursa foto: Lege5.ro

Vârsta minimă de accesare a unui program de ucenicie este de 16 ani și nu cea de 15 ani, pentru a fi în concordanță cu Legea nr. 1/2011 (Legea educației naționale).

De interes este și opțiunea Parlamentului privind eliminarea limitei superioare de vârstă – varianta guvernului prevedea ca aceasta să fie vârsta de 25 de ani, în timp ce Parlamentul a eliminat această restricție, făcând astfel posibilă ucenicia la orice vârstă superioară celei de 16 ani.

Finanțarea uceniciei poate fi realizată din resursele proprii ale angajatorilor, sponsorizări ale persoanelor fizice și/sau juridice, bugetul asigurărilor de șomaj, respectiv fonduri structurale europene.

Abuzul legal de prestații sociale, un nou episod european

jai-council-deceÎn cadrul Consiliului European JAI (Justiție și Afaceri Interne) care a avut  loc in 6-7 iunie a.c. la Luxemburg s-a luat în discuție, în cadru prânzului de lucru, scrisoarea celor 4 state (Austria, Germania, Marea Britanie și Olanda) privitor la procesul migrator al cetățenilor UE din state sărace pentru accesul la sistemele de prestații sociale mai generoase ale altor state membre.

Deși subiectul nu este nou, având în vedere că încă de la începutul mandatului premierului David Cameron i-au fost adresate întrebări în Parlamentul britanic privind poziția guvernului său privind ridicarea restricțiilor pe piața muncii pentru lucrătorii români și bulgari și ale accesului acestora la ajutoarele sociale, iar abordarea pe palierele politicii externe a guvernului britanic a expus suficient de direct temerile privind asaltul cetățenilor din alte state asupra bugetului britanic alocat asistenței sociale – astăzi conlucrarea pe acest palier a celor 4 state devine din ce în ce mai rezonantă.

Scrisoarea a făcut obiectul dezbateriilor în cadrul Forumului Salzburg, desfășurat la sfârșitul lunii aprilie, în special privind abuzul legal de ajutoare sociale al cetățenilor din state ale căror sisteme de ajutoare sociale sunt sub presiune (Spania, Portugalia dar și România și Bulgaria). Scrisoarea a fost apoi transmisă celor 4 comisari europeni cu atribuții în acest domeniu: dnei Viviane Reding- comisar pe Justiție, dnei Cecilia Malmstorm – comisar Afaceri Interne,  dlui Laszlo Andor – comisar pentru Ocupare, Afaceri sociale și Incluziune, dlui Stefan Fule- comisar integrare.

Poziția Comisiei Europene este rezervată în legătură cu ordinul de mărime al acestei probleme, păstrându-și această poziție în ultimii 4 ani, afirmând că nu există cifre care să demonstreze o problemă reală a abuzului legal de accedere la prestații sociale precum și cel al definirii și fundamentării ideii de abuz al libertății de mișcare. Până la apariția unor informații clarificatoare de impact și fundament CE este decisă să nu continue această dezbatere .

Având în vedere temerile britanice referitoare la ridicarea restricțiilor pe piața muncii pentru români și bulgari de la 1 ianuarie 2014, temele de campanie electorală ale Germaniei dar și presiunea opiniei publice în statele în care sistemele de prestații sociale au fost mult timp generoase iar acum se confruntă cu o presiune bugetară neîntâlnită în ultimele decade (Austria și Olanda) – este posibil ca această temă să reapară și să fie conjugată cu cea a problematicii populației rrome, crescând astfel pasiunea și intesitatea dezbaterii.

De menționat că pe ordinea de zi a consiliului s-a regăsit o prezentare a președinției irlandeze a UE a pașilor realizați pentru completarea sistemului european ASYLUM și rolul statelor în pachetul legislativ Shengen, dar și o prezentare a propunerii Comisiei Europene pentru reglementarea promovării libertății de mișcare a cetățenilor și a afacerilor prin simplificarea documentelor necesare.

Sursa: http://www.consilium.europa.eu

Se prorogă intrarea în vigoare a Legii 97/2012 privind calitatea serviciilor sociale

63124_10151280273877259_1934965755_nGuvernul a prorogat intrarea în vigoare a Legii nr.97/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale prin OUG nr. 49/2013, publicată în Monitorul Oficial nr.314/30.05.2013 până la data de 01.01.2014 si realizarea normelor metodologice și a modificărilor HG nr.10/2013 privind funcționarea MMFPSPV până la data de 1 noiembrie 2013.

Intarea în vigoare a acestui act normativ a mai fost amânată prin OUG nr.84/2012 pentru data de 1 iunie 2013 respectiv realizarea normelor metodologice pentru data de 1 martie ac. Inițial legea prevedea intrarea in vigoare la data 1 ianuarie 2013.

O altă modificare vizaează termenul până la care furnizorii acreditati conform Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1.024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificarile ulterioare, au obligatia de a depune cererile de acreditare in vederea eliberarii certificatului de acreditare ca furnizor de servicii sociale si a licentei de functionare a serviciilor sociale, acesta fiind decalat pâna la data de 31.12.2015.

În expunerea de motive se motivează necesitatea amânării intrării în vigoare a legii prin volumul mare de cereri de acreditare și licențiere a serviciilor sociale, nefinalizarea programului informatic necesar și resursele umane insuficiente la nivelul administrației locale și centrale care să implementeze Legea nr.197/2012.

Legea nr.197/2012 are ca obiect stabilirea modalității și principiilor privind acreditarea furnizorilor de servicii sociale și licențierea serviciilor sociale, modalitatea concretă de realizarea a criteriilor în funcție de tipul de servicii și pe nivele de calitate urma a fi stabilită prin normele metodologice. Aceasta lege face parte din actele normative subsecvente Legii nr.292/2011 privind asistența socială, fiind parte a procesului de reformă în asistența socială din România.

%d bloggers like this: