Ziua tatălui

tataPrin Legea nr.319/2009 au fost legiferate ca sărbători în România Ziua Mamei și Ziua Tatălui, ca urmare a unei propuneri venite din partea societății civile, cu scopul de a sublinia importanța fiecăruia dintre cei doi părinți în viața de familie și în universul copilului.

Ziua Mamei se sărbătorește în prima duminică a lunii mai, iar cea a tatălui în a doua duminică a lunii mai, fiind sărbătorite oficial, pentru prima dată în România, în luna mai 2010. La acel moment România era singura din statele membre ale Uniunii Europene care nu sărbătorea această zi.

Un comportament parental și stil de viață sănătos, pot constitui modele pentru copii și pot astfel modela societatea într-un mod pozitiv. În acest fel, mamele și tații pot contribui la dezvoltarea unei societăți întregi.

Aniversarea zilei mamei și tatălui oferă copiilor posibilitatea de a-și exprima dragostea și respectul pentru părinții lor, un sentiment care are ca țel consolidarea relației mamă-copil, respectiv tată-copil și, în consecință, în dezvoltarea emoțională a fiecărui copil.

Modificarea formei de acordare a tarifului social la energia electrica prin majorarea VMG si ASF

saracie

Postat De  pentru LegeStart

Prin OUG nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, s-a reglementat acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinței cu energie termică, gaze naturale, lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, populației potențial vulnerabile.

Liberalizarea pieței de energie electrică, ca urmare a angajamentelor Guvernului față de instituțiile internaționale de credit, conduce la creșterea valorii prețului la energie și schimbarea formei de compensare a tarifului social, prin acordarea diferenței de preț în compensații financiare, cu adresabilitate în populația vulnerabilă. Pentru aceștia se completează mecanismul actual de protecție socială pentru încălzirea populației prevăzut de OUG nr.70/2011 pentru a acoperi și contravaloarea diferenței la plata facturii de energie electrică ce rezultă din dispariția formulei actuale a tarifului social.

Având în vedere țintele reformei în domeniul asistenței sociale, până la reglementarea venitului minim de inserție (instrument de protecție socială care va îngloba venitul minim garantat, ajutoarele de încălzire și probabil și alte prestații sociale cu adresabilitate pentru gospodărie) pentru asigurarea protecției populației vulnerabile în acest an se va opta pentru creșterea valorii prestațiilor de venit minim garantat cu 13% și ajutorului pentru susținerea familiei cu 30% . Majorarea venitului minim garantat va fi acordată în 2 tranșe: începând de la 1 iulie prim majorarea cu 8,5% , respectiv de la 1 ianuarie 2014 cu diferența de 4,5%.

Optarea pentru această soluție ține pe de o parte de țintirea către cele mai defavorizate grupuri vulnerabile, dar și de reducerea cheltuielilor administrative generate de ancheta socială pentru testarea veniturilor respectiv depunerea dosarului de către beneficiar.

Efortul bugetar pentru aplicarea acestei cresteri si pentru majorarea alocatiei de sustinere a familiei, cu 30%, este estimat de Executiv, pentru al doilea semestru din 2013, la circa 200 milioane lei,  suma necesara majorarii ajutoarelor sociale va fi asigurata din taxarea producatorilor de energie pentru veniturile suplimentare obtinute de acestia in urma liberalizarii preturilor

 

Efectuarea stagiului de către absolvenții de studii superioare

graduate

Postat De  pentru LegeStart

În ședința de Guvern din data de 08.05.2013 a fost aprobat proiectul de lege privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior.

Acesta reprezintă un act normativ așteptat încă din anul 2011, când prin modificările aduse Codului Muncii se menționa la art.31 alin(5) și (6) „pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, primele 6 luni după debutul în profesie se consideră perioadă de stagiu. Fac excepţie acele profesii în care stagiatura este reglementată prin legi speciale. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul eliberează obligatoriu o adeverinţă, care este vizată de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială de competenţă acesta îşi are sediul. Modalitatea de efectuare a stagiului se reglementează prin lege specială.”

Proiectul de lege vizează adaptarea legislatiei românești la cerințele UE în materie de stagii pentru absolvenți pentru facilitarea tranziției stagiarului între etapa educației și cea a unui loc de muncă prin asigurarea experienței practice, a cunoștințelor și competențelor care completează educația sa teoretică. În data de 28.02.2013 în cadrul Consiliului EPSCO a fost aprobat recomandarea Garanții pentru tineri – prin utilizarea unei resurse de 6 miliarde euro în perioada 2014-2020 din cadrul Fondului Social European pentru locuri de muncă sau formări profesionale adresate tinerilor șomeri.

Elementele prin care se realizează această tranziție sunt: promovarea accesului tinerilor absolvenți de învățământ superior pe piața muncii către un loc de muncă decent și durabil corespunzător studiilor absolvite oferindu-le șansa de a învața direct de la profesioniști; condiții bune de muncă și de consolidare a formării profesionale; reglementarea condițiilor minime care caracterizează un stagiu ca fiind de calitate – definirea obiectivelor profesionale, durata rezonabilă, protecție socială și remunerație adecvată, drepturi și obligații ferme pentru toate părțile implicate prin încheierea de acorduri contractuale în care sunt implicate întreprinderile dar și serviciile publice de ocupare.

Menționăm proiectul de lege după aprobarea în ședința Guvernului este transmis Parlamentului spre dezbatere, parcursul legislativ fiind abia la început.

Despre acordarea plăţilor compensatorii în cazul disponibilizărilor

concediere

Postat De  pentru LegeStart

Ordonanţa nr. 36/2013 privind protecţia angajaţilor disponibilizaţi din companiile de stat a fost aprobată în şedinţa din 30 aprilie și stabileşte că Guvernul aprobă doar sumele alocate plăţilor compensatorii, programul concedierii colective fiind elaborat de angajator. Dezbaterile legate de acest articol au fost generate de postarea pe site-ul Ministerului Economiei a proiectului de ordonanță. 
În forma iniţială a proiectului, acest articol prevedea că societăţile de stat care efectuează concedieri colective în condiţiile ordonanţei, precum şi numărul de salariaţi care urmează să fie disponibilizaţi, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerelor de resort, numai în condiţiile în care există programe de restructurare sau reorganizare aprobate, iar concedierea colectivă nu depăşește termenul de 31 decembrie 2018. Programele de restructurare ori de reorganizare a operatorilor economici erau aprobate de autoritatea publică implicată.

Prin modificarea adusă de OUG nr. 36/2013 se stabileşte că, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerelor de resort, se vor aproba sumele din bugetul asigurărilor pentru şomaj ce se vor aloca pentru plăţile compensatorii, în beneficiul persoanelor disponibilizate, în condiţiile în care există un plan de disponibilizare întocmite de operatorii economici. Acesta se aprobă “în condiţiile legii”.

disponibilizari2
Sursa foto: Lege5.ro

În preambulul OUG nr. 36/2013, precum și în expunerea de motive, este justificată urgența adoptării acestei ordonanțe prin expirarea la 31 decembrie 2012 a aplicării OUG nr. 116/2006 privind protecţia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, efectuate ca urmare a restructurării şi reorganizării unor societăţi comerciale cu capital majoritar de stat şi a celor subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, precum și a angajamentelor asumate de România prin acordurile de înţelegere cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană din anul 2011-2012, prin care Guvernul României s-a obligat să rezolve deficienţele constatate la unele întreprinderi de stat prin măsuri care să conducă la restructurarea economico-financiară a acestora şi la eliminarea pierderilor şi eficientizarea pe termen lung a acestora.

Având în vedere, în special, programul de restructurare şi reorganizare a companiilor din sectorul energetic care vor fi aplicate în intervalul 2013-2018, necesitatea acestei ordonanțe de urgență vizează în special salariaţii concediaţi din acestea, care vor putea astfel să beneficieze de plăţi compensatorii, venit lunar de completare şi plăți compensatorii acordate potrivit contactului colectiv de muncă aplicabil – drepturi acordate potrivit art. 7 din OUG nr. 36/2013.

disponibilizari1
Sursa foto: Lege5.ro

După încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj, persoanele concediate în condiţiile acestei ordonanţe de urgenţă beneficiază de un venit lunar de completare egal cu diferenţa dintre câştigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj la data încetării plăţii indemnizaţiei de şomaj.

Venitul lunar de completare stabileşte odată cu indemnizaţia de şomaj şi se acordă lunar pe perioade diferenţiate, în funcţie de vechimea în muncă a persoanelor concediate, după cum urmează:

a) 12 luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani şi până la 10 ani;

b) 20 luni, pentru persoanele care au o vechime cuprinsă între 10 ani și până la 15 ani;

c) 22 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani şi până la 25 de ani;

d) 24 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani.

Sumele necesare pentru acordarea venitului lunar de completare se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de la capitolul “Asigurări şi asistenţă socială”, titlul “Asistenţă socială”, articolul “Asigurări sociale”.

Persoanele care se reîncadrează în muncă beneficiază de 50% din venitul lunar de completare numai pe perioada lucrată, dacă în perioada acordării venitului de completare se încadrează în muncă la alţi operatori economici decât cei de la care au fost disponibilizaţi sau la operatorii economici de la care au fost disponibilizaţi, dacă la data încadrării operatorii economici respectivi nu mai au capital majoritar de stat, beneficiază de plăţi până la expirarea perioadei la care avea dreptul.

Angajatorii care au încadrat în muncă sau care au refuzat încadrarea persoanelor din rândul beneficiarilor venitului lunar de completare au obligaţia de a anunţa în termen de 3 zile lucrătoare agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în evidenţa cărora s-au aflat aceste persoane, respectiv motivul refuzului. Nerespectarea acestei obligații reprezintă contravenție pedepsită cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.

Dacă în perioada acordării venitului de completare, beneficiarii solicită înscrierea la una dintre categoriile de pensiiprevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, plata venitului lunar de completare încetează la data acordării dreptului de pensie, conform deciziei de pensie.

Perioada în care se acordă venit de completare constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi către Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, iar venitul utilizat pentru stabilirea drepturilor de pensie este egal cu câştigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mare decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

Această ordonanță de urgență se aplică până la data de 31 decembrie 2018. În termen de 60 de zile Guvernul va aproba normele metodologice prin hotărâre de guvern, la propunerea ministerului muncii.

Un articol Denisa Pătrașcu © Indaco, Lege Start http://legestart.ro/mult-zgomot-pentru-nimic-despre-acordarea-platilor-compensatorii-in-cazul-disponibilizarilor/

%d bloggers like this: