Filed under: Analize juridice, Societate | Tagged: AOSR, demografie, imbatranirea populatiei, inlocuire generationala, mediana varstei, sistem pensii, sistem privat de pensii, sistem public de pensii, solutii pronataliste, transfer intergenerational, venit de inlocuire | Enter your password to view comments.
Protected: Posibile soluţii la provocările actuale ale sistemului de pensii din România
Efectele masurilor fiscale de reducere a CAS si amnistie fiscala
Proiectul privind amnistierea fiscală a pensionarilor a fost adoptat marţi, 09.09.2014 cu 311 voturi “pentru”, 3 “împotrivă” şi 6 abţineri, cel privind amnistierea mamelor cu 315 voturi “pentru”, 2 “împotrivă” şi 4 “abţineri”, iar cel privind bugetarii voturile au fost 315 “pentru”, 6 abţineri şi unul “împotrivă.
De asemenea, Camera Deputaţilor a adoptat în forma iniţială, şi legea privind reducerea CAS cu cinci punte procentuale la angajator, respingând, cu 307 voturi “pentru”, 7 “împotrivă” şi 5 abţineri, cererea Preşedintelui României de reexaminare a acestui act normativ. Reamintim că prin acest proiect de modificare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal sunt diminuate cotele de contribuţii sociale plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru asigurările sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, devenind 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.
Prin cererea de reexaminare, preşedintele României arăta că în anul 2014 deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de lei, iar prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, situaţie în care deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de lei în 2015 şi 5,564 de miliarde de lei în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde lei la fondul de pensii, pentru anul 2015, suma care ar trebui completată de la bugetul de stat.
Potrivit Ministerului Muncii, de prevederile privind amnistia fiscală pentru mame vor beneficia în jur de 20.000 de mămici, 50.000 de pensionari, respectiv 25.000 de bugetari, suma totală fiind aproximativ 450 milioane lei. De asemenea, ministrul muncii a precizat că vor fi restituite şi sumele deja plătite de pensionarii şi de mamele beneficiari ai legilor vor fi returnate, în tranşe egale, pe o perioadă de maximum 5 ani, începând din 2015, fără a se menţiona impactul financiar.
Investitorii străini şi români cer periodic atât o liberalizare a condiţiilor de angajare şi concediere, prin reformarea codului muncii cât şi o scădere a fiscalităţii muncii, care s-a menţinut ani în şir printre cele mai mari din UE. Reducerea CAS era o temă la zi de discuţie încă din 2011, când Mugur Isărescu spunea că, dacă şi-ar asuma un risc pentru a stimula economia, acesta ar fi diminuarea CAS, moment la care reprezentantul FMI în România cerea guvernului să aleagă între creşterea salariilor bugetarilor, mai mulţi bani pentru investiţii sau reducerea CAS, întrucât nu exista suficient spaţiu bugetar pentru toate.
În altă ordine de idei, în Europa, amnistia fiscală a fost privită ca o soluţie foarte eficientă în vederea relansării economice, la care s-a apelat punctual, ca de exemplu Elveţia în 1945 şi 1969, Turcia şi Italia în 2009 măsură care a adus la lumină 100 miliarde de euro doar în Italia. O analiză a aplicării amnistiei fiscale rezulta, la sfârşitul anului trecut, că ar repatria între 70-100 miliarde de euro, iar aplicarea unei taxe de amnistie de 5% ar aduce o sumă la buget între 3-5 mlrd. euro.
Amnistia fiscală poate aduce lichidităţi dar soluţia aleasă de guvern, de amnistiere a creanţelor din zona de cheltuieli (bugetari, prestaţii sociale) din contră, reduce veniturile bugetare, în loc să le crească. Consumul în care s-ar investi aceste sume ar fi influenţat pozitiv doar pe hârtie, banii aceştia fiind deja cheltuiţi, de la momentul virării lor (ultimii 3 ani fiscali).
În aceste condiţii, întrebarea pe care şi-o pun investitorii şi care le constrânge apetitul de angajare şi de investiţii este care va fi sursa bugetară pentru bugetul viitor care să acopere aceste cheltuieli, la care se adaugă o majorare a pensiilor cu 5%, promisă ieri de ministrul muncii?
Filed under: Analize juridice, Politica | Tagged: amnistie fiscala, efect masuri fiscale, Guvern, impact bugetar, reducere CAS | Leave a comment »