Apariția proiectului de lege privind sistemul unic de pensii a creat multe controverse privind cresterea varstei de pensionare pentru femei, la 65 de ani de la 58,9 ani astazi, respectiv 60 ani pana in 2014.
Ministrul muncii ne-a explicat in cateva cuvinte faptul ca aquis-ul comunitar este cel care ne impinge de la spate sa facem asta, fara a da alte explicații. Să vedem atunci ce nu a spus dl. Seitan, un expert de altfel al domeniului de pensii.
In calitate de stat membru, în domeniul pensiilor României îi revine sarcina transpunerii celor 2 directive cadru: Directiva Consiliului 79/7/CEE din 19 decembrie 1978 privind aplicarea progresivă a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniul securităţii sociale care se aplică sistemului public de pensii si Directiva Consiliului 86/378/CEE din 24 iulie 1986 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în regimurile profesionale de securitate socială.
Prima directivă, Directiva Consiliului 79/7/CEE din 19 decembrie 1978 privind aplicarea progresivă a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniul securităţii sociale se aplică sistemului public de pensii, prevede faptul că „principiul egalităţii de tratament implică absenţa oricărei discriminări pe motive de sex, fie direct, fie indirect, în special în raport cu starea civilă sau familială, mai ales în ceea ce priveşte: domeniul de aplicare a regimurilor şi condiţiile de acces la acestea; obligaţia de a cotiza şi calculul cotizaţiilor; calculul prestaţiilor, inclusiv sporuri datorate soţului/soţiei şi persoanelor aflate în întreţinere şi condiţiile care reglementează durata şi menţinerea dreptului la prestaţii.
Directiva nu aduce atingere dreptului statelor membre de a exclude din domeniul său de aplicare:
(a) stabilirea vârstei de pensionare în scopul acordării pensiei pentru limită de vârstă şi posibilele consecinţe ale acesteia pentru alte prestaţii;
(b) avantajele în privinţa regimurilor de asigurări pentru limită de vârstă acordate persoanelor care au crescut copii.
Pentru transpunerea directivei este necesar ca legea română aplicabilă sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale să fie amendată în ceea ce priveşte:
v egalizarea stagiilor de cotizare între femei şi bărbaţi astfel încât din calcul să rezulte pensii egale pentru femeile şi bărbaţii care au acelaşi stagiu de cotizare şi care au contribuit în mod egal la bugetul asigurărilor sociale de stat;
v lărgirea sferei celor care pot beneficia de reducerea vârstelor de pensionare la pensia pentru limită de vârstă la toate persoanele care au crescut copii, fără ca aceasta sa se limiteze la femei sau la femeile care au născut şi crescut copii, întrucât directiva permite acordarea acestui avantaj.
A doua directivă este Directiva Consiliului 86/378/CEE din 24 iulie 1986 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în regimurile profesionale de securitate socială.
Potrivit acesteia sunt considerate „regimuri profesionale de securitate socială” regimurile nereglementate de Directiva 79/7/CEE, al căror obiectiv este de a asigura lucrătorilor, salariaţi sau independenţi, grupaţi în cadrul unei întreprinderi sau al unui grup de întreprinderi, într-un domeniu al unei activităţi economice sau într-un sector profesional sau interprofesional, prestaţii destinate să completeze prestaţiile prevăzute de regimurile legale de securitate socială sau să le înlocuiască, indiferent dacă afilierea la aceste regimuri este obligatorie sau facultativă.
În România, sub incidenţa acestei directive intră toate pensiile de serviciu stabilite prin legi speciale (pensiile pentru magistraţi, personalul auxiliar din magistratură, diplomaţi, funcţionari parlamentari, parlamentari), inclusiv pensiile militare.
La fel ca si Directiva-cadru 79/7 analizata anterior, această directivă prevede aceleaşi principii privind aplicarea progresivă a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniul securităţii sociale care se aplică sistemului public de pensii, respectiv acces la prestaţii egal, bazat pe calcul egal. Diferența intre cele doua directive constă în aceea ca prin Directiva Consiliului 86/378/CEE, pentru pensiile de serviciu, statele membre nu mai au dreptul să stabilească vârste diferite de pensionare.
In concluzie nu UE obliga la creșterea vârstelor de pensionare ci la egalizarea formulei de calcul, singura obligație in acest sens fiind in cazul pensiilor speciale, dacă își păstrează acest caracter. În cazul unui sistem nivelator, cum se dorește prin acest proiect de lege, această a doua directivă nu se aplica, deci implicit nici obligația egalizării vârstelor de pensionare între bărbați și femei! Din acest motiv nu toate statele membre aplică acest principiu. Anexat este o descriere a situației din celelalte state membre UE privind vârsta de pensionare.
Vârsta legala de pensionare in state membre UE
AUSTRIA | Barbati: 65 ani |
Femei: 60 ani, intre 2024 si 2033, cresterea progresiva a varstei de pesionare a femeilor pentru a atinge varsta de pensionare a barbatilor. | |
BELGIA | Barbati si femei: 65 ani. |
CEHIA | Barbati: 62 de ani |
Femei: depinde de numarul de copii (intre 61 de ani pentru femeile fara copii si 57 pentru femeile cu 5 sau mai multi copii) | |
CIPRU | Barbati si femei : 65 de ani |
Mineri 63 de ani | |
DANEMARCA | Pensia naţionala 67 ani femei si barbati (Folkepension) |
ELVETIA | Pilonul 1 (regim de baza): 65 ani pentru barbati, 64 ani pentru femei |
pilonul2 (minim obligatoriu): 65 ani pentru barbati si 62 ani pentru femei. | |
ESTONIA | • barbati: 63 ani |
• femei: 58 ani si 6 luni , varsta de pensionare este in crestere si va fi egalizata pana in anul 2016 pana va fi de 63 de ani atat pentru femei cat si pentru barbati. | |
FINLANDA | Barbati si femei: 65 ani. |
FRANTA | Barbati si femei: 60 ani. |
GERMANIA | Barbati si femei: 65 ani. |
GRECIA | Barbati si femei: 65 ani |
IRLANDA | Pensia de batranete (Retirement Pension): 65 ani. |
Pensia (contributiva) de batranete (Old-Age (Contributory) Pension): 66 ani. | |
ISLANDA | Pilonul 1 si 2: Femei si barbaţi: 64 ani |
ITALIA | Barbati: 65 ani; |
Femei: 60 ani. | |
pentru persoanele cu un grad de invaliditate mai mic de 80% si pentru orbi: Barbati 60 ani, Femei 55 ani. | |
LETONIA | Barbati si femei: 62 |
LITUANIA | femei: 58 ani |
barbati 62 de ani | |
LUXEMBURG | Barbati si femei: 65 ani. |
MALTA | Barbati 61 de ani |
Femei 60 de ani | |
MAREA BRITANIE | Barbati: 65 ani. |
Femei: 60 ani (crestere progresiva a varstei pana la 65 ani intre 2010 si 2020). | |
NORVEGIA | 67 ani. |
OLANDA | 65 ani. |
POLONIA | Barbati 65 de ani |
Femei 60 de ani | |
PORTUGALIA | Barbati si femei: 65 ani. |
SLOVACIA | Pensie integrala: Barbati si femei
Categoria de risc 1: 55-58 de ani Categoria de risc 2 si 3 60 de ani La femei varsta de pensionare depinde de numarul de copii (intre 57 de ani pentru femeile fara copii si 53 pentru femeile cu 5 sau mai multi copii) |
SPANIA | Barbati si femei: 65 ani. |
SUEDIA | Barbati si femei: 65 ani dar exista posibilitatea de prelungire a varstei de pensionare pana la 67 ani. |
UNGARIA | Pilonul 1 si 2 : Barbati si femei: 62 de ani |
Filed under: Politica | Tagged: calcul egal, directiva 79/9, directiva 86/378, egalizare varste pensionare, pensii de serviciu, varste pensionare state membre | Leave a comment »