Mulţi salariaţi continuă să primească e-mail-uri de serviciu şi după ora la care părăsesc biroul. Astfel, un studiu realizat în Franţa a demonstrat că 39% din salariaţi şi 77 % din manageri îşi folosesc smartphone-urile, tabletele şi computer-ele pentru activităţile de serviciu în timpul evenimentelor de familie, a weekend-urilor şi chiar pe durata vacanţelor.
Franța a decis să sancționeze această intruziune în viaţa de familie, pentru respectarea principiului echilibrului între viaţa personală şi cea profesională, astfel, ieri s-a încheiat un acord colectiv de muncă între federațiile patronale și sindicate pentru protejarea celor aproximativ un milion de oameni care lucrează în sectoarele digitale și de consultanță, dar şi a altor salariaţi a căror viaţă personală este afectată de utilizarea tehnologiei în folosul angajatorului.
În baza acestui acord colectiv de muncă încheiat, angajații vor avea dreptul de a-şi opri telefoanele de serviciu și de a nu răspunde/trimite e-mailuri de serviciu, iar angajatorul nu pot obliga salariaţii să verifice mesajele. Acordul se aplică doar salariaţilor care se regăsesc în sectoarele de activitate reprezentate de sindicatele şi patronatele semnatare.
Franţa a fost şi prima ţară care a redus programul săptămânal la 35 de ore în anul 1999. Michel de la Force, președinte al Confederației Generale a Managerilor, a declarat că “timpul de lucru digital ar trebui să fie măsurat. Unele email-uri în afara orelor de program pot fi permise, dar numai în “circumstanțe excepționale”.
Primul angajator multinaţional care a interzis utilizarea e-mail-urilor de serviciu după jumătate de oră de la sfârşitul orelor de program şi transmiterea de email-uri de serviciu cel mai devreme cu o jumătate de oră înainte de începerea lor a fost Volswagen în decembrie 2011.
În această săptămână şi consiliul orașului suedez Gothenburg a anunțat că experimentează reducerea programului de lucru la șase ore cu plata salariului integral pentru personalul său, bazându-se pe faptul că, după șase ore, angajații obosesc și productivitatea este redusă. Viceprimarul Mats Pilhem a afirmat că reducerea zilei de lucru la șase ore a produs rezultate pozitive la fabrica de automobile Volvo din oraș și speră ca procesul va reduce ineficiența și va crea mai multe locuri de muncă.
Diferenţele de productivitate se văd în analizele făcute de OMS, salariaţii cu normă întreagă din Cipru, Malta și Grecia care lucrează în medie de 43.7 ore pe săptămână au printre cele mai scăzute productivităţi, în timp ce cei din Marea Britanie petrec 42.7 ore pe săptămână la birou, cu o productivitate peste medie, iar cei care au petrecut cele mai puţine ore la birou, salariaţii din Suedia, Franţa şi Finlanda sunt în topul productivităţii.
Ultimele schimbări în legislaţia timpului de muncă sunt destul de vechi, să nu uităm că reducerea normei orare zilnice de lucru la 8 ore s-a petrecut ca urmare a grevei din Chicago de la 4 mai 1886, după campania lui Robert Owen al cărui slogan fusese “opt ore de muncă, opt ore recreare, opt ore de odihnă” (1817). Abia în 1914 în compania Ford este luată decizia de a reduce timpul de muncă la 8 ore de către Henry Ford, cel care stabilise şi salariul minim pe zi la 5 dolari. Legiferarea duratei de 8 ore a fost luată prima oară în SUA (1898), Rusia (1917), Portugalia (1918), Spania (1919), fiind inclus acest principiu în Convenţia ILO din 1930, Franţa legiferând-o relativ târziu (1936).
Într-o lume în continuă schimbare, în special pentru domeniile foarte active precum jurnalism, tehnologia informaţiei şi securitate informatică, consultanţă, brokeraj – dinamica activităţilor profesionale probabil va continua să se suprapună cu viaţa de familie şi după semnarea acestui acord.
Totuşi, productivitatea înseamnă utilizarea eficientă a timpului, iar toate analizele arată că mai mult timp pentru familie şi mai puţine ore lucrate, pot aduce angajatorului rezultate financiare mai bune, pentru că satisfacţia salariaţilor aduce cu ea şi performanţă profesională.
Aceste analize concomitent cu realitatea schimbării stilului de viaţă al salariaţilor şi implicit al consumatorilor care au efect asupra tipologiei de produse cerute de piaţa, vor avea mai devreme sau mai târziu impact asupra legislaţiilor muncii naţionale. Vom vedea dacă şi când aceste analize vor avea un impact asupra legislaţiei muncii din România.
Filed under: Analize juridice, Politica, Societate | Tagged: e-mailuri de serviciu, fără e-mailuri de serviciu, munca după orele de program, muncă peste program, muncă suplimentară, ora de muncă de 8 ore, reducere timp muncă, timp de lucru, viaţa personală | 1 Comment »
Denisapatrascu's Blog 