Denisapatrascu's Blog

Cu totii am asistat in ultimele zile la o ampla si emotionala dezbatere privind noua lege a sanatatii. Implicarea presedintelui jucator in dezbatere alaturi de luarea de pozitie a unuia din cei mai respectati oameni ai sistemului sanitar, dl. Arafat a schimbat mult centrul discutiei asupra acestui important act normativ.

Daca despre sistemul pensiilor private mi-am expus adesea punctul meu de vedere, atat referitor la punctele pozitive (diversificarea surselor de venit la batranete sau in caz de invaliditate soldata cu pierderea capacitatii de munca), cat si cele negative (in special privind lipsa reglementarii unor garantii), despre asigurarile private obligatorii lucrurile nu sunt chiar asa simple.

Capacitatea de a prognoza starea proprie de sanatate este minima. Sigur, exista statistici de morbiditate, analize ale starii de sanatate ale parintilor, membrilor de familie, dar ideea de “casco”  presupune ca indiferent ce contributie ai avut de-a lungul vietii, importanta e cea de la momentul aparitiei bolii pe care doresti sa o tratezi. Stim ca o stare precara de sanatate determina si reducerea veniturilor (prin scaderea capacitatii de munca), ceea ce coreleaza cu o scadere  a capacitatii de plata a asigurarii private si implicit a serviciilor medicale de care poti beneficia ca sa tratezi afectiunea.

Atunci cand in legea sanatatii se vorbeste de analiza de cost trebuie sa analizam care este costul uman in Romania. Cat valoreaza cetateanul român pentru statul al cărui contribuabil este? PIB-ul pe cap de locuitor ne situeaza pe locul 66 mondial din 183 tari analizate de FMI, adica 8.666$. Piata medicala de stat este de 4.301 mil. euro (bugetul CNAS si Ministerul Sanatatii in 2011), care impartit la cei 20 mil. locuitori, revine o suma 215,05 euro. Putin sau mult, in functie de cu cine te compari. Clar extrem de putin fata de EU15, cu mult mai mult decat Burkina Faco. Dar cu siguranta medicamentele si furniturile au preturi comparabile cu cele din EU15, asta insemna ca pentru sistem costurile sunt mari, iar alternativa gasita este sa transfere povara acestora in sarcina contribuabilului care va plati mai mult pentru mai putin.

Domnul ministru Ritli ne spune ca nu exista diferente de contributie desi obliga la contributie categorii care erau asimilate pana acum contribuabililor, pachetul standard de serviciu scade cantitativ si calitativ, diferenta pana la standardul dorit fiind platita suplimentar. Ingrozitor sa te gandesti de 2 ori daca te mai operezi (daca nu este urgenta medicala) pentru ca in factura ti se va desfasura costul cu dezinfectarea salii de operatie, costul mediu per pacient al salariilor personalului, costul cu medicamentele si furniturile consumate, dupa care astepti decontul asigurarii private care poate fi partial, diferenta o vei suporta. Daca spitalul se afla in afara pachetului asiguratorului atunci vei plati integral.

Constitutia garanteaza dreptul la sanatate al populatiei conform art.34, care stabileste in sarcina statului obligatia de a lua masuri pentru asigurarea igenei si sanatatii publice, fara a vorbi despre raportul cost-rezultat. De altfel e posibil, ca rezultatul acestui sistem sa duca la o morbiditate mai mare, in special in randul celor cu venituri reduse iar statul per ansamblul sau sa piarda din masa contribuabililor.

Am sa fac o scurta analiza a continutului proiectului de lege privind sistemul sanatatii publice.

Legea este cadru – stabileşte condiţiile generale de funcţionare a sistemului sanitar, urmând să fie completată de legi speciale.

Modificarile vizeaza toate componentele sistemului, astfel pentru:

 Pacienți:

* asigurarea medicala de baza este obligatorie (acoperita ca si astazi din contributia sociala retinuta din salariu) dar asiguratul va putea alege liber compania privata de asigurari medicale cu care sa incheie un contract si spitalul in care sa se trateze (daca acesta se afla printre cele cu care lucreaza compania privata de asigurari medicale cu care pacientul a incheiat contractul);

* criteriile pe baza caruia se alcătuieste pachetul de servicii de bază nu sunt transparente, iar introducerea asigurărilor private pentru acest pachet este riscantă, pentru că pacienții cu boli costisitoare ar putea fi ușor refuzați.

* contribuţia pentru asigurarea obligatorie va fi suportată ca si pana acum de angajator în cuantum de 5,2% din venit şi de angajat-5,5% din venit. Pensionarii cu venituri peste 740 de lei vor contribui 5,5%, exact ca în prezent.  Modificarea care se va realiza, însa, vizeaza modul de alocare si gestionare a fondurilor colectate, prin introducerea caselor de asigurari private de sanatate in locul actualelor case județene de asigurari de sanatate.

* încheierea unei asigurări suplimentare  implica plata a încă 10 euro lunar (in medie), dar poate creşte în funcţie de serviciile convenite în contractul cu asigurătorul.

* asiguratorul poate fi schimbat anual, dar doar in lunile octombrie – noiembrie;

* optiunea incheierii unei asigurari medicale suplimentare; valoarea maxima a deductibilitatii din taxe pentru fiecare asigurat este de 300 de euro pe an;

* asigurarea optionala va acoperi si coplata, costurile cu medicamentele sau tratamentele stomatologice, spre exemplu.;

* nu se schimbă modul în care se colectează banii, însă asiguratorii privaţii vor fi cei care se vor ocupa de supravegherea serviciilor primite de asiguraţi.

* cei neasigurati vor putea beneficia de asistenta medicala doar in cazul unei urgente sau a unor boli cu potential epidemic;

* printre veniturile asupra carora se calculeaza contributia pentru asigurarea obligatorie se numara salariile, activitatile independente, veniturile obtinute din agricultura, din cedarea folosintei bunurilor, din investitii, etc.;

* Pacientii vor putea merge, fara costuri suplimentare, la orice furnizor de servicii care are contract cu compania la care este asigurat; daca doreste sa se trateze in afara retelei acesteia, o va putea face, dar va trebui sa suporte o contribuţie suplimentară pentru aceasta, cu exceptia cazurilor de urgenta.

* coplata (o taxa suplimentara platita medicului) se mentine pentru serviciile medicale care vor fi incluse in asigurarea medicala de baza dar nu pot depasi o suma anuala mai mare decat salariul pe o luna; dovada coplatii se va face prin “tichetul moderator pentru sanatate”.

* sistemul se bazeaza pe cardul naţional de sănătate care trebuie să conţină toate datele referitoare la asigurat. Astfel pe lângă nume şi prenume, cardul este prevăzut cu un cod de identificare, dar şi cu un cip. Cipul va conţine toate informaţiile despre istoricul medical al pacientului, dar şi grupa de sânge precum şi avizul pentru donarea de organe. Pacientul are datoria de a prezenta cardul de sănătate ori de câte ori merge la medic sau la farmacie, iar identificarea se va face pe baza amprentei digitale.

 Vor beneficia de asigurare, fără sa contribuie:

* pensionarii cu pensii mai mici de 740 lei;

* copiii si tinerii pana la 26 de ani daca sunt studenți, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni, ucenici sau studenţi şi dacă nu muncesc;

* tinerii cu vârstă până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului şi nu realizează venituri din muncă

* persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse;

* gravidele si lăuzele, dacă nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară;

* bolnavii cu afecţiuni incluse în Programele Naţionale de Sănătate (cancer, HIV, diabet) până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse;

* sotul, sotia sau parintii fara venituri proprii aflati in intretinerea unei persoane asigurate raman asigurati doar daca persoana asigurata plateste o contributie de 5,5% din jumatate din salariul minim de baza brut;

* membrii unei familii care au dreptul la ajutor social.

 Medicii:

* vor putea negocia salariile cu spitalele in care lucreaza;

* schimbari minime in privinta malpraxisului, termenul de prescriere va scadea de la trei ani la un an;

* medicii de familie isi pot constitui o echipa de asistenta comunitara (formata din asistent medical, mediator comunitar, moasa, asistent social, fizioterapeut). In cadrul echipei multidisciplinare nucleul de baza va fi format din asistenti comunitari si mediatori sanitari.

 Malpraxisul

* termenul de prescriptie scade de la 3 ani la 1 an, cu exceptia infractiunilor.

* apare responsabilitatea furnizorilor de produse şi servicii medicale, sanitare sau farmaceutice, prin introducerea obligaţiei acestora de a comunica orice informatie solicitată de catre persoana care se considera victima unui act de malpraxis.

* se introduce obligaţia de asigurare pentru garantarea răspunderii civile a furnizorilor de produse şi servicii medicale, sanitare sau farmaceutice.

* se constituie comisii de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis.

* dacă Comisia de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis a reținut că s-a produs un prejudiciu pacienților, asigurătorul, care garantează răspunderea civilă a personalului medical sau furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare sau farmaceutice, transmite victimei prejudiciului sau succesorilor acesteia o ofertă pentru despăgubirea integrală a prejudiciului suferit, în limita plafonului asigurat prin contractele de asigurare. 

* dacă victima prejudiciului sau succesorii acesteia acceptă oferta, aceștia încheie în condițiile legii un contract de tranzacție privind prejudiciile produse, cu personalul medical sau furnizorul de produse și servicii medicale, sanitare sau farmaceutice, în termen de o lună de la data plății despăgubirii.  

* omisiunea încheierii asigurării de malpraxis medical sau asigurarea sub limita legală constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu suspendarea dreptului de practică sau, după caz, suspendarea autorizaţiei de funcţionare.

 Asiguratorii privați:

* pentru a fi acceptati pe piata din Romania trebuie sa aiba in portofoliul international cel putin un milion de asigurati, iar valoarea asigurarilor incheiate sa fie de cel putin 250 milioane euro si  trebuie sa fie autorizati de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;

* asigurătorii agreaţi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au la dispoziţie opt luni în vederea înscrierii pe propriile liste a asiguraţilor şi pentru a se prezenta la CNAS în vederea contractării.

* asiguratorii au obligatia sa informeze asiguratii in mod nediscriminatoriu si corect asupra beneficiilor si serviciilor acordate in cadrul modelului de asigurare de baza oferit, precum si asupra drepturilor si obligatiilor lor, dar si sa contracteze pentru asiguratii proprii din sistemul de asigurari sociale de sanatate servicii medicale cu furnizorii selectati in baza criteriilor de evaluare stabilite de CNAS;

* in cazul asigurarilor obligatorii companiile private nu au dreptul sa refuze pacienti (invocand varsta sau istoricul sanatatii) si nu au dreptul sa rezilieze contractele odata ce ele au fost incheiate;

* angajatorii vor avea un avantaj de negociere cu companiile private de asigurari medicale fata de un individ. Angajatorul trebuie sa obtina acordul prealabil al angajatilor pentru care va incheia contractul. Avantajul oferit nu poate duce la diminuarea pachetului de servicii stabilit prin Contractul cadru;

* pot negocia cu spitalele si cabinetele medicale pretul serviciilor medicale in limita tarifului maxim stabilit de CNAS;

* asiguratorilor privati li se permite detinerea de lanturi de furnizori de sanatate, fapt care este anticoncurential si dezavantajeaza ceilalti furnizori de servicii medicale de pe piata romaneasca. Este anticoncurential ca cel care deconteaza asigurarile de sanatate sa isi plateasca lui insusi si sa ai rezultate favorabile pentru pacienti si piata medicala!

* Ministerul Finantelor va pastra rolul de colector al contributiilor obligatorii;

* 7% din banii proveniti din asigurarile medicale obligatorii vor ramane la CNAS pentru acoperirea cheltuielilor de administrare si echilibrarea riscurilor intre asiguratorii de sanatate.

 Spitalele:

* devin autonome (pozitia si raspunderea directorilor de spital vor creste) si vor putea fi organizate ca societati comerciale, fundatii sau asociatii, in vederea atragerii unei finantari diversificate;

* pot sa se asocieze/uneasca intre ele dar pot concomitent sa incheie contracte de furnizare de servicii cu unul sau mai multi asiguratori de sanatate, dar şi contracte de colaborare în furnizarea de servicii de sănătate cu alţi furnizori, inclusiv din asistenţa medicală primară şi ambulatorie.

* spitalele care accepta pacienti doar cu asigurare medicala de baza vor putea solicita tarife suplimentare pentru cel mult 30% din numarul de paturi;

* vor aparea spitalele de interes national, stabilite prin hotarare de guvern, singurele care vor putea fi finantate suplimentar direct de la bugetul de stat (o masura criticata de FMI pentru ca ar favoriza clientelismul politic);

* cheltuielile cu salariile personalului din spitale nu va putea depasi 70% din decontarile de la Fondul National de Asigurari, limitandu-se astfel cheltuielile cu personal ulne-medical din spitalele romanesti.

* legea nu reglementeaza modalitatea concreta de finanțare a spitalelor, prin negocierea bugetelor sau printr-un sistem de tip plată/serviciu și nici mecanismul concret de decontare.

 Casa Națională de Asigurari Sociale:

*  CNAS va menţine doar rol de reglementare, control şi ca un fond de distribuţie şi redistribuţie a veniturilor între casele private în funcţie de numărul de asiguraţi şi de structura de vârstă, sex, morbiditate etc. a asiguraţilor;

* este cea care stabileste un pret maxim pentru serviciile medicale pe care asiguratorii privati nu-l pot depasi;

* supravegheaza si monitorizeaza functionarea caselor private si ia masuri pentru evitarea aparitiei monopolului pe piata asigurarilor medicale private;

* decide criteriile in functie de care sunt acceptate pe piata companiile de asigurari private;

* controleaza si gestioneaza sistemul informatic prin care se tine evidenta asiguratilor romani;

* presedintele al CNAS este numit ca și până acum de primul-ministru;

* CNAS-ul nu va mai putea aloca direct fonduri pentru achizitionarea de aparatura medicala si construirea/consolidarea de unitati medicale.

* se va stabili (multi)anual prin negociere intre MS si companiile farmaceutice numarul total de pacienti ce va fi tratat cu suma disponibila; depasirea numarului de pacienti tratati va putea fi facuta cu suportarea costurilor de catre producatori, urmand ca acest numar suplimentar de pacienti tratati sa fie luat in calcul pentru negocierea urmatorului contract (adica va creste cota bugetara alocata companiilor care trateaza in plus fata de nr. de pacienti platit din fonduri publice), plata se va face in functie de atingerea anumitor parametri/rezultate agreati in contract;

* majorarea cu 20% a contribuţiilor din acciză care se constituie ca venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii pentru finanţarea cheltuielilor de sănătate.

* se creeaza Agentia Pentru Informatii si Calitate in Sănătate (ANCIS), rezultată prin reorganizarea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor (CoNAS), ca o structură în coordonarea MS, care va prelua respunsabilităţile actuale ale CoNAS şi va colabora, în plus, la crearea de standarde de calitate a serviciilor medicale.

 Programele Naţionale de Sănătate

* pentru programele nationale, care consuma peste 1/3 din bugetul de medicamente, se vor introduce ca regula contracte cost-volum si cost-volum-rezultat.

*  se va stabili (multi)anual prin negociere intre MS si companiile farmaceutice numarul total de pacienti ce va fi tratat cu suma disponibila;

* depasirea numarului de pacienti tratati va putea fi facuta cu suportarea costurilor de catre producatori, urmand ca acest numar suplimentar de pacienti tratati sa fie luat in calcul pentru negocierea urmatorului contract (adica va creste cota bugetara alocata companiilor care trateaza in plus fata de nr. de pacienti platit din fonduri publice), iar plata se va face doar in functie de atingerea anumitor parametri/rezultate agreati in contract (precum negativarea anumitor parametri, reducerea concetratiei virale etc.).

 

Eficientizarea unui sistem medical nu poate fi bazat exclusiv pe parametrii de cost, pentru ca vor fi evitati pacientii cu boli costisitoare pentru sistem atât de către medici, spital dar mai ales de către asiguratorul privat.

Filed under: Analize juridice, Politica, Societate | Tagged: CNAS; case private de asigurari de sanatate, cost-rezultat, noua lege a sanatatii |