Cine sunt vlahii/rumânii din Serbia?

 Multi dintre noi am aflat de existenta unei minoritati romanesti la sud-est de Dunăre o data cu  cererea Romaniei de temporizare a acordarii statutului de stat candidat la integrarea in UE pana la recunoasterea drepturilor minoritatilor si romanilor timoceni, finalizata cu protocolul semnat de Romania cu Serbia la 01.03.2012 privind dreptul minorităților.

Reacția presei a fost în mare parte de a relata evenimentul fără a prezenta cine sunt românii din Serbia. Cu ceva eforturi documentare am realizat un colaj de informații privind românii din Serbia care să răspundă întrebărilor de bază.

Românii din Serbia sunt împărțiți între cei din Voievodina, cei din Timoc si cei din Serbia Centrala. În primele 2 zone se gaseste cea mai mare comunitate românească.

Timocul sau Valea Timocului este o regiune situată în estul Serbiei și nord-vestul Bulgariei, de-a lungul văii râului Timoc și în zonele montane adiacente acesteia. Este formată din județele sârbești Branicevo, Morava de Est, Bor și Zaječar, precum și regiunea bulgară Vidin. Vlahii timoceni nu sunt recunoscuți ca fiind români, nu au recunoașterea apartenenței la minoritatea națională, fiind considerați doar grup etnic, din acest motiv sunt lezați de drepturile recunoscute ale minorităților naționale (învățământ, presă în limba maternă, organizare în structuri politice care să le reprezinte drepturile).

Banatul Sârbesc este parte a Banatului împărțit la 1919 între România, Ungaria și Regatul Yugoslav. Cel mai mare grup al localităţilor în care trăiesc români din zona Banatului Sârbesc se află în zona oraşului Vârşeţ şi cuprinde 13 aşezări rurale, a oraşului Becicherecu Mare, cu cele 9 localități rurale (fiind si cel mai important oraş din întregul Banat sârbesc). În sud sunt 2 orașe în care locuiesc romîni înconjurate de câte 6 sate: Panciova și Alibunar. Diferența dintre vlahii/rumânii Timoceni și cei din Voievodina este faptul că aceștia din urmă sunt recunoscuți ca minoritate etnică, iar limba vlahă (română) este recunoscută ca limbă maternă.

În aceste oraşe şi sate trăiesc românii din arealul Serbiei care şi-au păstrat în mod admirabil limba, obiceiurile şi portul popular. Din toate aceste motive, merită astăzi tot respectul nostru.

Cu toate încercările politice actuale sau trecute de asimilare a populației vlahe/ rumânești, de modificare a limbii prin folosirea grafiei slave (decizie luată în acest an) acești oameni vorbesc de 2.000 de ani o limbă latină, care este limba română. Cei din vest au o pronunție în graiul bănățean iar cei din est vorbesc în graiul oltenesc.

În prezentarea alăturată sunt date istorice, statistice dar și poze care arată cât de mult se aseamănă portul popular de cel bănățean.

Dacă de ceva ani avem la nord-est vorbitori ai limbii moldovenești, la sud-vest din 2010 limba română a devenit limba vlahă. Depinde și de noi să luăm o poziție în acest caz.

Dacă la nivel individual nu putem face prea mult, cel puţin trebuie să fim familiarizaţi cu ceea ce reprezintă românii din Balcani, pentru că și ei fac parte din moştenirea noastră antropologică.

La nivelul Guvernului ar trebui să existe o strategie pentru suținerea minorităților române din tot arealul Balcanilor, iar pentru sprijinirea învățării limbii române Departamentul pentru Românii de Pretutindeni ar putea avea aceeași inițiativă ca și în cazul românilor din Republica Moldova privind bursele școlare și a susținerii manualelor în limba română (pentru inceput audiobook-uri dublat cu suport scris, deoarece limba romana este transmisa pe cale orala de mai bine de 130 de ani, iar majoritatea populatiei nu stie sa scrie in limba româna).

În vederea găsirii celor mai bune soluții, PNL Sector 5 organizează mâine, 31.03.2012 o dezbatere publică privind situația românilor din Valea Timocului.

romani timoc – blog

Prietenie & onoare. Fără patetism

A scrie despre ce simți e o provocare care te arunca ușor la limita pateticului. Ți se pare că nimic din ceea ce trăiești/ ai trăit nu a fost deja spus (și mult mai bine decât ai putea tu să o faci vreodată). Ceva sau cineva însă te împinge să-ți atingi limitele convenționale, să treci dincolo de rutină și să îți pui întrebări despre ce ești (și nu cine ești).

Cred cu tărie că avem nevoie de prieteni. Din aceia care să-ți pună o oglindă în față și să-ți arate ce poți deveni dacă continui pe un anumit drum sau care să-ți șteargă sarcasmul cu o îmbrățișare care să te facă să te simți că poți fi mai bun.

Nu am cunoscut oameni ca prințul Mîșkin sau ca Sancho Panza și nici dovezi de devotament dincolo de prozaicul de toate zilele – probabil nici nu aș ști cum să primesc astfel de dovezi așa cum nici Amir nu poate trece de propriile bariere față de Hassan (n.r. Vânătorii de Zmeie). Și totuși fiecare din noi întâlnește de-a lungul vieții tovarăși de drum (care ne rămân mai mult sau mai puțin în preajmă) care îl marchează fără a se mai putea întoarce la cel care a fost înainte de acea întâlnire.

Lupta pentru supraviețuire face din specia umană un subiect interesant de analiză. Odată cu transformarea populațiilor din culegători în cultivatori lupta pentru supraviețiuire socială a încetat să se mai dea cu limitele fiziologice ci cu cel de lângă tine. Vrei mai mult, mai sus, mai atotcuprinzător și ești surpinis că nici atingerea limitelor propuse nu te face satisfăcut. Cățelul meu e chiar fericit cu o jucărie nouă, ceva alergătură în parc sau descoperit de urme doar de el cunoscute și ceva atenție de la stăpân. Un bol de mâncare, un scărpinat pe ceafă și doarme fericit.

La om piramida nevoilor e dificil de acoperit în totalitate. Și cu cât urci de-a lungul ei în ați analiza nevoile vrei mai multă recunoaștere și afecțiune ce se întregesc într-o nevoie acută de autorealizare. Dacă asta e ținta, care e calea corectă? Aici e nevoie de acei prieteni… care să îți dea măsura a ceea ce ești , a „true colors” cum spune Phil Collins.

Nu am calitatea de a face dizertații filosofice despre teoria prieteniei. Nici nu văd rostul dezbaterilor sterile, când o bătaie pe umăr care-ți arată că „ți-a ieșit” e mult mai concludentă.  Dar pot însă să apreciez că e nevoie de curaj să accepți o părere sinceră că ai greșit într-o direcție sau alta. Și mai e nevoie și de onoare să apreciezi când prietenul tău își asumă riscul de a nu fi un yes-man gata să îți spună ce ai vrea să auzi. Iar asta cu siguranță e mai greu de făcut cu cât corul yes-men-ilor e mai mare și mai asurzitor. Așa că…  voi spune doar…  mulțumesc!

Am să-l las pe Khaled Hosseini –cel care a devenit în ultimele 6 luni scriitorul meu favorit -să vorbească despre prietenie mai bine decât aș putea eu să o fac vreodată.

Drepturile pacientului în relația cu medicul de famile

Proiectul legii sănătății a creat dezbateri aprinse privind coplata, sistemul de asigurări private de sănătate, serviciile de asistență medicală de urgență și serviciul medical ambulatoriu, toate acestea schimbând fundamental principiile de bază ale sistemului medical românesc.

Până la definitivarea unui nou proiect de lege, în prezent fiecare dintre noi se confruntă cu aspecte care țin de relația directă cu sistemul medical iar prima interfață cu acesta este medicul de familie. Pentru că la audiențe au apărut dezbateri privind dreptul medicului de familie de a refuza anumite servicii medicale m-am gândit că un articol pe această temă ar fi binevenit, deoarece campaniile de informare privind drepturile pacienților și ale asiguraților sistemului sanitar lipsesc cu desăvârșire.

După îndelungi lupte între  medicii de familie (în special) și Casa Națională de Asigurări de Șănătate, la 1 iunie 2011 a intrat în vigoare Contractul- cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadru sistemului de asigurări de sănătate pentru anii 2011-2012.

Potrivit acestuia, asiguraţii au următoarele drepturi:

a) să aleagă furnizorul de servicii medicale, precum şi casa de asigurări de sănătate la care se asigură, în condiţiile prezentei legi şi ale contractului-cadru;

b) să fie înscrişi pe lista unui medic de familie pe care îl solicită, dacă îndeplinesc toate condiţiile prezentei legi, suportând cheltuielile de transport dacă opţiunea este pentru un medic din altă localitate;

c) să îşi schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puţin 6 luni de la data înscrierii pe listele acestuia;

d) să beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în condiţiile legii;

e) să efectueze controale profilactice, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;

f) să beneficieze de servicii de asistenţă medicală preventivă şi de promovare a sănătăţii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;

g) să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii şi în spitale aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;

h) să beneficieze de servicii medicale de urgenţă;

i) să beneficieze de unele servicii de asistenţă stomatologică;

j) să beneficieze de tratament fizioterapeutic şi de recuperare;

k) să beneficieze de dispozitive medicale;

l) să beneficieze de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu;

m) să li se garanteze confidenţialitatea privind datele, în special în ceea ce priveşte diagnosticul şi tratamentul;

n) să aibă dreptul la informaţie în cazul tratamentelor medicale;

o) să beneficieze de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în condiţiile legii.

Pentru a beneficia de aceste drepturi asiguratul are următoarele obligații:

a) să se înscrie pe lista unui medic de familie;

b) să anunţe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate;

c) să se prezinte la controalele profilactice şi periodice stabilite prin contractul-cadru;

d) să anunţe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau a modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asiguraţi;

e) să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului;

f) să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medico-sanitar;

g) să achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând coplata, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;

h) să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atestă calitatea de asigurat.

În localităţile urbane, numărul minim de persoane înscrise pe listele medicilor de familie, pentru care se încheie contractul de furnizare de servicii medicale, este de 1.000, cu excepţia zonelor neacoperite din punctul de vedere al numărului necesar de medici de familie, iar numărul maxim de persoane înscrise pe lista medicului de familie este de 2.200.

Asistența medicală primară este acordată de către medicii de familie, care au următoarele obligații:

a)să acorde servicii medicale de profilaxie, prevenţie, curative, de urgenţă şi de suport în limita competenţei profesionale;

b)să actualizeze lista proprie cuprinzând persoane înscrise ori de câte ori apar modificări în cuprinsul acesteia, şi să comunice aceste modificări caselor de asigurări de sănătate; c)să înscrie din oficiu copiii care nu au fost înscrişi pe lista unui medic de familie, odată cu prima consultaţie a copilului bolnav în localitatea de domiciliu sau, după caz, de reşedinţă a acestuia. Nou-născutul va fi înscris pe lista medicului de familie care a îngrijit gravida, imediat după naşterea copilului, dacă părinţii nu au altă opţiune exprimată în scris;

d)să înscrie pe lista proprie gravidele şi lehuzele neînscrise pe lista unui medic de familie, la prima consultaţie în localitatea de domiciliu sau, după caz, de reşedinţă a acestora;

e)să nu refuze înscrierea pe listă a copiilor, la solicitarea părinţilor sau a aparţinătorilor legali;

f)să respecte dreptul asiguratului de a-şi schimba medicul de familie după expirarea a cel puţin 6 luni de la data înscrierii pe lista acestuia; Schimbarea medicului de familie se face pe baza cererii de transfer, conform modelului şi condiţiilor prevăzute în norme;

g)să prescrie medicamente cu sau fără contribuţie personală şi, după caz, unele materiale sanitare, precum şi investigaţii paraclinice numai ca o consecinţă a actului medical propriu. Excepţie fac situaţiile în care pacientul urmează o schemă de tratament stabilită pentru o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice, iniţiată de către medicul de specialitate sau de medicina muncii, prin prescrierea primei reţete pentru medicamente cu sau fără contribuţie personală şi, după caz, pentru unele materiale sanitare. Pentru persoanele care se încadrează în Programul pentru compensarea în procent de 90% a preţului de referinţă al medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună, medicul de familie prescrie medicamentele recomandate de către alţi medici dacă acestea au fost comunicate pe baza scrisorii medicale; în situaţia în care medicul de familie prescrie medicamente cu şi fără contribuţie personală la recomandarea altor medici, conform celor de mai sus, responsabilitatea prescrierii revine exclusiv medicului/medicilor care a/au indicat tratamentul;

h)să recomande dispozitive medicale de protezare stomii şi incontinenţă urinară ca urmare a scrisorii medicale comunicate de către medicul de specialitate;

i)să întocmească bilet de trimitere către societăţi de turism balnear şi de recuperare şi să consemneze în acest bilet sau să ataşeze, în copie, rezultatele investigaţiilor efectuate în regim ambulatoriu, precum şi data la care au fost efectuate, pentru completarea tabloului clinic al pacientului pentru care face trimiterea;

j)să organizeze la nivelul cabinetului evidenţa bolnavilor cu afecţiunile cronice;

k)să întocmească liste de prioritate pentru serviciile medicale programabile, dacă este cazul;

l)să informeze persoanele asigurate în vârstă de peste 18 ani înscrise pe lista sa cu privire la dreptul acestora de a efectua un control medical pentru prevenirea bolilor cu consecinţe majore în morbiditate şi mortalitate, în condiţiile legii;

m)să efectueze şi să raporteze vaccinările obligatorii prevăzute în cadrul Programului naţional de imunizare al Ministerului Sănătăţii;

n)să informeze părinţii asupra vaccinărilor şi tipurilor de vaccinuri acordate în cadrul Programului naţional de imunizare al Ministerului Sănătăţii; în cazul în care medicul recomandă părintelui efectuarea unui alt tip de vaccin decât cel asigurat în cadrul Programului naţional de imunizări, acesta are obligaţia de a solicita consimţământul informat al părintelui pentru utilizarea, respectiv administrarea vaccinului recomandat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

o)să asigure realizarea altor vaccinări recomandate şi reglementate de Ministerul Sănătăţii ca acţiuni prioritare de sănătate publică.

Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi al bolilor cu potenţial endemo-epidemic şi cele prevăzute în Programul naţional de imunizări, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei, servicii de planificare familială, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru.

Copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 12 luni beneficiază de medicamente gratuite, fără plafonare valorică şi cantitativă. Valoarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul afecţiunilor copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 12 luni se suportă din Fond, conform prevederilor legale în vigoare. De asemenea, tarifele serviciilor hoteliere pentru persoana care însoţeşte copilul internat în vârstă de până la 3 ani, precum şi pentru însoţitorul persoanei cu handicap grav internate se suportă de către casele de asigurări, dacă medicul consideră necesară prezenţa lor pentru o perioadă determinată.

Clasa pregatitoare – nepregatită de guvernanți

Una din schimbările produse de noua Lege a educatiei este trecerea clasei pregatitoare de  la gradiniță la școală. Ca multe din modificările din  actuala Lege a educației și aceasta, privind clasa pregatitoare, a fost facută și adoptată in grabă, fără consultări cu profesioniștii din sistem. Nu a fost facută, în prealabil, nicio analiză sau un studiu de impact referitor la cea ce implică trecerea clasei pregătitoare la școală, deși privește 200.000 de copii.

Cu toate acestea pe 29.02.2012 magistrații Curții de Apel București au respins acțiunea în instanță a părinților privind anularea ordinului privind clasa pregătitoare ca nefiind o încălcare a Constituției.

Revendicările părinților se bazau pe modalitatea de aprobare a ordinului ministrului educației fără dezbatere publică și cea de înscriere la școală bazată pe principiu arondării, a accesului la școlile cu predare în limba maternă și pe incapacitatea școlilor de a se adapta într-un timp atât de scurt nevoilor copiilor preșcolari (somn) dar și programul after-school pe care puține școli îl au.

Astăzi, 05.03.2012  începe prima rundă de înscrieri potrivit metodologiei ministerului educatiei. Teoretic. Practic nu, pentru ca softul special creat pentru înscriere s-a defectat. Asta spune multe despre superficialitatea cu care guvernul trateaza reforma în educație.

Problemele identificate:

    1. Dotarea școlilor

a. Mobilier și finanțare

În principiu, functionarea clasei pregatitoare la școală presupune existența unor spații disponibile la nivelul școlilor pentru încă un an școlar (0 + I-VIII deja existente), cea ce nu este cazul, majoritatea școlilor aglomerăndu-se si trecand la program pe două schimburi cea ce este total în dezavantajul copiilor. Pentru invățământul simultan se mai adaugă o clasă în plus la cele existente fiind simultan în același spațiu și cu același dascăl clasa pregătitoare, clasa intâi și clasa a doua.

De asemenea sălile de clasă, pentru clasa pregătitoare, trebuie dotate cu mobilier școlar special cea ce înseamnă resurse financiare mari pentru asigurarea amenajării acestor spații. Este nevoie de achiziția unor mijloace materiale pentru realizarea activităților de invatare specifice acestei clase, sume nealocate în bugetul învățământului cu această destinație.

b.    Economisire prin comasarea claselor

În cazul învățământului preșcolar există prevederea ca numărul de copii/grupă să fie între 15-20, în timp ce la nivelul învățământului primar este între 20-25, astfel prin integrarea clasei pregătitoare în cadrul școlii se economisește o clasă de copii școală la 4 grupe preșcolari.

Un alt aspect de economie identificat este acela că învățământul general obligatoriu conține 10 clase. Prin introducerea clasei pregătitoare se economisește un an școlar din cei 10 obligatorii.

Întrebarea noastră este: cele 10 clase pot fi considerate 10 dacă includ o clasă preluată de la grădiniță, cu programă de învățământ preșcolar?

 2.     Procedura de înscriere

Un alt aspect care se dorește o noutate, fără însă nicio relevanță sau eficiență, este procedura  de înscriere in clasa pregătitoare și clasa întâi  in baza unei metodologii și a unui calendar extrem de complicat sub directa coordonare și supervizare a inspectoratelor școlare, că tot vorbim de autonomie și descentralizare în luarea deciziilor.

Perioada de înscriere este 5-16.03.2012 pentru școala de circumscripție, 20-27 martie când opțiunea este o altă școală, 23-25.04.2012 când nu au fost locuri la școala pentru care s-a optat, se alege o altă școală din cele care mai au locuri libere, 11-18.05.2012 când se optează pentru o școală cu locuri vacante

a.     Vârsta

– copiii care împlinesc 6 ani in perioada 01.09.2012-31.12.2012 pot fi înscriși la clasa 0, dacă evaluarea dezvoltării psihosomatice a acestora făcută de specialişti atestă pregătirea copiilor pentru parcurgerea cu succes a clasei pregătitoare;

– copiii care au împlinit la 31.08.2012 vârsta de 6 ani intra la clasa 0 sau în clasa I la solicitarea părinților și dacă sunt înscrişi şi frecventează în anul şcolar 2011-2012 grupa mare, pregătitoare pentru şcoală sau dacă nu sunt înscrişi sau nu frecventează grupa mare, pregătitoare pentru şcoală, în anul şcolar 2011-2012, dar evaluarea dezvoltării psihosomatice atestă pregătirea copilului pentru parcurgerea cu succes a clasei I. În cazul în care rezultatul evaluării arată că dezvoltarea psihosomatică nu poate asigura parcurgerea cu succes a clasei I, copiii vor fi înscrişi în clasa pregătitoare;

– copiii care au împlinit la 31.08.2012 vârsta de 7 ani intra la calasa I.

Au fost evaluați copii care la 31.08.2012 nu împlinesc încă 6 ani (5 ani+) dar care au primit evaluare pentru clasa pregătitoare. Prin acest fapt s-a încalcat principiul legal stabilit de metodologie.

La 5 ani și câteva luni un copil este scos dintr-un mediu sigur (al grădiniției) unde educatoarea și îngrijitoarele au obligația de a-l supraveghea inclusiv la mersul la toaleta, acum va fi expus printre copii mai mari, inclusiv de clasa VIII să relaționeze și să coabiteze, fără a se stabili nicio obligație în sarcina școlii privind protecția acestor copii mici.

         Aceste situații pot crea blocaje emoționale unui copil de 5 ani și câteva luni<

b.    arondarea

În procedura de înscriere devine obligatorie înscrierea in circumscriptie, optiunea pentru o altă școală fiind limitată de locurile rămase disponibile după înscrierea copiilor din circumscripție. În situația în care numărul locurilor disponibile este mai mic decât numărul doritorilor există un set de criterii in vederea departajării. Evident că la şcolile bune vor fi mai mult cereri decât cele rămase libere şi astfel intră în etapa a treia, care îi duce în şcoala de proximitate dacă mai sunt locuri libere sau către o altă şcoală care mai are locuri libere. Potrivit acestei proceduri, se reduc drastic şansele ca părinţii să îşi înscrie copiii la altă şcoală decât cea de proximitate. Ministerul Educaţiei nu îşi va permite să lase copii neînscrişi, dar ce folos, dacă nu poţi să alegi şcoala.

Criteriile sunt:

a) existenţa unui certificat medical de încadrare în grad de handicap a copilului;

b) existenţa unui document care dovedeşte că este orfan de ambii părinţi sau provine de la o casă de copii;

c) existenţa unui document care dovedeşte că este orfan de un părinte sau provine dintr-o familie monoparentală;

d) existenţa unui document care dovedeşte că unul dintre părinţi este cadru didactic/cadru didactic auxiliar/angajat în învăţământ;

e) existenţa unui frate/a unei surori a copilului înmatriculat/înmatriculată în unitatea de învăţământ la care se solicită înscrierea;

f) alte criterii stabilite la nivelul școlii și aprobate de comisia județeană/ Mun. București.

De exemplu, dacă în circumscripţia şcolară a unităţii de învăţământ Sc. Gen.280 există 40 de copii care trebuie înscrişi la clasa pregătitoare şi 61 de copii care trebuie înscrişi la clasa I, atunci şcoala primeşte prin planul de şcolarizare două clase pregătitoare (50 de locuri) şi 3 clase I (75 de locuri). Ca urmare, numărul de locuri libere este de 10 la clasa pregătitoare (50-40) şi 14 la clasa I (75-61), locuri pe care pot fi înscriși copii din alte circumscripții.

Apreciem că acest fapt încalcă dreptul părinților de a alege tipul, calitatea educației copiilor lor.

 c.      Evaluarea psihosomatică

Se face de către centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională. Asta presupune că toți copii din județ/ București sunt duși într-un singur centru unde pot fi evaluați de comisie.

O comisie care vede cca.5.000 de copii intr-o perioadă de 10 zile (20-29.02.2012) adică 500 copii/zi nu poate fizic să fie obiectivă.

Rezultatul evaluării dezvoltării psihosomatice a copilului este comunicat, în scris, părintelui care a solicitat evaluarea. Rezultatul evaluării nu poate fi contestat.

Să nu neglijăm stresul la care este expus copilul pe durata evaluării și în cazul în care rezultatul evaluării este negativ. Cum îi explici unui copil de 5 ½ – 6 ani că a nu face clasa 0 anul astă la școală ca ceilalți colegi ai lui nu e o tragedie?

3.     Curricula

Potrivit pachetului curricular la clasa pregătitoare se vor efectua 20 ore/săptămână, materiile care vor fi studiate la clasa pregătitoare sunt Comunicare şi limbă română (5-7 ore), Educaţiei pentru societate (1-2 ore), Religie (1 oră), Matematică şi explorarea mediului, Muzică şi Mişcare (2-3 ore), Tehnologii de informare şi comunicare (opţional, 0-1 ore), Educaţie fizică şi sport (1-2 ore), Dezvoltare personală (1-2 ore) şi Arte vizuale şi lucru manual (1-2 ore).

Având în vedere că sunt prima generație, vor fi cobaii acestei reforme. Se va vedea pe ei dacă 20 ore/ săptămână e mult sau nu, dacă vor fi sau nu prea obosiți după a doua parte a săptămânii și dacă stresul competițional de la vârstă atât de mică este sau nu dăunător

4. Formarea profesională a cadrelor didactice

Cadrele didactice care predau la această grupă au nevoie de un program de formare special. Potrivit ordinului acesta va fi de  care  se va desfășura  în perioada vacanței de vară în perioada acestora de concediu. Ca ultimă informație formatorii județeni vor realiza cursurile în format on-line cu cadrele didactice care vor activa la clasa pregătitoare, pe perioada vacanței de vară dar și consiliere în cursul anului școlar. Mai corect spus, vor învăța din mers, iar cobaii sunt copiii noștii.

Fără a se analiza resursa umană disponibilă la nivelul inspectoratelor școlare se discută de detașarea educatoarelor la școli pentru a prelua clasa pregătitoare. Dincolo de prevederea Codului Muncii care permite angajatorului schimbarea temporară a locului muncii, detașarea nu poate fi dispusă decât pentru 6 luni. După această perioadă, salariatul trebuie să-și dea consimțământul pentru continuarea detașării. Ce va face școala dacă educatoarea refuză în timpul anului școlar continuarea detașării, acesta fiind un drept al ei ?

Înțelegem nemulțumirea cadrelor didactice care trebuie să realizeze recenzarea elevilor pentru clasa pregătitoare și clasa întâi, fără să fie plătite pentru această activitate suplimentară, neprevăzută în fișa postului.  Inspectoratul școlar ar trebui să știe că aceste date există în grădinițe.

Concluzia:

Toate elementele anterior expuse nu fac decât să întregească o imagine de superficialitate, lipsă de responsabilitate față de copii și incapacitate de organizare a procesului de învățământ motiv pentru care este necesară revenirea clasei pregătitoare la grădiniță și nu în cadrul școlii, cel puțin până când problemele identificate de noi se vor soluționa.

%d bloggers like this: