Protected: Sistemul de pensii din România. Provocări şi posibile soluţii

This content is password protected. To view it please enter your password below:

Formularul A1. De ce si cum?

kanizsa_trianglePentru cetatenii unui stat membru care lucreaza sub 24 luni sau pentru persoana detasata intr-un alt stat membru certificatul A1 (fost E101 sau E103) confirmă faptul că sunt achitate contribuţiile sociale în altă ţară din Uniunea Europeană (statul de resedinta) si permit acestora accesul la sistemele de protectie sociala nationale.

Documentul A1 se eliberează în aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și cele ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009, regulamente care se aplică în relația dintre statele membre UE precum și in Spațiul Economic European (SEE).

Conform art. 11 alin. (3) lit. a) din Regulamentului (CE) nr. 883/2004, sub rezerva articolelor 12-16, persoana care desfăşoară o activitate salariată sau independentă într-un stat membru se supune legislației din statul membru respectiv.

Astfel, regula este că salariații vor datora contribuţii sociale în statul în care prestează activitate, cu excepția situațiilor stabilite la art. 12-16 din regulament, situatii in care este necesara probarea virarii acestor contributii prin formularul A1.

Excepțiile mentionate de art.11 sunt si in care este necesar A1:

  1. Detașarea (în cazul activităților dependente) – art.12 (1) Persoana care desfăşoară o activitate salariată într-un stat membru, pentru un angajator care îşi desfăşoară în mod obişnuit activităţile în acest stat membru, şi care este detaşată de angajatorul respectiv în alt stat membru pentru a lucra pentru angajator continuă să fie supusă legislaţiei primului stat membru, cu condiţia ca durata previzibilă a activităţii să nu depăşească douăzeci şi patru de luni şi să nu fi fost trimisă să înlocuiască o altă persoană. (2) Persoana care desfăşoară în mod obişnuit o activitate independentă într-un stat membru şi care se deplasează în alt stat membru pentru a desfăşura o activitate similară continuă să fie supusă legislaţiei primului stat membru, cu condiţia ca durata previzibilă a activităţii să nu depăşească douăzecişi patru de luni.”
  2. Pluri-activitatea – situația în care lucrătorul desfășoară simultan, în mod obișnuit:

activitate salariată în două sau mai multe state membre;

activitate independentă în două sau mai multe state membre;

activitate salariată și/sau activitate independentă în două sau mai multe state membre.

Art.13 (1) Persoana care desfăşoară în mod obişnuit o activitate salariată în două sau mai multe state membre se supune: (a) legislaţiei statului membru de reşedinţă, în cazul în care desfăşoară o parte substanţială a activităţii sale în statul membru respectiv sau în cazul în care depinde de mai multe întreprinderi sau de mai mulţi angajatori al căror sediu sau loc de desfăşurare a activităţii se află în state membre diferite

sau

(b) legislaţiei statului membru în care este situat sediul sau locul de desfăşurare a activităţii întreprinderii sau angajatorului al cărui salariat este, în cazul în care persoana nu desfăşoară o parte substanţială a activităţilor sale în statul membru de reşedinţă.

(2) Persoana care desfăşoară în mod obişnuit o activitate independentă în două sau mai multe state membre se supune:

(a) legislaţiei statului membru de reşedinţă, în cazul în care exercită o parte substanţială a activităţii sale în statul membru respectiv sau

(b) legislaţiei statului membru în care este situat centrul de interes al activităţilor sale, în cazul în care nu îşi are reşedinţa într-unul din statele membre în care desfăşoară o parte substanţială a activităţii sale.

(3) Persoana care desfăşoară în mod obişnuit o activitate salariată şi o activitate independentă în state membre diferite se supune legislaţiei statului membru în care desfăşoară o activitate salariată sau, în cazul în care exercită o astfel de activitate în două sau mai multe state membre, legislaţiei stabilite în conformitate cu alineatul (1).

(4) Persoana angajată ca funcţionar într-un stat membru şi care desfăşoară o activitate salariată şi o activitate independentă în unul sau mai multe state membre se supune legislaţiei statului membru de care aparţine administraţia al cărei angajat este.

(5) În sensul legislaţiei stabilite în conformitate cu aceste dispoziţii, persoanele prevăzute la alineatele (1)-(4) sunt tratate ca şi cum şi-ar desfăşura toate activităţile salariate sau independente şi şi-ar realiza toate veniturile în statul membru interesat.

3. agentii auxiliari ai Comunitatii Europene – art.15

4. pensionarii – art.16 (2) Persoana care primeşte o pensie sau pensii în temeiul legislaţiei unuia sau mai multor state membre şi care îşi are reşedinţa într-un alt stat membru poate fi scutită, la cererea sa, de aplicarea legislaţiei acestui din urmă stat, cu condiţia să nu fie supusă legislaţiei respective pentru că exercită o activitate salariată sau o activitate independentă.

 Condiții specifice ce trebuie îndeplinite de angajator pentru a putea obține Formularul A1:

durata anticipată a activității în cauză nu depășește 24 de luni;

salariatul nu este trimis să înlocuiască un alt salariat detașat;

angajatorul care detașează lucrători salariați pe teritoriul altui stat membru desfășoară activitate semnificativă pe teritoriul României – fapt dovedit prin prezentarea situațiilor financiare, a declarației privind cifra de afaceri și a contractelor de prestări servicii pe teritoriul României;

angajatorul care efectuează detașarea nu poate detașa la un moment dat mai mult de jumătate din numărul total al salariaților săi – fapt dovedit prin declarațae privind numărul curent de salariați;

pe parcursul perioadei de detașare trebuie să existe o relație directă între angajatorul de origine a detașării și lucrătorul detașat;

lucrătorul să fie afiliat sistemului de asigurări sociale din statul membru în care este stabilit angajatorul său imediat înainte de începerea activității de muncă.

În plus, angajatorul va trebui să își ia un angajament cu privire la:

achitarea contribuţiilor sociale pentru lucrătorul pentru care se solicită formularul de A1;

menţinerea raportului de subordonare dintre angajator şi lucrătorul salariat în cauză;

menţinerea contactului individual de muncă, încheiat între angajator şi lucrătorul în cauză, inclusiv a obligaţiei de achitare a salariului;

menţinerea autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţilor independente, în cazul lucrătorului independent în cauză;

menţinerea mijloacelor necesare reluării activităţii independente în România, după terminarea perioadei de detaşare, în cazul lucrătorului independent în cauză;

informarea C.N.P.A.S. cu privire la orice schimbări survenite în perioada de detaşare şi restituirea, în vederea anulării, a formularului A1 C.N.P.A.S.

Pentru societățile care își detașează salariații în alte state membre UE, documentele necesare în vederea obținerii Formularului A1 de la Casa Națională de Pensii Publice sunt:

cerere pentru obținerea Formularului A1;

certificatul de înregistrare al societății emis de Registrul Comerțului (original si copie);

certificat de atestare fiscală emis pentru societate;

declarație privind numărul curent de salariați;

certificat constatator al societății;

situațiile financiare ale societății;

balanțele lunare pentru ultimele două luni anterioare lunii în care se depune dosarul în vederea obținerii formularului;

declarație pe propria răspundere a angajatorului privind cifra de afaceri obținută în ultimul an;

contractele de prestări servicii la care este parte societatea (angajatorul) implementate în România anterior perioadei de detașare și în perioada de detașare;

acordul de detașare încheiat între societate, în calitate de angajator, salariatul, în calitate de detașat, și entitatea din celălalt stat membru la care urmează a fi detașat salariatul în trei exemplare originale și semnat de toate părțile;

ultima declarație 112 depusă de societate împreună cu Anexa 1.1 și Anexa 1.2–în copie certificată conform cu originalul;

cartea de identitate a salariatului care urmează a fi detașat – copie;

contractul individual de muncă al salariatului ce urmează a fi detașat – copie certificată conform cu originalul;

actele adiționale subsecvente contractului individual de muncă al salariatului ce urmează a fi detasat – copii certificate conform cu originalul;

adeverință privind stagiul de cotizare în ultimele 12 luni, emisă de Casa de pensiii județeană –original;

declarație pe propria răspundere a angajatorului care atestă faptul că salariatul a mai avut sau nu Formularul A1.

Bugetul asigurarilor sociale 2013: salariul mediu brut creste, contributiile raman neschimbate

vot    Legea bugetului asigurarilor sociale, in forma adoptata de Parlament si promulgat de Presedintelui Romaniei in data de 12.02.2013, pastreaza nivelul contributiilor sociale obligatorii la pensii si somaj la aceeasi valoare ca in 2012.

Pensii
Astfel, exact ca anul trecut, cotele de contributie de asigurari sociale pentru 2013 sunt:
• 31,3% pentru conditii normale de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 20,8% datorate de angajatori;
• 36,3% pentru conditii deosebite de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 25,8 % datorate de angajatori;
• 41,3% pentru conditii speciale de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 30,8% datorate de angajatori.
Se majoreaza insa cota alocata pensiilor private obligatorii (Pilon II) care este inclusa in contributie individuala de asigurari sociale, la 4% fata de 3,5% din CAS datorat de angajat, in 2012.

        O alta noutate este majorarea cu peste 100 de lei a castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, de la 2117 lei in 2012, la 2223 lei in prezent. De retinut ca si ajutorul de deces va fi platit in acest cuantum lei, in cazul asiguratului sau pensionarului. In schimb, in cazul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de deces va fi in 2013 de 1112 lei, fata de 1059 de lei, cat era anul trecut.
De asemenea, legea bugetului asigurarilor sociale mai stabileste ca, in anul 2013, tariful pentru un talon de plata la domiciliul beneficiarilor, in situatia in care acestia au optat pentru plata in cont curent sau in cont de card, este de 2,15 lei si se suporta din bugetul din care se finanteaza dreptul respectiv.
In legatura cu tariful postei pentru plata drepturilor la domiciliul beneficiarilor, cheltuielile pentru transmiterea si achitarea drepturilor finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat si a celor din bugetul asigurarilor pentru somaj se stabilesc prin aplicarea coeficientului de 1% asupra sumelor platite si se suporta din bugetul din care se finanteaza dreptul respectiv. Initial, in faza de proiect a bugetului, coeficientul fusese redus fata la 0,9%, dar a revenit la valoarea din 2012 prin amendamentele admise ale parlamentarilor.
Angajatorii mai datoreaza o contributie de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, cuprinsa intre 0,15% – 0,85%, valori neschimbate fata de 2012.

Somaj
Nici contribuatiile la somaj nu sunt modificate comparativ cu anul 2012. Si in acest an, cotele sunt stabilite la nivelul de:
• 0,5% – contributia datorata de angajatori, precum si o contributie de 0,25% pentru la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale.;
• 0,5% – contributia individuala.
In schimb, prin legea bugetului de asigurari sociale pentru 2013, Guvernul a sistat acordarea de credite in conditii avantajoase si fonduri nerambursabile pentru crearea de locuri de munca in acest an (prin art. 86 din Legea 76/2002 se prevede ca, pentru infiintarea si dezvoltarea de IMM-uri, unitati corporatiste, asociatii familiale sau PFA-uri care sa creeze locuri de munca, sa poata fi acordate credite pentru investitii, pentru o perioada de maxim 3 ani, cu o dobanda de 50% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei. In cadrul acestei facilitati, creditele se acordau pe baza unor studii de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri ce urmau sa fie create; respectiv art. 86^1 din Legea somajului potrivit caruia din bugetul asigurarilor sociale de somaj se por acorda fonduri nerambursabile, pentru intreprinderile mici si mijlocii, unitatile cooperatiste cat si asociatiile familiale ori PFA infiintate de someri care incadreaza in munca pe perioada nedeterminata someri pe care sa ii mentina in activitate cel putin 4 ani).

Sanatate
In ceea ce priveste CASS, legea bugetului de stat pentru 2013 mentine nivelul contributiei la sanatate la nivelul din 2012, si anume:

• 5,2% pentru cota datorata de angajatori, prevazuta la art.258 din Legea nr.95/2006;
• 10,7% pentru cota datorata de persoanele prevazute la art.259 alin.(6) din Legea nr.95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
• 5,5% pentru celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte surse.