Lansare carte “Drept Social”, autor Denisa Pătraşcu

Copyright by UJMAG.roAm bucuria de a vă anunta că zilele acestea a fost publicată cea de a patra carte a mea, „Drept Social” al cărei obiect este analiza raporturilor juridice de natură socială de la momentul conceperii fiinţei, pe tot parcursul vieţii şi până după moarte.

Delimitarea dreptului social ca ramură distinctă de drept este una de dată recentă, iar cartea îşi propune să prezinte elementele care o definesc ca ramură de drept. Obiectul dreptului social este reprezentat de ansamblul de reglementări care privesc relaţiile dintre salariaţi şi angajatori, relaţiile acestora cu statul, cu asiguratorii, respectiv relaţiile dintre persoanele asistate şi stat, urmărind drepturile şi obligaţiile acestora de-a lungul existenţei umane. Elementul comun al acestor raporturi juridice este generat de dreptul persoanei umane la un nivel de viață decent, rezultat al muncii sau al veniturilor de înlocuire (asigurări sociale sau asistenţă socială).

Astfel, de la momentul conceperii (drepturile acordate pentru perioada de graviditate pentru protecţia sarcinii), de-a lungul vieţii (protecţia copilului, a tânărului, drepturile salariatului şi ale angajatorului, ale şomerului, persoanei vulnerabile şi ulterior ale pensionarului şi vârstnicului) şi chiar după moarte (ajutorul de înmormântare şi ajutorul pentru soţul supravieţuitor) se nasc raporturi sociale, analizate în această carte din perspectivă juridică. Pornind de la evolutia in Romania a reglementarilor sociale, sunt prezentate cele mai importate institutii juridice de dreptul muncii, al asigurarilor sociale si al asistentei sociale, de la protectia copilului, inclusiv a celui lipsit de ocrotire, a tanarului, a salariatului, a femeii gravide si lauze, a somerului, pensionarului, la drepturile persoanei cu handicap, varstnicului dependent, refugiatilor si azilantilor in Romania, la drepturile reparatorii acordate unor categorii de beneficiari.

Toate aceste raporturi sociale, prin reglementare, devin raporturi juridice, a căror cunoaştere este esenţială atât pentru specialişti cât şi pentru toţi cei care doresc să-şi cunoască şi să-şi valorifice constructiv drepturile rezultate ca urmare a diverselor atribute pe care le au în raport cu societatea.

Le mulţumesc colaboratorilor din cadrul Editurii Universul Juridic pentru ajutorul acordat la editarea acestei cărţi precum şi familiei mele pentru suportul necondiţionat de-a lungul acestor ani!

Vă aştept la lansarea cărţii miercuri, 19.11.2014, incepand cu ora 16, la sala de Consiliu a Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala, Univ. Bucuresti, Str. Schitu Magureanu nr.9 (cladirea noua, parter)!

Dezechilibrele Codului de Dialog Social

Pornind de la definitia democratiei – (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere”) regim politic care se bazează pe voința poporului si având ca principii de bază votul universal si vointa natiunii– dialogul social este parte componenta a coagulării voinței națiunii.

Perioadele de recesiune economică trebuie să intensifice acțiunile de dialog social atât bipartit cât și tripartit, în vederea găsirii celor mai bune soluții pentru protecția drepturilor salariaților.

Din păcate modificările aduse de Legea 61/2011-Codul de Dialog Social creează blocaje la nivelul utilizării constructive a mecanismului dialogului social de la desemnarea participanților la el, până la capacitatea acestora de negociere. Dispariția contractului unic la nivel național – singurul izvor de drept care stabilea criteriile de protecție a unor categorii de salariați în caz de concediere colectivă – este doar unul din exemple. Prima concediere colectiva de impact, cea de la Jucu a aratat limitările acestui act normativ.

Aceasta lege mamut include reglementarile care se regaseau anterior in legea sindicatelor (L.54/2003), legea patronatelor (L356/2001), legea contractelor colective de munca (L.130/1996), legea conflictelor de munca (L.168/1999), legea de organizare a CES-ului (L.109/1997).

Nu spun ca anumite lucruri nu trebuiau sa fie modificate, dar in sensul cresterii dialogului social nu a transformarii acestuia intr-un element de décor subordonat executivului. Multe lucruri au fost luate cu preluate in noua reglementare din legile pe care le abroga (mentionate mai sus), dar exista niste diferente majore care schimbă ireversibil principiile libertății oganizațiilor sindicale și patronale dar si a echilibrului de forte intre partenerii sociali care se repercuteaza asupra raportului de forte la nivelul negocierii individuale angajat-angajator, având multiple consecințe economice și sociale, ce ne vor afecta pe fiecare dintre noi:

–         disparitia contractului colectiv de munca unic la nivel national. Pentru cei mai putin cunoscatori sistemul juridic al dreptului muncii se bazeaza pe 2 izvoare: cel normativ si cel conventional, ceea ce face ca dreptul muncii sa poata avea o flexibilitate mai mare decat alte ramuri de drept. Izvoarele conventionale sunt contractele colective si individuale de munca si pornind de la modelul francez au o structura piramidala. Până acum vârful piramidei (cel mai larg aplicabil) era contractul colectiv de munca unic la nivel national, care avea un set primordial de drepturi suplimentare celor reglementate de legislatia muncii, dar bazal pentru negocierile contractelor colective inferioare: ramura, grup unitati, unitate si contract individual de munca. Acum structura piramidala se pastreaza fara a mai avea un varf aplicabil tuturor, contractual de ramura fiind inlocuit cu cel de sector de activitate (modificarea priveste doar denumirea). Prin renuntarea la contractul colectiv de munca unic la nivel national se rupe structura pe care s-a bazat sistemul dreptului muncii românesc, pentru că limitele drepturilor negociate nu se mai aplică tuturor și aici mă refer la salariul minim pe economie, coeficienții de ierarhizare ai acestuia (care nu se mai regăsesc nicăieri, astfel spre ex. dispare obligativitatea plății la o valoare dubla a celor angajati pe studii superioare fata de muncitorul necalificat), durata suplimentara a concediilor de odihnă pentru anumite situații, zilele libere pentru evenimente ale familiei etc.

–         implicarea admistratiei publice in dosarul de reprezentativitate al organizatiilor sindicale si patronale, incalcandu-se Conventia OIM nr.87/1948 privind libertatea sindicală si Conventia 98/1948 privind dreptul de organizare şi de negociere colectivă. Acesta trebuie să rămână apanajul exclusiv al puterii judecătorești, orice ingerință a puterii executive în aspectul  stabilirii cine e reprezentativ și la ce nivel duce la dispariția libertății acestor organisme.

–         negocierea salariului minim de către un nou organism: Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social condus de primul-ministru!!! Libertatea negocierii colective deși garantată prin art.41 alin.(5) al Constituției este profund încălcat prin includerea puterii executive in negocierea salariului minim pe economie. Guvernul are pârghiile juridice ale stabilirii prin hotărâre de guvern a salariului minim garantat în plată, implicarea lui într-o negociere dintre sindicate și patronate pentru salariul aplicabil pieței private încalcă orice principiu al economiei de piață.    

–         acordarea ministrului muncii a dreptului de a putea extinde la nivel național prevederile unui contract colectiv de muncă la nivel de sector de activitate. Cum rămâne atunci cu art. 41 din Constituție care garantează libertatea alegerii profesiei, dreptului la muncă și garantarea obligativității convențiilor negociate de PĂRȚI?! Imi aleg o profesie și datorită statutului socio-economic pe care îl oferă acea profesie, cu drepturile și obligațiile ce rezidă dintr-un contract pe care EU l-am negociat.  Uite ca de acum, UN TERȚ, ministru, va stabili pentru mine dacă mi se aplică prevederile negociate de alții, în contextual socio-economic al acelei ramuri de activitate, fără a se stabili prin lege niciun criteriu sau cheie de control, putere discrețională a executivului fără contraforță legală…

–         deși avem o profesie liberal reglementată juridic, acea de mediator, prin această lege se crează un corp profesional distinct acela al mediatorilor și arbitrilor conflictelor colective de muncă, inclusi in Oficiul de Mediere si Arbitraj de pe lânga Ministerul Muncii, fără a se stabili implicarea partenerilor sociali în elaborarea normativelor ulterioare. Nu înțeleg dacă formula “de pe lângă” (nu știu de ce dar mă duce cu gândul la un animal de pe lângă casa omului) exprimă o modalitate de subordonare sau coordonare…

%d bloggers like this: