Protecţia angajaţilor disponibilizaţi din companiile de stat

  concediere Săptămâna asta a fost publicată în Monitorul Oficial Hotărârea de Guvern nr.478/2013 privind normele metodologice de aplicarea a Ordonanţa nr. 36/2013 privind protecţia angajaţilor disponibilizaţi din companiile de stat.

      Încă de la primul articol este menţionată sfera de aplicare a acesteia şi anume măsurile de protecţie socială acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, în baza OUG nr.36/2013 de la societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, institute naţionale de cercetare-dezvoltare, precum şi societăţi comerciale şi regii autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, realizate în perioada 2013-2018.

    Prin OUG nr.36/2013 se stabileşte că prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerelor de resort, se vor aproba sumele din bugetul asigurărilor pentru şomaj ce se vor aloca pentru plăţile compensatorii, în beneficiul persoanelor disponibilizate, în condiţiile în care există un plan de disponibilizare întocmite de operatorii economici.

          Planul de disponibilizare întocmit de către operatorii economici, cuprinde în mod obligatoriu măsurile necesare în vederea redresării activităţii operatorilor economici şi efectele acestor măsuri, precum şi informaţii privind numărul total de salariaţi existent la data întocmirii acestora, motivele care determină aplicarea măsurilor din planul de disponibilizare, numărul de salariaţi necesar pentru desfăşurarea activităţii în urma aplicării măsurilor din planul de disponibilizare, numărul de salariaţi care vor fi afectaţi de concedieri colective, data de la care sau perioada în care vor avea loc, potrivit legii, concedierile colective. Planul de disponibilizare se aprobă de organele de conducere ale operatorului economic, respectiv de consiliul de administraţie sau adunarea generală a acţionarilor cu avizul consiliului de administraţie, prin hotărâre, şi se transmite ministerului de resort, sau după caz, consiliului local/judeţean, pentru societăţile din subordinea acestuia, în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor legale şi, după caz, aprobării prin hotărâre a consiliului judeţean/local sau iniţierea hotărârii de guvern.

Având în vedere trimiterea la legea cadru în domeniul de resort al asigurărilor de şomaj, Legea nr.76/2002, angajatorii menţionaţi au obligaţia trimiterii listelor cu categoriile de salariaţi care vor fi disponibilizaţi agenţiei judeţene de ocupare a forţei de muncă, cu cel puţin 30 zile anterior datei la care vor avea loc concedierile, pentru realizarea măsurilor de preconcediere. După aprobarea planului de concediere prin hotărâre a guvernului, angajatorul va depune la agenţiile în a căror rază teritorială îşi au sediul operatorii economici şi un exemplar original al acestuia, în termen de 3 zile lucrătoare de la aprobarea hotărârii Guvernului, precum şi tabelele nominale cu persoanele concediate colectiv, prin gruparea, pe judeţe, a persoanelor, în funcţie de domiciliu sau, după caz, de reşedinţa acestora şi calculul câştigului salarial pentru detereminarea venitului de completare.

Salariaţii concediaţi beneficieză de plăţi compensatorii, venit lunar de completare şi plăți compensatori acordate potrivit contactului colectiv de muncă aplicabil, potrivit art.7 din OUG nr.36/2013.

După încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj, persoanele concediate în condiţiile acestei ordonanţe de urgenţă beneficiază de un venit lunar de completare egal cu diferenţa dintre câştigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj la data încetării plăţii indemnizaţiei de şomaj.

Venitul lunar de completare stabileşte odată cu indemnizaţia de şomaj şi se acordă lunar pe perioade diferenţiate, în funcţie de vechimea în muncă a persoanelor concediate, după cum urmează: a) 12 luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani şi până la 10 ani; b) 20 luni, pentru persoanele care au o vechime cuprinsă între 10 ani și până la 15 ani; c) 22 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani şi până la 25 de ani; d) 24 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani. Calculul câştigului salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, utilizat la determinarea venitului de completare, se efectuează de către operatorii economici astfel:

   a) se determină câştigul salarial individual brut pe fiecare dintre cele 3 luni înainte de concediere, prin însumarea salariului de bază lunar cu sporurile, indemnizaţiile şi alte adaosuri prevăzute în contractul individual de muncă. La stabilirea câştigului salarial individual brut nu se iau în calcul sumele acordate ocazional sau cu caracter nepermanent şi nici sporul plătit pentru ore suplimentare, prestate potrivit legii;

   b) se calculează impozitul lunar pe venitul din salarii, prin aplicarea cotei de impozit prevăzute de lege asupra bazei de calcul stabilite ca diferenţa dintre câştigul salarial prevăzut la lit. a), din care au fost deduse contribuţiile sociale obligatorii aferente unei luni, şi deducerea personală acordată pentru luna respectivă şi/sau, după caz, alte elemente prevăzute de lege;

   c) se determină câştigul salarial individual net pe fiecare dintre cele 3 luni înainte de concediere, prin deducerea din câştigul salarial prevăzut la lit. a) a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, precum şi a impozitului lunar pe venitul din salarii, calculat conform lit. b);

   d) se calculează media aritmetică a câştigurilor salariale individuale nete pe ultimele 3 luni înainte de concediere, determinate conform lit. c).

Pentru aceia care au avut contractul individual de muncă suspendat sau au efectuat concediul de odihnă în cursul uneia dintre ultimele 3 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă, ca urmare a concedierii colective, la determinarea cuantumului câştigului salarial se ia în considerare câştigul salarial la care această persoană ar fi avut dreptul dacă ar fi desfăşurat activitate pe o lună întreagă, în program normal de lucru.

         În cazul în care cuantumul câştigului salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, este mai mic decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, la determinarea venitului lunar de completare se ia în considerare cuantumul câştigului salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere.

Dacă până la data stabilirii venitului lunar de completare Institutul Naţional de Statistică nu a comunicat câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, se ia în considerare câştigul salarial mediu net pe economie comunicat în luna ianuarie a anului precedent, cu regularizarea diferenţelor în luna următoare celei în care Institutul Naţional de Statistică a comunicat câştigul salarial mediu net pe economie.

Solicitarea de acordare a dreptului la venitul lunar de completare se aprobă sau, după caz, se respinge prin decizie a directorilor executivi ai agenţiilor în a căror rază teritorială îşi au domiciliul ori, după caz, reşedinţa persoanele solicitante. Cererea va fi însoţită de documente care să ateste calitatea deţinută de beneficiari. Venitul lunar de completare se stabileşte şi se plăteşte odată cu indemnizaţia de şomaj de către agenţiile în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa persoanele beneficiare.

Persoanele care se reîncadrează în muncă beneficiază de 50% din venitul lunar de completare numai pe perioada lucrată dacă în perioada acordării venitului de completare se încadrează în muncă la alţi operatori economici decât cei de la care au fost disponibilizaţi sau la operatorii economici de la care au fost disponibilizaţi, dacă la data încadrării operatorii economici respectivi nu mai au capital majoritar de stat, beneficiază de plăţi până la expirarea perioadei la care avea dreptul. În situaţia în care beneficiarii de venit lunar de completare se reîncadrează în muncă la angajatorii care au operat disponiblizarea, plata indemnizaţiei de şomaj se suspendă iar venitul lunar de completare care se acordă pe perioada lucrată este egal cu jumătate din venitul lunar de completare la care aveau dreptul.

         Dacă în perioada acordării venitului de completare, beneficiarii solicită înscrierea la una dintre categoriile de pensii prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, plata venitului lunar de completare încetează la data acordării dreptului de pensie, conform deciziei de pensie. Perioada în care se acordă venit de completare constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi către Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, iar venitul utilizat pentru stabilirea drepturilor de pensie este egal cu câştigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mare decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

Postat de Denisa Pătraşcu pentru LegeStart

Bugetarii versus restul societatii….

O discutie cu un prieten care lucreaza intr-o companie multinationala mi-a aratat cat de bine a operat propaganda populista impotriva bugetarilor.

Acesta era revoltat de-a dreptul pe faptul ca Romania are 1,35 mil de bugetari. Asa a auzit el la televizor. Nu intelege de ce trebuie sa tina in spate (el) toti acesti oameni. Ca el munceste si plateste impozite, si ei (bugetarii) stau si freaca menta, te plimba pe la ghisee si se poarta urat!!!

Mda… așa se văd lucrurile de partea cealaltă a ghișeului… Nu zic ca nu exista o unda de adevar…

Dar din pacate nimeni nu aude si ce spun ei (bugetarii), cei care primesc salarii de la stat.

Se vorbește despre mărimea unui corp profesional, fără a se analiza ce face acesta și din cine este compus. Italia, cu o populație de 59 de milioane de persoane are 3,4 milioane de angajați la stat, in timp ce in Franța, peste 5 milioane de bugetari deservesc 65 de milioane de cetățeni. Aceștia fac ceea ce fac si omologii lor din Romania, in mare parte. pentru ca indiferent de ce populatie ai trebuie sa primeasca un nivel minim de servicii .

Noi la 22 milioane avem  aproape 1,4 milioane bugetari, care colectează taxe, oferă servicii de învățământ, servicii medicale, de apărare și ordine publică la fel ca omologii lor…… În luna februarie, in Romania erau 227.400 de angajați in administrația publică, apărare si asigurări sociale, 395.000, in învățământ si 383.400 de angajați in sănătate. Vă asigur că nu sunt mulți!

Ce nu ni se spune este faptul ca Romania are un deficit de bugetari!!! Da! Un deficit! Ati fost de curând intr-un spital? Ați văzut câți rezidenți, medici si asistente deservesc pacienții? Cei care aveți copii la școala ați observat cum se cumulează catedrele? Cum se învață mai nou științe despre natura încorporând ceea ce generația mea învăța în materii diferite: chimie și fizică? Și care este nivelul absolvenților?

Adesea mi-au fost criticați colegii din sistemul de pensii, dar s-a întrebat cineva câți funcționari lucrează la o casă de pensii? Poate că nu știați dar la un sector sunt cam 8 funcționari! Și deservesc până la 250.000 de pensionari, iar în perioada recalculării aveau o normă de 300 dosare/ săptămână… Să nu vă imaginați ca aveau salarii nesimțite! De altfel s-au făcut analize referitoare la salariile bugetarilor, și e simplu de calculat cât se economisește la nivelul țării prin reducerea cu 25% a a veniturilor acestora…

Unde este atunci surplusul? Se discută mult de numărul bugetarilor din administrația publică locală. Dar v-ați întrebat câți din salariații din aceasta sunt cu adevărat bugetari? Pentru că, de-a lungul vremii s-a perpetuat o confuzie, generată și de o legislație în domeniul resurselor umane destul de ambigua, si anume aceea de a fi considerați bugetari toți cei care primesc bani de la stat.

De exemplu sunt considerați bugetari asistenții personali ai persoanelor cu handicap si cei maternali, cei care reprezintă un număr mare de persoane din organigrama direcțiilor de asistență socială. Corect ar fi ca aceștia să fie prestatori de servicii sociale în baza unui contract specific (și atunci nu am mai avea probleme în aplicarea legislației muncii privind durata zilei de muncă, concediu de odihnă, etc). Aceștia la nivelul României sunt aproape 62.000 de persoane.

V-ați întrebat câți preoți are România? In fiecare comuna există o biserică cu cel puțin 2 preoți, indiferent de cult. Dacă nu știați pe lângă sumele acordate de la bugetul de stat pentru sprijnirea cultelor (inclusiv construcții și reparații biserici), preoții intră de asemenea în categoria bugetarilor și primesc salariu.

Totuși, vă asigur că nu aici este risipa banilor publici. Salariile bugetarilor reprezintă mai putin de 9% din PIB. Reducerea de 25% reprezintă o economie infimă raportată la datoriile existente ale României.

Propaganda și instigarea luptei de clasă a unui corp profesional împotriva altuia face parte din manipularea constanta a PDL-ului… Din păcate oberv că acest tip de mesaj prinde și rămane in conștiința colectivă.

Bugetarii primesc salariu nu pomană! Muncesc pentru acei bani poate mai mult decât cei din mediul privat care, cu siguranță au calități profesionale și eficiență, dar niciodată nu-și vor pune la dispoziție viața. Gândiți-vă ca niște bugetari se luptă pe teatrele de operațiuni externe. Alții își pierd viața, cum s-a întâmplat azi, pentru a salva de la inundații vieți și case! Când vedeți un pompier și îi cereți ajutorul, amintiți-vă ca e bugetar și trăiește din banii voștri!!!

În plus din salariul primit bugetarii nu au cum “fenta” bugetul: ei nu au colaborari, contracte de drepturi de autor… Ei pur si simplu platesc impozite si taxe…  Cei care au fost disponibilizați nu fac decât să devină de acum înainte un cost… pentru de acum nu vor mai susține bugetul ci vor primi asistență din partea lui! Si mai au un efect: destabilizeaza comertul cu amanuntul, activitatea bancara, pentru ca isi vor restrange consumul si nu isi vor mai putea plati ratele la banci.. Efectul acesta de domino ar trebui calculat…

Iar daca credeti ca puteti trai fara ei, imaginati-va costurile unui sistem 100% privat…  câtă încredere ati avea în serviciile de ordine publica sau de apărare națională private? Cât ne-ar costa pe fiecare individual să plătim o societate fără bugetari? În care totul să fie bazat pe servicii private de la  epurarea apei, la costurile unui sistem energetic total privat, al unuia de învățământ și a celui sanitar exclusiv privat… Cât ar rămâne puterea de cumpărare a unui salariu mediu atunci?

Gândiți-vă și la asta când vă bucurați că numărul bugetarilor s-a diminuat…

%d bloggers like this: