Stimulentele care rastoarna guvernul

De mai bine de o saptamana conflictul stimulentelor a impartit societatea: bugetarii fiind de partea functionarilor de la finante, mediul privat si guvernul reclamând acordarea unor beneficii netransparente, care greveaza bugetul suplimentar.

Adevarul e undeva la mijloc. Decalajele de salarizare dintre institutii au aparut dupa 1996, in special in institutiile carora li s-au acordat atributii de control. Intarirea capacitatii de control s-a hotarat sa se faca si prin imbunatatirea nivelului de salarizare. Principiu bun, dar prost pus in practica, ca de obicei. Intarirea capacitatii  de cele mai mult s-a limitat la o legitimatie de control si un venit ceva mai mare. Dar cum mereu s-a reclamat lipsa resurselor, in loc sa se creasca baza salariului la care se adauga diversele sporuri specific, s-a gasit o alta formula: stimulentele.

Pentru cei care nu stiu ce sunt, ele reprezinta un adaos la salariu, aplicat ca procent la acesta, teoretic in functie de realizari (stabilite de seful direct, de cele mai multe fara existenta unor criterii transparente) si care poate diferi de la luna la alta, in functie de resursele atrase in institutie, pentru ca sursa lor sunt amenzile aplicate de catre institutiile de control. Acesta este si motivul pentru care doar anumite institutii pot acorda stimulente.

Cresterile salariale din mediul bugetar desi spectaculoase ca procent, mai ales in perioada 2005-2008, nu au putut tine pasul cu realitatea din mediul privat. Multi dintre cei care am condus institutii in acea perioada isi amintesc eforturile de a gasi resurse pentru a-si motiva oamenii si pentru a nu  perpetua migratia catre institutiile la care stimulentele deveneau un mit.

Cat este insa de deontologic sa acorzi acesti bani din fondul obtinut din amenzi? Probabil la fel de deontologic ca finantarea Inspectiei Muncii din comisionul platit de agentii economici pentru detinerea si completarea carnetului de munca, aceasi agenti economici controlati apoi de institutia pe care o finanteaza….

Cate din amenzile acordate prin proces-verbal sunt platite si cate sunt pierdute in instanta judecatoreasca? Pentru ca aici apare un decalaj important: organul de control vine aplica amenda, si de multe ori completeaza actul de control cu greseli, de comun acord cu agentul economic controlat, astfel incat acesta il contesta si castiga in instanta. Teoretic insa, fondul a crescut artificial cu o suma pe care statul nu a incasat-o niciodata si care devine referinta la plata stimulentului.

Pentru aceste lucruri nu sunt de vina salariatii. Ei si-au stabilit niste prioritati financiare bazandu-se pe acest venit pe care il primesc de ani de zile.

Pentru bugetari ultimii 2 ani au reprezentat o continua diminuare a nivelului lor de viata: ceea ce parea o slujba sigura devine una care depinde de factorul politic, si nu de competenta, reorganizarile succesive (de multe ori doar prin schimbarea denumirii) au fost facute in ceea mai mare masura pentru a schimba niste oameni, care la rându-le si-au adus echipa, inlocuind salariati cu experienta, dar “neloiali” culorii de partid. Instabilitatea slujbei  nu-i impresioneaza deloc ca argument pe cei din mediul privat, dar acesta a fost unul din motivele pentru care multi au acceptat o slujba mai prost platita, cu intruziuni adesea mari in viata intima (de exemplu publicarea pe site-ul institutiei a declaratiei de avere, prin care multe elemente de intimitate, precum adresa devin publice). Pe langa instabilitatea pronuntata in ultimii ani s-a adaugat legea salarizarii unice, care a fost un recul real in nivelul venitului net incasat. Reducerile salariale aplicate ca urmare a reducerii cheltuielilor i-au afectat in mai multe etape: mai putin cu 25% de cateva luni , la care s-au adaugat renuntarea la unele sporuri (in functie de incadrarea in bugetul institutiei), plata unor drepturi de natura salariala (banii de masa pentru militari, inlocuirea echipamentului  pentru politisti) si un numar de zile fara plata care nu doar au grevat venitul lunar dar si alte drepturi pe termen lung: stagiul de cotizare pentru pensie , cel pentru acordarea indemnizatiei de creștere copil sau chiar pentru ajutorul de șomaj.

Toate acestea indreptatesc revolta bugetarilor. Accentul însa nu trebuie pus pe stimulente ci pe o salarizare echitabila si transparenta a celor care asigura coloana vertebrala a unui stat de drept.

Caldura mare, monser in augustul asta!

August, sesiune extraordinara. Dl. Boc ne explica impactul financiar si importanta reducerii cheltuielilor, din nou despre bugetari, din nou ei sunt piatra de gatul guvernarii reusite.

Opozitia vrea revenirea la TVA-ul de 19% cu exceptia alimentelor de baza sau a constructiilor unde sa fie 5%. Partidul de guvernamant invoca vicii de procedura, regulament, votarea pe articole, etc.

Afara, oamenii inca asteapta. Ce? O revenire la o normalitate pe care sa o inteleaga.

Cei din mediu privat sunt debusolati, isi vad veniturile diminuate, pentru ca unii si-au pierdut bonurile de masa, pe care nu le mai acorda patronul, nemai fiind deductibile. Altii care s-au autorizat ca persoane fizice autorizate, profesii liberale sau sunt platiti pe baza de drepturi de autor vor plati contributii sociale. Nu numai plata e insa problema, chiar daca inseamna o reducere a veiturilor nete, cat lipsa metodologiei. 500.000 de persoane se vor buluci lunar la 3 institutii ale statului pentru a-si depunde declaratiile. Dar nu exista formulare, iar normele la codul fiscal sunt neclare pentru ANAF. Nu stiu cum sa faca retinerea. CAS, CASS, si somajul la fel… cum sa primeasca acesti bani, cand ei pornesc de la CUI (angajator), sa foloseasca formularele pentru asigurarea voluntara? Dar nu au cadru legal pentru asta…. Intre timp ziua fatidica a platii a sosit si oamenii nu stiu ce sa faca.. penalitatile indiferent de situatie curg, la fel si riscul potential de amendare, cu sume deloc mici.

Pentru angajatori situatia e si mai grea, pe multi cresterea TVA-ului i-a bagat in incapacitate de plati, avand contracte negociate pe o valoare a TVA, iar facturarea facuta ulterior presupune plata unui TVA majorat pe care il suporta din propriul profit.

Nici pentru bugetari nu e mai simplu… Reducerea de 25% s-a concretizat luna aceasta la primirea salariului, unii s-au obisnuit deja cu ideea reducerii cu un sfert a veniturilor. Acum insa au o alta grija. Cum se va face evaluarea pentru noua grila de salarizare? Legea 330/2009 in anexa nr.1 face o referire, astfel “stabilirea concretă a criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale individuale, în cazul avansării sau ocupării unui post vacant, se face prin hotărâri ale Guvernului, iniţiate de fiecare ordonator principal de credite.” Ministerul Muncii este primul care a demarat una, HG nr.711/2010, urmat de Ministerul Culturii, HG nr.763/2010.

Concluzia ar fi ca fiecare isi face propriul HG prin care sa isi stabileasca criteriile. Parca aveam lege de salarizare unica, care acum va fi amendata anual in functie de veniturlie PIB-ului (cel putin asa declarau ieri membrii guvernului) si care la randu-i  se materializeaza in fluturasul fiecarui salariat dupa criteriile stabilite de hotararea de guvern promovata de ordonatorul sau principal de credite… Deci unica dar amendata si diferita ….

Din nou despre restructurarea Ministerului Muncii…

Vorbeam in alte articole despre restructurarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale si reducerea numărului de bugetari per ansamblu sistemului bugetar.

Sunt însa multe instituții la care se operează o dublă reducere de personal. Anul 2009 a reprezentat primul an în care în legea bugetului de stat s-a prevăzut o diminuare cu 20% a finanțării cheltuielilor cu personalul din administrația publică centrală. Reducerea s-a realizat la acel moment în special din numărul posturilor vacante care nu au mai fost bugetate. Anul acesta această măsură s-a perpetuat, instituțiile cu un număr de posturi deja redus din anul 2009, au avut o bugetare redusă de la începutul anului în medie cu 11%.

Peste aceasta apare OUG nr.55/2010 prin care instituțiile bugetare sunt obligate sa prezinte spre aprobare în 15 zile bugetele de venituri şi cheltuieli rectificative, la întocmirea cărora se va avea în vedere reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile pentru semestrul II precum si diminuarea cu 20% a cheltuielile cu personalul plătit din fonduri publice pentru a doua jumătate a anului 2010 şi rămase de executat.

Dacă adunați cât reprezintă aceste reduceri de buget o sa va întrebați cum mai pot funcționa instituțiile publice…

În cazul Ministerului Muncii OUG nr.68/2010 a fost cea care a decapitat multe instituții importante pentru calitatea serviciilor sociale: protecția copilului, a persoanelor cu handicap sunt doar câteva… iar preluarea acestora s-a făcut cu o reducere semnificativă de posturi, 2.529 la nivelul întregului aparat…

Agenția Națională de Prestații Sociale singura autoritate care analizează dosarele de prestații sociale și face plata acestora este una din instituțiile în care s-a operat o dublă restructurare. Prin HG nr.1387/18.09.2009 ANPS şi-a redus personalul (de la cel prevăzut în HG nr.11/16.01.2009, privind organizarea şi funcţionarea MMFPS) la 1376 persoane, fiind disponibilizate 405 persoane, iar ca procent reducerea de personal a fost de 22,7%. Ulterior, prin  HG nr.728/21.07.2010  ANPS îşi reduce personalul cu 344 persoane ajungând la 1032 posturi.

Astfel, în decurs de 6 luni această structură din cadrul MMFPS îşi reduce personalul cu 749 persoane, în procent de 42,1% din totalul posturilor avute la înființare. Vă asigur ca este sub limita de avarie să ai o structură națională de plată de prestații sociale, la un număr de 6.449.867 de beneficiari si 699.799.589 lei plăți efectuate luna trecută…

O situație asemănătoare este la Inspecţia Muncii, care trece printr-o dublă restructurare, prima fiind în decembrie 2009 de aproximativ 22% din personal, iar acum personalul se va diminua cu 3%. În caz că aveți nelămuriri cu ce se ocupă această instituție ea este singura implicată în lupta contra muncii la negru sau care intervine în cazul unui accident de muncă…

Este foarte clar faptul că aceste reduceri succesive de personal au o singură finalitate: imposibilitatea desfăşurării activităţii acestor instituţii, iar de suferit vom suferi noi toți, ca beneficiari de servicii publice indiferent care ne este statutul profesional.

Reorganizare in dezorganizare: Ministerul Muncii …

In urma cu o saptamana a aparut una din cele mai aberante ordonante de urgenta ale acestui guvern: OUG nr.68/2010 privind reorganizarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

In preambul aflam ca motivul obiectiv al acesteia este ca  „Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale trebuie să răspundă unor noi cerinţe ridicate de necesitatea îndeplinirii în continuare, la un alt nivel calitativ, a unor atribuţii sau îndeplinirii unor noi atribuţii, de natură a asigura un serviciu public calitativ şi competent orientat către cetăţean şi nevoile acestuia. De asemenea, urgenţa promovării acestui act normativ este justificată şi de faptul că Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi instituţiile aflate în coordonarea sa trebuie să aibă capacitatea administrativă care să asigure, la timp şi fără întârzieri, plata întregii game de prestaţii sociale gestionate de minister, de la plata pensiilor sau a ajutoarelor de şomaj până la plata tuturor ajutoarelor sociale.”

Așa ca… Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Familiei şi a Drepturilor Copilului, a Agenţia Naţionala pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, Autoritatea Naţionala pentru Persoanele cu Handicap, Institutul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap, Inspecția Sociala se desfiinţează iar activitatea este preluata de minister.

Agenția Naționala de Ocuparea Fortei de Munca, Casa Nationala de Pensii, Agentia de Prestații Sociale, Inspecția Muncii isi reduc numărul de posturi sub cota de avarie… Deficitului de personal existent i se va adăuga o reducere de personal de 20%. Cei ramasi trebuie sa asigure un nivel de servicii public calitativ şi competent in condițiile in care nu exista nici buget pentru a informatiza sistemul iar achizitiile in calculatoare au fost reduse in ultimii ani aproape la nivelul zero… si inca ceva… pe langa munca suplimentara pentru a susține activitatea celor disponibilizați li se va reduce salariul cu 25%!

Un minister face politici la nivel central… acum se va substitui unor instituții publice specializate si mai nou va coordona activitatea de inspecție in domeniul serviciilor sociale. Mi-e greu sa înțeleg cum in practica se va face asta… dincolo de calitatea „crescuta” pe care si-o propune…

Ministerul pentru cei care nu știu, are sediul in str. Dem I Dobrescu… spre exemplu daca cantina sociala pe care trebuie sa o controleze se afla in Dorohoi… va trebui cineva sa se deplaseze acolo… cheltuielile astea nu costa?!!?

Înțeleg ca struțo-cămila are de înfruntat noi provocări, pentru ca apar noi atribuții… dar se concediază 367 de persoane, iar la nivelul întregului aparat 2.529 de posturi reduse, conform declaratiei de ieri a purtatorului de cuvant al guvernului !!!

Dar am bifat: reducerea posturilor = scădere cheltuieli bugetare… Nimeni nu se intreaba cat va costa aceasta măsura, cate proiecte in derulare cu bani europeni se vor opri din finanțare, cate externalizări de prestații (plata către cetățeni romani/ membri ai unui stat european care au contribuit o perioada in Romania si locuiesc in alt stat UE sau cetatean UE care acum locuieste in Romania) care aveau deja restante se vor lungi si ne pot costa infringement ….

Ma bucur ca cineva însa are puterea sa iasa pe post plin de emfaza sa spună ca aceasta măsura este necesara creșterii calitatii serviciului public!!

Bugetarii versus restul societatii….

O discutie cu un prieten care lucreaza intr-o companie multinationala mi-a aratat cat de bine a operat propaganda populista impotriva bugetarilor.

Acesta era revoltat de-a dreptul pe faptul ca Romania are 1,35 mil de bugetari. Asa a auzit el la televizor. Nu intelege de ce trebuie sa tina in spate (el) toti acesti oameni. Ca el munceste si plateste impozite, si ei (bugetarii) stau si freaca menta, te plimba pe la ghisee si se poarta urat!!!

Mda… așa se văd lucrurile de partea cealaltă a ghișeului… Nu zic ca nu exista o unda de adevar…

Dar din pacate nimeni nu aude si ce spun ei (bugetarii), cei care primesc salarii de la stat.

Se vorbește despre mărimea unui corp profesional, fără a se analiza ce face acesta și din cine este compus. Italia, cu o populație de 59 de milioane de persoane are 3,4 milioane de angajați la stat, in timp ce in Franța, peste 5 milioane de bugetari deservesc 65 de milioane de cetățeni. Aceștia fac ceea ce fac si omologii lor din Romania, in mare parte. pentru ca indiferent de ce populatie ai trebuie sa primeasca un nivel minim de servicii .

Noi la 22 milioane avem  aproape 1,4 milioane bugetari, care colectează taxe, oferă servicii de învățământ, servicii medicale, de apărare și ordine publică la fel ca omologii lor…… În luna februarie, in Romania erau 227.400 de angajați in administrația publică, apărare si asigurări sociale, 395.000, in învățământ si 383.400 de angajați in sănătate. Vă asigur că nu sunt mulți!

Ce nu ni se spune este faptul ca Romania are un deficit de bugetari!!! Da! Un deficit! Ati fost de curând intr-un spital? Ați văzut câți rezidenți, medici si asistente deservesc pacienții? Cei care aveți copii la școala ați observat cum se cumulează catedrele? Cum se învață mai nou științe despre natura încorporând ceea ce generația mea învăța în materii diferite: chimie și fizică? Și care este nivelul absolvenților?

Adesea mi-au fost criticați colegii din sistemul de pensii, dar s-a întrebat cineva câți funcționari lucrează la o casă de pensii? Poate că nu știați dar la un sector sunt cam 8 funcționari! Și deservesc până la 250.000 de pensionari, iar în perioada recalculării aveau o normă de 300 dosare/ săptămână… Să nu vă imaginați ca aveau salarii nesimțite! De altfel s-au făcut analize referitoare la salariile bugetarilor, și e simplu de calculat cât se economisește la nivelul țării prin reducerea cu 25% a a veniturilor acestora…

Unde este atunci surplusul? Se discută mult de numărul bugetarilor din administrația publică locală. Dar v-ați întrebat câți din salariații din aceasta sunt cu adevărat bugetari? Pentru că, de-a lungul vremii s-a perpetuat o confuzie, generată și de o legislație în domeniul resurselor umane destul de ambigua, si anume aceea de a fi considerați bugetari toți cei care primesc bani de la stat.

De exemplu sunt considerați bugetari asistenții personali ai persoanelor cu handicap si cei maternali, cei care reprezintă un număr mare de persoane din organigrama direcțiilor de asistență socială. Corect ar fi ca aceștia să fie prestatori de servicii sociale în baza unui contract specific (și atunci nu am mai avea probleme în aplicarea legislației muncii privind durata zilei de muncă, concediu de odihnă, etc). Aceștia la nivelul României sunt aproape 62.000 de persoane.

V-ați întrebat câți preoți are România? In fiecare comuna există o biserică cu cel puțin 2 preoți, indiferent de cult. Dacă nu știați pe lângă sumele acordate de la bugetul de stat pentru sprijnirea cultelor (inclusiv construcții și reparații biserici), preoții intră de asemenea în categoria bugetarilor și primesc salariu.

Totuși, vă asigur că nu aici este risipa banilor publici. Salariile bugetarilor reprezintă mai putin de 9% din PIB. Reducerea de 25% reprezintă o economie infimă raportată la datoriile existente ale României.

Propaganda și instigarea luptei de clasă a unui corp profesional împotriva altuia face parte din manipularea constanta a PDL-ului… Din păcate oberv că acest tip de mesaj prinde și rămane in conștiința colectivă.

Bugetarii primesc salariu nu pomană! Muncesc pentru acei bani poate mai mult decât cei din mediul privat care, cu siguranță au calități profesionale și eficiență, dar niciodată nu-și vor pune la dispoziție viața. Gândiți-vă ca niște bugetari se luptă pe teatrele de operațiuni externe. Alții își pierd viața, cum s-a întâmplat azi, pentru a salva de la inundații vieți și case! Când vedeți un pompier și îi cereți ajutorul, amintiți-vă ca e bugetar și trăiește din banii voștri!!!

În plus din salariul primit bugetarii nu au cum “fenta” bugetul: ei nu au colaborari, contracte de drepturi de autor… Ei pur si simplu platesc impozite si taxe…  Cei care au fost disponibilizați nu fac decât să devină de acum înainte un cost… pentru de acum nu vor mai susține bugetul ci vor primi asistență din partea lui! Si mai au un efect: destabilizeaza comertul cu amanuntul, activitatea bancara, pentru ca isi vor restrange consumul si nu isi vor mai putea plati ratele la banci.. Efectul acesta de domino ar trebui calculat…

Iar daca credeti ca puteti trai fara ei, imaginati-va costurile unui sistem 100% privat…  câtă încredere ati avea în serviciile de ordine publica sau de apărare națională private? Cât ne-ar costa pe fiecare individual să plătim o societate fără bugetari? În care totul să fie bazat pe servicii private de la  epurarea apei, la costurile unui sistem energetic total privat, al unuia de învățământ și a celui sanitar exclusiv privat… Cât ar rămâne puterea de cumpărare a unui salariu mediu atunci?

Gândiți-vă și la asta când vă bucurați că numărul bugetarilor s-a diminuat…

%d bloggers like this: