7 luni. de muncă

Denisa PatrascuAm făcut şi fac parte dintr-o echipă puternică, determinată şi pentru care interesul cetăţeanului contează. Putem vorbi fără emfază de rezultatele acestei echipe guvernamentale, dar ma voi referi în special la cele obţinute de echipa de la Ministerul Muncii. Determinarea s-a văzut încă de la început când reîntregirea salariilor bugetarilor şi a CAS-ului pensionarilor s-au materializat în mai puţin de o lună de la preluarea mandatului.

Onoarea de a fi numită secretar de stat coordonator al departamentului de politici familiale şi asistenţă socială m-a obligat să fac tot ce a fost uman (şi legal) ca activitatea din acest domeniu să redevină o prioritate a Guvernului iar cetăţenii să resimtă pozitiv aceste schimbări.

7 luni de mandat, peste 170 de întâlniri cu societatea civilă (ONG-uri, sindicate, comisii dialog social, dezbateri publice, conferinte), in jur de 150 audienţe (cu persoane cu handicap, solicitanţi de ajutoare sociale, etc), peste 40.000 km parcursi (doar Bucuresti- Hanoi- Bucuresti = 22.700 km, la care se aduaga Londra, Nicosia, Istanbul, Andalusia dar si Cluj, Iasi, Timisoara etc).

Ce se vede din toate astea?

Părinţii ştiu că pot beneficia de concediu şi indemnizaţia de creştere a copilului indiferent de numărul copiiilor (nu doar pentru primii 3), iar valoarea indemnizaţiei a revenit la 85% din media veniturilor (o creştere de 10% contează) şi pot opta pentru stimulentul de 500 lei dacă se reîntorc la serviciu înainte de împlinirea vârstei de 2 ani a copilului, iar în cazul suprapunerii situaţiilor de concedii de creştere a copilului, părintele va beneficia de o suplimentare de 600 lei.

Modificările legislative au adus şi o flexibilizare a condiției de achitare a impozitelor și taxelor locale. Astfel, verificarea se va face doar în cazul familiilor și persoanelor singure care au dreptul stabilit de cel puțin 6 luni și vor fi excluse de la această verificare familiile monoparentale. De asemenea, se reglementează o perioadă de grație de 60 zile în care se pot plăti aceste datorii către bugetele locale, timp în care beneficiarul își va primi dreptul. Toate acestea se regăsesc în Legea nr.166/2012.

Modificările propuse de proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului (aprobat de Guvern), care vizează: o mai bună reglementare a domeniului protecţiei şi promovării drepturilor copilului, asigurând o mai bună responsabilizare a părinţilor sau reprezentanţilor legali în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin în asigurarea creşterii şi îngrijirii adecvate a copilului, dar şi a autorităţilor sau instituţiilor competente, prin introducerea de sancţiuni în sarcina acestora, inclusiv în cazul separării sau divorţului părinţilor; asigurarea premiselor diminuării costurilor aferente sistemului de protecţie specială a copilului, ca urmare a îndeplinirii de către serviciile publice de asistenţă socială a atribuţiilor ce le revin în domeniul prevenirii separării copilului de familie, concomitent cu eficientizarea sistemului de protecţie a copilului prin asigurarea coordonării unitare la nivel judeţean bazat pe interesul superior al copilului; asigurarea bazei legale necesare elaborării ulterioare a unor acte normative subsecvente, care vor reglementa o serie de aspecte de actualitate în acest domeniu de activitate, cum ar fi situaţia copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, situaţia copiilor părăsiţi în unităţile sanitare etc.

Pentru că adesea am vorbit de nevoia de servicii sociale de calitate, în acest scurt mandat a fost adoptată Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale prin care se crează un sistem unic de evaluare a serviciilor sociale prin simplificarea procedurii de acreditare,  realizarea unui sistem de coordonare și monitorizare unică a calității în domeniu, promovarea transparenței și eliminarea suprapunerilor existente în sistem.

Cred însă că serviciile de calitate fără infrastructură şi personal nu pot exista, motiv pentru care a fost aprobată HG nr.973/2012 și Ordinul MMFPS nr. 2765/ 2012 care reglementează procedura și metodologia de acordare a co-finanțării unor lucrări de investiții și reparații capitale la centre de zi și rezidențiale, din bugtul MMFPS. Prima serie a acestor solicitări a fost programată pentru luna noiembrie 2012. A fost de asemenea, elaborat Ordinul MMFPS nr.2390/2012pentru aprobarea liniilor prioritare de acordare a subvenţiilor pentru anul 2013.  În prezent s-a finalizat prima etapă a procesului de selecționare a asociațiilor și fundațiilor care vor primi subvenții în anul 2013: au fost analizate 478 de dosare de unități de asistență socială pentru cele 218 asociații și fundații care au depus solicitare de subvenționare pentru anul 2013.

Necesitatea elaborării cadrului legal pentru organizarea creşelor ca  unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară a fost generată de cererea mare pentru acest tip de servicii, comparativ cu numărul mic al acestor unităţi existent pe plan naţional şi care să sprijine iniţiativele (publice, private sau în parteneriat public-privat) care vizează înfiinţarea unor astfel de unităţi – reprezintă fără îndoială o oportunitate menită să favorizeze reîntoarcerea mamelor pe piaţa muncii şi un mod de a sprijini reconcilierea vieţii de familie cu cea profesională. În acest sens, a fost elaborată în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului hotărârea de guvern privind normele metodologice  de organizare  şi funcţionare a creşelor şi a altor  unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, care vizează: asigurarea de oportunităţi egale de creştere şi îngrijire a copiilor proveniţi din diferite medii sociale şi economice, astfel încât dreptul copiilor la educaţie să fie promovat şi respectat, în timp ce prin programele de promovarea a sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor, realizate prin intermediul strategiilor adresate determinării stării de sănătate se asigură respectarea dreptului acestora la sănătate şi asigurarea premiselor necesare dezvoltării facilităţilor de îngrijire a copiilor, prin intermediul cărora să li se ofere părinţilor oportunitatea întoarcerii piaţa muncii şi continuarea activităţii lor profesionale.

Îmbunătăţirea accesului beneficiarilor şi a transparenţei procesului de evaluare a persoanelor cu handicap prin adoptarea Legii nr. 136/2012 pentru aprobarea OUG 84/2010 pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, acţiune reparatorie faţă de persoanele cu handicap în ceea ce priveşte abaterile de la respectarea drepturilor omului pe care actul normativ le-a generat: a) abrogarea alin. (7) al art. 42 referitor la situaţia acordării indemnizaţiei, indiferent de opţiunea beneficiarului în care angajatorul nu poate asigura angajarea asistentului personal, optându-se pe decizia persoanei cu handicap de a beneficia de asistent persoanl sau de indemnizaţie; s-a reconsiderat procesul de reevaluare: au fost simplificate tipurile de decizii emise de CS[1] (decizii de soluţionare a contestaţiilor, decizii de reevaluare, decizii de încadrarea/ neîncadrare în grad şi tip de handicap); termenul  decizii de anulare a fost înlocuit cu termenul decizii de neîncadrare în grad şi tip de handicap, dat fiind faptul că acestea sunt acte administrative ce produc efecte retroactive creând situaţia recuperării sumelor acordate anterior emiterii acesteia (sub forma prestaţiilor sau  pensiilor). Termenul a fost înlocuit cu decizii de neîncadrare în grad şi tip de handicap. Se evită astfel nemulţumirile în rândul persoanelor cu handicap şi nu numai, cu implicaţii majore în calitatea vieţii acestor persoane, ducând chiar şi la tensiuni sociale; procedura de reevaluare a fost regândită, devenind transparentă şi mult simplificată. Reevaluarea efectuată de specialişti din Lista naţională a fost înlocuită cu reevaluarea efectuată de serviciul de evaluare complexă din cadrul DGASPC, la sediul acestora (in loc de spitalul judeţean), cu participarea unui reprezentant al structurii de specialitate din minister; a fost introdus un articol care reglementează posibilitatea soluţionării situaţiei create la Sibiu, prin reevaluarea efectuata in baza OUG 84/2010, potrivit căruia: comisia superioară (CS)  va reevalua dosarele rezultate până la data intrării în vigoare a prezentei legi iar deciziile de anulare a certificatelor de încadrare în grad de handicap emise de aceasta să producă efecte numai pentru viitor (nu şi retroactiv, conform reglementărilor guvernului Boc); debitele stabilite în baza deciziilor de anulare se constituie numai pentru perioada ulterioară emiterii deciziilor de anulare; până la data reevaluării efectuate de Comisia superioară, executarea debitelor se suspendă.

Asigurarea aplicării unitare a cadrului legislativ în vigoare în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, de o manieră clară şi funcţională, prin elaborarea şi aprobarea Hotărârii Guvernului nr. 156/2012  pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie şi a Planului operaţional pentru implementarea acesteia, care vizează: adoptarea unor măsuri menite să sprijine o aplicabilitate mai eficientă a principiilor şi prevederilor Legii nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată, având în vedere atât elementele de noutate aduse de recentele modificări ale acesteia (ca de ex. ordinul de protecţie); stabilirea premiselor necesare unei colaborări mai clare şi mai strânse între autorităţile administrative cu competenţe în materie şi societatea civilă în ceea ce priveşte implementarea politicilor în domeniu prin furnizarea de sprijin şi asistenţă instituţiilor guvernamentale şi organizaţiilor non- guvernamentale; definirea  obiectivelor operaţionale care se referă la prevenirea şi diminuarea fenomenului violenţei în familie, protecţia victimelor violenţei în familie şi responsabilizarea agresorilor prin constituirea unui cadru instituţional integrat, promovarea cooperării intersectoriale pentru eliminarea violenţei în familie şi susţinerea parteneriatului cu societatea civilă în implementarea politicilor în domeniu; întărirea capacităţii instituţionale a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în ceea ce priveşte gestionarea violenţei în familie şi dezvoltarea unui sistem unitar de servicii sociale specializate în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.

Un rol în asigurarea respectării dreptului la sănătate pentru copiii cu tulburări din spectrul autist, la reprezentat aprobarea Ordinului 2260/2012 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 725/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. Ordinul a avut la bază atât Clasificarea Internaţională a Bolilor, revizia a 10-a din 1990 în cuprinsul căreia se regăsesc referiri la încadrarea tulburărilor pervazive de dezvoltare cât şi  Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii pentru copii şi tineri  (CIF – CT).

Alte activităţi nu la fel de vizibile dar importante pentru domeniu au fost în această perioadă:

  • Participarea la deschiderea Jocurilor Paralimpice şi acţiuni de popularizare a fenomenului sportiv în rândul persoanelor cu handicap;
  • Participarea la actiunile specifice generate de Anul European al Îmbătrânirii Active şi Solidarităţii între Generaţii;
  •  Monitorizarea îndeplinirii indicatorilor de rezultat propuşi în cadrul Acordului de împrumut (proiectul privind modernizarea sistemului de asistenţă socială) între România şi BIRD. În această perioadă au fost deja îndepliniţi 6 indicatori şi s-a încasat la bugetul de stat suma de 150 mil. euro.
  • Prin implementarea Proiectului privind dezvoltarea la nivel local de servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi instruirea personalului aferent – FP 1566: s-au finalizat lucrările de construcție la 8 centre; a fost finalizată evaluarea propunerilor și aprobată prin Ordin selecția a 5 noi sub-proiecte; a fost publicată Hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru 6 sub-proiecte; a fost acordată asistență, au fost date avize pentru diverse activități, pentru cele 97 de sub-proiecte aflate în diverse etape de execuție, și au fost verificate și validate documentații de plată în valoare totală de 0,77 mil. Euro.

 Monitorizarea și implementarea Proiectului privind incluziunea socială a însemnat:

  • finanţarea subproiectelor pentru persoane cu handicap, selectate pe bază de competiţie – derularea lucrărilor de construcții la 17 proiecte în 15 judeţe, aflate în diferite stadii de implementare;
  • asigurarea pregătirii personalului profesionist care va aplica noi standarde de îngrijire – în curs de selecţie
  • S-au finalizat 6 obiective de investiții.
  • S-a finalizat încheiat contractul pentru realizarea Registrului Electronic Național pentru Persoane cu Handicap.
  • S-a derulat campania de informare Caravana combaterii violenței în familie, prin care s-au realizat organizarea unor evenimente stradale de tip caravană  în 29 de municipii reşedinţă de judeţ şi în cele 6 sectoare ale municipiului Bucureşti; organizarea a 7 conferinţe regionale destinate specialiştilor, a unei conferinţe de lansare şi o conferinţă de final şi realizarea unui sondaj pentru aflarea opiniei şi conştientizării publice cu privire la fenomenul  violenţei în familie.
  • A fost acordată asistență autorităților locale beneficiare ale sub-proiectelor, au fost verificate și validate documentații de rambursare de cheltuieli, și au fost derulate proceduri de achiziție de bunuri și servicii în valoare totală de 2,37 mil. Euro.

Alte proiecte:

  • Finalizarea implementării a două proiecte ce au vizat închiderea instituţiilor de tip vechi derulate în cadrul Programului de Interes Naţional destinat protecţiei copilului de către DGASPC Sector 3 şi DGASPC Sector 5 prin care au fost închise două instituţii de tip vechi şi achiziţionate apartamente în care copiii protejaţi în cadrul acestora au fost transferaţi, asigurându-li-se astfel o îngrijire de calitate, mult mai apropiată de mediul familial.
  • Înfiinţarea a 40 de centre de consiliere şi asistenţă a persoanelor cu tulburări din spectrul autist în cadrul proiectului “Şi ei trebuie să aibă o şansă! – program de sprijin pentru integrarea socială şi profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist, implementat de Fundaţia Romanian Angel Appeal în parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, “Investeşte în oameni!
  • Continuarea implementării programului „Servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa şi instruirea personalului aferent”, finanţat în baza unui împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Până în prezent au fost finalizate 12 proiecte constructii şi sunt în curs de implementare 98 de proiecte.
  • Implementarea în doar 3 luni a proiectului “Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale de a asigura coordonarea procesului de implementare a Convenţiei ONU pentru drepturile copilului în România”, finanţat prin Fondul Social European – Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative prin care au fost organizate 38 de sesiuni de formare şi pregătiţi a 886 de specialişti în domeniul monitorizării drepturilor copilului, elaborate 5 manuale de formare (unul general şi 4 specifice în domeniile justiţiei, sănătăţii, educaţiei şi protecţiei sociale) şi un ghid de monitorizare a drepturilor copilului (ce urmează a fi aprobat prin act normativ).

 De continuat:

Pentru flexibilizarea programului și asigurarea principiilor concurenţei, eficienţei şi transparenţei în alocarea fondurilor publice, a fost elaborat proiectul de Lege privind subvenţionarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de asociaţii, fundaţii şi cultele recunoscute de lege aflat în procedura de avizare externă (la M.J.) care va înlocui actuala reglementare, respectiv Legea nr.34/1998. De asemenea un rol important în reforma asistenței sociale îl va constitui promovarea legii contractării serviciilor sociale care va creea un spectru mai larg și mai focusat pe nevoia socială în care ONG-urile și cultele religioase pot deveni active.

Promovarea și dezvoltarea unui sistem de creștere a gradului de ocupare al persoanelor vulnerabile şi de susţinere al celui de al treilea sector – cel al economiei sociale. Din acest motiv a fost elaboratproiectul de Lege privind economia socială aflat în avizare externă.

Este necesară elaborarea Strategiei privind combaterea sărăciei, a deprivării materiale și promovarea incluziunii sociale şi Strategia privind persoanele vârstnice și îmbătrânire activă, la fel de importantă ca şi cea privind combaterea drogurilor şi substanţelor psihotrope (schimbarea filosofiei acesteia prin focalizarea pe zona de prevenție (reducerea consumului la copii si tineri trebuie să își propună ținte clare, având in vedere procentul ridicat de consumatori – 10% in rândul celor sub 16 ani, 22% in rândul studenților) dar si crearea de servicii terțiare, de consiliere si suport, inclusiv social prin serviciile de asistenta sociala ulterior parcurgerii etapei medicale de dezintoxicare).

         Este necesar crearea unui cadru legal privind stabilirea unui pachet minim de servicii sociale de bază la nivel comunitar care să asigure faptul că familiile şi copiii vulnerabili au acces garantat la servicii medicale, de educaţie şi de asistenţă socială esenţiale, având în vedere Raportul Comisiei Europene privind deprivarea materială a copiilor din UE (78%).

         Creşterea ratei de trasabilitate şi de acoperire a nevoilor pentru care au fost acordate prestaţiile sociale dar şi oferirea unui instrument de autorităţilor locale pe care îl pot utiliza pentru acordarea de prestaţii sociale se va realiza prin elaborarea legii privind tichetele sociale.

         Este esenţială îmbunătăţirea infrastructurii actuale a sistemului de asistenţă socială pentru a facilita accesul beneficiarilor la asistenţă socială şi servicii sociale care folosindu-se de cardul de asigurat vor putea şti nivelul de prestaţii de asigurări sociale respectiv asistenţă socială la care au dreptul, prin care pe de o parte se va reduce riscul de eroare, fraudă, corupţie pe de altă parte se vor putea colecta date privind resursele financiare alocate per beneficiar în sistem dual: asigurări şi asistenţă socială atât în prestaţii şi servicii sociale, putându-se elabora pe baza acestor date strategii punctuale care să soluţioneze respectiva nevoia socială. Si nu in ultimul rând va avea un rol de creștere a responsabilității individuale, cunoscând în orice moment care este nivelul de prestații de asigurări (pensie, șomaj) respectiv asistență socială (ajutor de sprijinirea familiei, de încălzire, venit minim garantat etc) la care ai dreptul.

        Pregătirea raportului de ţară privind implementarea Convenţiei ONU pentru persoanele cu dizabilităţi,  care cuprinde măsurile luate pentru punerea în aplicare a obligaţiilor ce revin României în conformitate cu prevederile Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu dizabilităţi şi asupra progresului făcut în această privinţă.

     Reorganizarea sistemului de evaluare prin armonizarea criteriilor de evaluare medicală şi funcţională prin acţiunile Grantului Japonez – de asistenţă tehnică şi dezvoltare în vederea sprijinirii persoanelor cu handicap în valoare de 1,8 mil euro.

 [1] Comisia Superioară

Rezumat după prima lună

La reluarea mandatului de secretar de stat, acum o lună, am vorbit de subdimensionarea departamentului de asistență socială. Este o problemă a întregii administrații, chiar dacă la nivel macro, din analize per capita nu avem puțini funcționari, cred, ca distribuirea lor este reala problemă. Totuși, cu acești oameni – deloc mulți, care au trecut prin 5 reorganizări și schimbarea a 6 miniștrii într-un an, se fac politici publice în domeniul social.

Reprezentanții unui for economic internațional au vorbit frumos ieri despre eforturile vizibile în rezultatele limitate de dead-line-uri din ultimele 3 săptămâni dar mai ales de calitatea echipei actuale. Iar când spun echipă, ea are un colaj de fețe, unele obosite iar altele dezamăgite, dar pe care în această lună le-am văzut zâmbind la unison cu câteva ocazii.

Unul din ele a fost organizarea zilei de 1 Iunie în cadrul ministerului. 33 de copii ai personalului din minister, 21 de copii din centrele de plasament Sf. Ana și Cireșarii de la DGASPC Sector 5 și 48 de copii de la Școala 141- sector 5 (clasele I și a VIII) au fost miniștrii muncii pentru o zi. Au propus legi pentru organizarea timpului liber al copiiilor, pentru organizarea Zilei Bunicilor, pentru alimentație sănătoasă și educație atractivă.

Zilele acestea am avut discuții privind capacitatea noastră de a ne implica și altfel în viața comunității. Și de această dată am văzut acea sclipire în ochi care îmi dă speranță că administrația nu e total plafonantă. Asistența socială nu înseamnă doar hârtii, legi sau răspuns la petiții, dar la nivelul ministerului adesea cam aici s-a oprit. Întâlnirea cu oamenii pentru care faci politicile publice e uneori mai relevantă decât multe studii seci cu diagrame pe care le uiți după nici o săptămână. A fi în slujba cetățeanului trebuie să fie egal cu a fi în sprijinul oamenilor.

În această lună am avut 187 de întâlniri, uneori și 18 pe zi. Ședințe operative, dezbateri, analize privind legile aflate în curs de elaborare, rezolvări punctuale de aspecte administrative, unele lăsate în așteptare de 4-5 luni dar și audiențe. Deocamdată rezultate nu pot oferi, decât mici victorii de etapă.

Vorbeam de întâlnirile cu oamenii care provin din grupurile țintă ale asistenței sociale: persoane cu dizabilități, copii aflați în dificultate, tineri ieșiți din sistemul de protecție a copilului după împlinirea vârstei de 18 ani, mame singure, victime ale violenței în familie, romi. Aceste categorii se regăsesc în chintila persoanelor cele mai sărace din România.

Nu știu de ce, dar în mentalul colectiv dizabilitatea e încă ceva tabu. Parcă nu trebuie să știi că există oameni pentru care a te încheia la șireturi poate fi o problemă pe care nu o pot rezolva singuri. V-ați gândit că există o legătură între inexistența rampelor pentru fotolii rulante în școli (și acum nu vorbesc doar de intrarea în școală, dar și accesul la etajul al 2-lea unde se află clasa/ laboratorul în care ar trebui să învețe un copil în fotoliu rulant) și gradul scăzut de educație pe care multe din persoanele cu handicap din România îl au? Și de aici un lung șir de alte inadevări și sincope în integrarea pe piața muncii. Apoi există dificultăți culturale la nivelul angajării. O persoană cu dizabilități absolvent de 2 facultăți, s-a înscris la a 3-a pentru că nimeni nu i-a dat o șansă să se angajeze. Interviurile la care a participat s-au finalizat cu umilințe, doar pentru că e altfel. Odată angajat e nevoie să ajungă zilnic la birou. Asta presupune accesibilitate pe traseu dar și la locul de muncă, iar orașele din România sunt total unfriendly cu persoanele cu dizabilități. Sper să putem demara schimbarea și la acest capitol.

A spune că sunt mulți șomeri fără dizabilități care au nevoie de locul ală de muncă este nu doar politically incorrect dar înseamnă că nu vedem întreaga imagine: sunt peste 700.000 de persoane cu handicap și 2.703.000 persoane au probleme de sănătate și limitări funcționale în România iar la nivel mondial sunt peste 1 miliard. Un accident (de mașină/ motocicletă/ antrenament sau o cădere dintr-un cireș) te poate aduce într-un scaun cu rotile și atunci perspectiva asupra acestor lucruri va fi alta. Iar obligația de plată a contribuției la Fondul pentru Persoane cu Handicap în cazul neangajării unui număr de minim 4% de persoane cu handicap din total salariați nu arată o creștere a ratei de angajare a acestora. De altfel rata ocupării persoanelor cu handicap în România este una din cele mai mici din UE. Cultura pentru angajare nu se poate face doar coercitiv în lipsa unor campanii de conștientizare și informare la nivelul întregii populații nu doar a angajatorilor.

Anul acesta Londra va găzdui la sfârșitul lui august Jocurile Paralimpice (Olimpiada Persoanelor cu Dizabilități). Lotul olimpic al României pentru Paralympics este format din 9 persoane (cea mai numeroasă echipă de până acum) care s-au calificat la atletism, paraciclism, haltere, natație și tenis de masă. Poate nu știați dar printre ei se află și triplul campion mondial la paraciclism și vicecampionul olimpic de la Beijing, Eduard Novak.

Popularizarea Jocurilor Paralimpice și mândria de a ne auzi imnul intonat și la aceste jocuri olimpice este poate cea mai bună campanie de conștientizare că persoanele cu dizabilități reprezintă o resursă umană nevalorificată la întregul potențial în prezent în România. Dar asta trebuie să se schimbe.

Vorbim de incluziunea romilor și de soluții de creștere a ratei de educație și angajare formală. Fără servicii complementare pentru familie o femeie romă, devenită mamă încă din adolescență nu va putea să-și continue școala iar ea și copiii ei vor rămâne – într-un elipsoidă a neputinței – dependenți de familia lărgită, adesea victime ale violențelor domestice dar mai ales dependenți de prestațiile sociale oferite de stat.

Creșe, grădinițe, centre de zi pentru copii și vârstnici dependenți sunt indispensabile pentru ca populația de vârstă activă să poată chiar fi activă pe piața muncii. Într-un cuvânt servicii sociale. Asta trebuie să facem, deși serviciile sociale sunt mai dificil de realizat, iar comunitatea locală trebuie să se implice și ea, acordând și de la bugetul local o parte de finanțare și locații pentru a le înființa.

Prioritatile sistemului de asistenta sociala

Reforma în domeniul asistenței sociale reprezintă atât parte a programului de reacție la criza financiară a guvernului cât și rezultatul unor schimbări structurale survenite în ultimii 6-8 ani de construcție administrativă bazată pe descentralizare.

Rezultatele reformei în domeniul asistenței sociale vizează 4 paliere:

1. focalizarea efortului bugetar către cele mai vulnerabile categorii de populație;

2. reducerea gradului de dependență a persoanelor care pot munci și protejarea veniturilor acestora;

3. dezvoltarea de oportunități egale pentru persoanele cu dizabilități;

4. acordarea prestațiilor și serviciilor sociale celor îndreptățiți și reducerea posibilităților de fraudare a sistemului de asistență socială.

 Structura bugetară în domeniul asistenței sociale este bazată pe resurse diferite care trebuie să genereze dimensionarea adecvată: bugetul de stat prin alocări directe pe capitole distincte, bugetul de stat din sume defalcate din TVA, bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor sociale de sănătate și bugetul local.

Caracteristica ultimilor 3 ani a fost o subdimensionare a capitolului asistență socială atât la nivel bugetar cât mai ales la nivelul resurselor umane. Suntem astăzi puși în fața unei realități dificil de gestionat: peste 10.000 de posturi vacante (dar blocate) la nivel național iar salariile sunt foarte mici pentru personalul care a ramas si care trebuie să îngrijească copiii și vârstnicii noștri.  Bugetul Ministerului Muncii – la asistenţă socială – a scăzut cu 1,2% faţă de 2011 (de la 8,5 miliarde lei la 8,4 miliarde lei) şi cu 8% faţă de 2010 când ministerul gestiona 9,1 miliarde lei.

Raportarea la aceste cifre trebuie să pornească și de la alte imagini: aproape 8,5 mil de români au fost expusi riscului de sărăcie în 2010, iar rata expunerii la sărăcie era de 41,4%  (2010) față de 23% media europeană; 71% din cei mai sărăci români locuiesc în mediul rural, iar din una din 10 persoane cu vârste între 18-59 ani trăiește în gospodării în care niciuna din persoane nu este ocupată pe piața muncii; 3 din 10 gospodării în România nu au apa curentă; cea mai ridicată rată a sărăciei – 49% este reprezentată de familiile cu 3 sau mai mulți copii. La nivelul regiunilor de dezvoltare, România este menționată cu 6 din cele mai sărace 20 de regiuni[1] din UE.

Având în vedere toate acestea, nu este greu să înțelegem gradul de dependență și cercul vicios pe care prestațiile sociale îl crează. O piață a muncii cu o productivitate de 46% (penultimul loc în UE) cu un șomaj în stagnare statistică (7,3-7,5%) dar care nu oglindește realitatea acelora scoși din statistici ca urmare a încetării calității de șomer, fac ca grupurile defavorizate să se integreze și mai greu pe piața muncii, ca alternativă reală la serviciile și prestațiile sociale.

De aceea unul din proiectele importante pe care Programul de Guvernare al guvernului Ponta și le-a propus pentru domeniul asistenței sociale este legea economiei sociale. Termenul de prezentare în guvern este octombrie 2012, este unul realist având în vedere că proiectul de lege este deja în lucru.

Legea privind economia socială creează cadrul juridic pentru întreprinderile sociale reprezentând un model alternativ de afaceri, bazat pe principiile echităţii, responsabilităţii sociale şi transparenţei, prin care se încurajează participarea tuturor actorilor relevanţi (grupuri vulnerabile, persoane apte de muncă şi care beneficiază de prestaţii de asistenţă socială, persoane aflate in şomaj, autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale etc.) în procesul de luare a deciziilor. Acest model economic implică o coordonare a activităţilor de producţie cu cererea pieței, prin promovarea unei abordări bazate pe cooperare şi nu pe competiţie, pe promovarea drepturilor angajaţilor şi utilizatorilor, pe utilizarea programelor de politici publice în vederea promovării şi integrării grupurilor dezavantajate.

Nu este un proiect inventat acum, ci se bazează pe o rezoluție a Parlamentului European privind economia socială aprobată în 2009 (Rezoluția 2008/2250) și reprezintă unul din domeniile majore de intervenție în cadrul POSDRU încă din 2008, dar lipsa cadrului legal a împiedicat utilizarea acestei resurse.

Cred că acest proiect va reprezenta în timp un instrument pentru incluziunea socială a grupurilor defavorizate dar și pentru responsabilizarea tuturor actorilor sociali. Inclusiv la nivel individual cred că prezență mărcii de întreprindere socială pe un produs va reprezenta un argument de a-l cumpăra pe acesta când se află pe raft în competiție cu produse asemănătoare.

Un alt proiect aflat în programul de guvernare care va avea impact asupra calității vieții persoanelor celor mai vulnerabile îl reprezintă tichetul social. Acest instrument de plată este prevăzut de Legea Asistenței Sociale încă de anul trecut și își propune limitarea posibilității de a cumpara anumite produse sau servicii, fiind interzis achiziționarea spre exemplu a alcoolului cu acestea.

Acest lucru pornește de la interesul societății în ansamblul său ca beneficiile să fie utilizate de către persoanele vulnerabile conform scopului pentru care au fost acordate, precum și responsabilizarea din punct de vedere social a beneficiarului. Acordarea tichetelor sociale este un atribut al autorității administrației publice care asigură beneficiul de asistență socială (gestionarea făcându-se de către ANPIS pentru beneficiile de asistență socială asigurate prin bugetul MMFPS, respectiv către autoritățile administrației publice locale pentru cele asigurate din bugetele locale).

În acest moment analizăm toate aspectele tehnice astfel încât utilizarea tichetelor sociale să fie una eficientă pentru toate părțile implicate prin crearea cadrului legal și instituțional de plată a prestațiilor sociale și prin intermediul tichetelor sociale ținând cont de specificul din mediul urban și din cel rural al posibilităților practice de implementare.

Creșterea ratei de sărăcie și rata mare de dependență a populației de beneficiile de asistență socială duc la concluzia ineficienței sistemului de acordare a acestora în procent prea mare sub formă de prestații sociale în defavoarea serviciilor sociale.

Din acest motiv un alt proiect important al acestui mandat este crearea cadrului legal unitar privind serviciile sociale care să pornească de la principiul prevenției, la cel al reacției rapide la nevoile familiei, pornind de la serviciile de îngrijire a sugarului, la cele pentru persoanele cu dizabilități și servicii socio-medicale pentru vârstnici. Acest proiect reprezintă o provocare în aplicare, fiind cu siguranță mai simplu să acorzi bani decât servicii specializate, dar aceasta este una din cele mai eficiente soluții în domeniul asistenței sociale (modelele scandinave sunt un exemplu relevant).

Auditul realizat în cadrul programului de reformă a asistenței sociale arată o creștere a vulnerabilității acestui sistem la fraudă, eroare și corupție de la 1,4% (2005) la 2,86% (2011). Scăderea nivelului de trai ne arată că beneficiile acordate gratuit sunt primele accesate pentru rezolvarea imediată a situației financiare, iar creșterea de 50% a posibilității de fraudare (în sens larg) a sistemului ne arată odată în plus vulnerabiliatea sistemului de asistență socială bazat în procent mare pe prestații financiare lichide.

Una din prioritățile domeniului de asistență socială este creșterea capacității de control a Agenției Naționale de Prestații și Inspecție Socială (ANPIS) prin creșterea gradului de informare a inspectorilor sociali (am început să lucrăm acum la un suport de curs de formare profesională internă) dar și la creșterea capacității controlului din birou prin accesarea de informații încrucișate.

Pentru acest din urmă scop un instrument va fi interconectivitatea sistemului informatic al ANPIS la cele al altor instituții gestionare de prestații (CNPP, ANOFM, MAI).

Dorim să implementăm un sistem TELverde care să ajute inspectorii sociali la depistarea situațiilor de nerespectare spre exemplu a standardelor de calitate și cost de către furnizorii de servicii sociale. Acest instrument trebuie corelat cu o creștere a gradului de informare a populației cu privire la drepturile și obligațiile ce rezultă din sistemul de asistență socială în ansamblul său.

[1] INS – Tendințe Sociale, 2011

O nouă etapă

În urmă cu 2 săptămâni a avut loc prima schimbare democratică a unui guvern în timpul mandatului parlamentar. Pentru prima data o moțiune de cenzură a dus la căderea guvernului în funcție și venirea la guvernare a opoziției.

Într-un timp scurt s-a definitivat programul de guvernare al USL pentru următoarele 6 luni, (când vor avea loc alegerile generale), bazat pe programele lansate în ultimul an de USL pe diverse domenii. Timpul scurt și presiunile atât interne cât și externe determină însă o prioritizare a acestor programe în unele cazuri și o temporizare în altele, astfel încât la final de mandat să putem spune că cele mai importante lucruri pe care ni le-am propus au fost înfăptuite, aceasta fiind formula prin care au fost selectate elementele programului de guvernare din suma programelor USL. Le voi enumera doar pe cele din domeniul social: restituirea CASS-ului potrivit deciziilor Curții Constituționale, revenirea salariilor bugetarior la nivelul din 2010, CAS redus pentru angajator pentru stimularea locurilor de muncă, creșterea salariului minim la 850 lei și promovarea reală a dialogului social.

După 3 ani și jumătate în care întreaga legislație a muncii și asistenței sociale a fost bulversată, cu schimbări atât legislative cât și instituționale în tot spectrul de resort al Ministerului Muncii, 6 luni sunt insuficiente pentru o reformă structurală, dar pot fi suficiente pentru a îndrepta disfuncționalitățile majore.

Cred cu întreaga convingere că rezultatele nu pot fi obținute decât în echipă, iar faptul că astăzi colegii mei din Partidul Național Liberal mi-au acordat încrederea lor pentru a prelua pentru a doua oara funcția de secretar de stat în Ministerul Muncii, mă onorează și mă obligă în egală măsură.

Sunt astăzi în a 3-a etapă a carierei mele profesionale în acest minister, în care mi-am început activitatea lucrând la cea mai importantă lege a domeniului social: codul muncii. În 2003 s-a făcut prima reformă a legislației muncii, schimbând un cod al muncii din anii ’70 cu unul adaptat economiei de piață. Ca reprezentant al ministerului în rețeaua juriștilor Biroului Internațional al Muncii am avut ocazia să analizez legislația în acest domeniu a altor state dar și să colaborez cu personalități ale acestui domeniu, probabil cei mai importanți specialiști în domeniul social atât practicieni cât și din mediul universitar. Am făcut parte dintr-o generație care însă a învățat mai multe din mers, fiind primii care ne confruntam cu noile realități ale transpunerii aquis-ului comunitar sau ale lucrului sub presiunea sindicală, lecții despre care nicio carte de drept social (dreptul muncii si dreptul securtitatii sociale) nu te învață.

În 2007 m-am reîntors în minister având o sarcină complexă: reforma în domeniul sănătății și securității în muncă, punerea în aplicare a pilonului II de pensii dar și primele provocări ale prezenței României pe piața unică, de această dată ca stat membru, în condiții de restricție pe cele mai importante piețe ale muncii din UE pentru lucrătorii români. Am fost onorată să primesc felicitările personale ale dlui Xavier Bertrand, ministrul muncii francez, în timpul președenției UE a Franței, pentru activitatea desfășurată.

Astăzi, revin într-o echipă condusă de ministrul muncii care se bucură de cea mai mare popularitate din guvernările ultimilor 20 de ani, d-na Mariana Câmpeanu. Mă bucur să regăsesc vechi colaboratori, profesioniști cu mulți ani de vechime în Ministerul Muncii, cu care am lucrat mult peste prevederile legislației timpului de lucru. Din păcate însă, sunt foarte puțini cei care au rezistat 3 ani de presiuni politice, iar una din prioritățile întregii administrații publice este reprofesionalizarea și redimensionarea, deoarece sunt domenii întregi în colaps din cauza subdimensionării personalului.

Așteptările sunt mari de la fiecare din noi și sper că la sfârșitul acestui scurt mandat ca îndeplinirea programului de guvernare asumat va determina începutul îmbunătățirii situației mediului de afaceri, pentru a deveni promotor de locuri de muncă și creștere durabilă.

Pensionarii între Curtea Constituțională și ministerul muncii

      De o săptămână televiziunile au o știre constantă: mii de pensionari se calcă în picioare pentru a depune contestații în instanță împotriva casei teritoriale de pensii, care le-a reținut contribuția la sănătate în afara cadrului legal. Decizia Curții Constituționale 223-224/2012 a hotărât că prevederile alin. (2) al art. 259 sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5% se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.

      Această interpretare nu surprinde atât timp cât toate elementele legislative erau foarte clare și anume art.257 alin.(2) din Legea 95/2006 privind reforma în sănătate “pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei datorează contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor art. 259 alin. (2)”. Iniţial, art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 prevedea că, pentru pensionari, “contribuţia datorată de aceştia se aplică numai la veniturile din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit, se calculează pentru diferenţa între cuantumul pensiei şi această limită şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi”, stabilind clar modalitatea de calcul. După adoptarea OUG nr.107/2010, art.259 alin.( 2) a fost modificat astfel: “contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5 la sută aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei”.

          Cu toate că există o decizie a Curții Constituționale în acest sens, atitudinea ministerului muncii și a casei de pensii arată încă o dată dispreț față de cei pe care ar trebui să-i protejeze: preşedinta Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) d-na Doina Pârcălabu a spus că „pensionarii care doresc să îşi recupereze sumele reţinute pentru sistemul de asigurări de sănătate pot merge pe două căi, adresându-se caselor de pensii şi instanţei”. Ministrul muncii, d-na Claudia Boghicevici a afirmat că „decizia Curţii Constituţionale precizează clar că aceste drepturi sunt calculate şi se aplică pentru viitor și că în acest moment nu există niciun temei legal pentru a restitui sumele încasate până acum, de la 1 ianuarie 2011 și până în prezent, iar pentru luna mai procentul de 5,5% pentru asigurările sociale de sănătate li se va reţine în continuare pentru că pentru această lună rămâne în vigoare Codul fiscal”.

        Ca urmare a acestei decizii a Curții Constituționale 2.181.000 de persoane au dreptul la restituirea sumelor reținute illegal. Asta înseamnă că peste 650 milioane de lei nu vor mai ajunge la bugetul de sănătate, bani care au fost prevăzuți la dimensionarea acestuia. O pierdere de care însă, nu pot fi făcuți responsabili pensionarii. Cheltuiala totală a bugetului pentru restituirea acestor sume va depăși însă 1 miliard de lei, ca urmare a cheltuielilor de judecată și a penalităților.

        Guvernul Ungureanu a ales varianta cea mai proastă, prin refuzul restituirii acestor sume, pe care oricum le va pierde în instanță, așa cum s-a întâmplat și în cazul cadrelor didactice, a cadrelor militare, a funcționarilor publici concediați ilegal și a pensionarilor din justiție. Pentru pensionari însă, este o pierdere de timp și de bani în instanță, care se va reflecta în costul final al despăgubirilor. Iar în felul acesta pierd și victimele colaterale – justițiabili pentru care termenele de judecată se vor decala și personalul din instanțele judecătorești care va avea cu până la 2 milioane de dosare noi, dintr-o singură decizie a ministerului muncii.

fotografia© http://www.Rtvnet.com

Ministerul Muncii, repetent pe banii noștrii

Ca urmare a publicării Raportului Curții de Conturi pe anul 2010, observăm o dată în plus incapacitatea gestionării de către conducerea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale a bugetelor pe care potrivit legii ar trebui sa le gestioneze.

Pierderile bugetului de asigurări sociale de stat, ca urmare a nerespectării reglementărilor în vigoare au dus la neemiterea certificatului de conformitate pentru contul de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010. Având în vedere structura deficitului de 25,7% a bugetului de pensii pe anul 2010 și necesitatea acoperirii din bugetul de stat a 10.954.712,6 mii lei, incapacitatea colectării tuturor veniturilor și plata nelegală a unor sume din acest buget fac ca întreaga structură bugetară să fie afectată. Din aceasta suma, valoarea erorilor CNPAS  reprezintă 412.930 mii lei, pentru care nu raspunde nimeni…

Cele mai importante aspecte privesc:

– plata nelegală a 4.220 mii lei către 9720 de pensionari care realizau și venituri din activități salariate, contrar prevederilor legale, a 163 mii lei către 12 persoane decedate și plăți fără respectarea modului de calcul, aducând prejudicii bugetului de pensii (118 mii lei), plăți duble către însoțitori ai persoanelor cu handicap care încasau și din bugetul de pensii și din bugetele locale (196 mii lei);

– gestionarea deficitară a contribuabililor: neînregistrarea nominală a contribuabililor înregistrați în contul de creanțe (3.170 mii lei), neconcordanțe între contribuția înregistrată la casele de pensii cu cele de la administrațiile financiare (27.409 mii lei);

– incapacitatea de a recupera debitele aflate în procedură silită (sub 8,5%);

– incapacitatea de a pune în aplicare prevederile legale privind includerea în sistemul public de pensii a persoanelor care realizează venituri, altele decât salariul și venituri asimilate salariului (unic administrator, PFA), prin aceasta pierzându-se venituri ale bugetului de asigurări sociale dar și reducerea veniturilor de bătrânețe a 97.881 de persoane prin necontribuire;

– lipsa de respect în administrarea banilor publici: neurmărirea recuperării încasării contravalorii prestațiilor de servicii oferite (3.790 mii lei), neurmărirea realizării obiectivelor de investiții aprobate prin bugetul asigurărilor sociale (5.453 mii lei), neîncasarea la timp a sumelor recuperate pentru traduceri de la Comisia Europeană (129 mii lei);

         Deficitul bugetului de asigurări de șomaj reprezintă 2.501.648 mii le, în condițiile în care plățile efectuate din acesta reprezintă doar 35% din veniturile încasate. Este important de văzut cum se scurg banii din acest buget, având în vedere că valoarea totală a abaterilor este de 167.505 lei, ceea ce a determinat neemiterea certificatului de conformitate pentru contul de execuție a bugetului asigurărilor sociale de șomaj pentru anul 2010.

–         Incapacitatea de a fundamenta bugetul: cheltuielile cuprinse în bugetul asigurărilor de șomaj, astfel în loc de cota de 6,5% reprezentând contribuția la fondul de asigurări de sănătate s-a prevăzut 5,5%, ceea ce a reprezentat din start o diminuare de 16.592 mii lei; supraevaluarea veniturilor cu 18.809 mii lei și a cheltuielilor cu 1.214 mii lei.

–         Utilizarea surselor bugetare pentru beneficii în favoarea conducerii ANOFM și familiilor acestora, prin triplarea cheltuielilor admise pentru locuință de serviciu (100 mii în loc de 33 mii lei) și plata salariului timp de aproape 6 luni fără temei legal a 108 conducători ai agențiilor județene a 391 mii lei (între 28.02-19.07.2010);

–         Incapacitatea managerială a generat disfuncționalități majore ce s-au materializat în modul în care a fost întocmit și realizat planul de control măsuri active pe anul 2010, în colectarea de doar 19,39% a creanțelor reprezentând rambursarea împrumuturilor acordate întreprinderilor mici și mijlocii, neaplicarea măsurilor de executare silită (489 mii lei) precum și neurmărirea creanțelor reprezentând plăți compensatorii pentru disponibilizații din industria de apărare (169 mii lei) și a neurmăririi menținerii raporturilor de muncă cu salariații pentru care locurile de muncă au fost subvenționate (118 mii lei);

Aceeași lipsa de interes pentru banii publici s-a manifestat și la nivelul execuției bugetare proprii a  Ministerului Muncii, unde s-au găsit abateri de 176.438 mii lei, motiv pentru care nu s-a emis nici pentru acesta certificat de conformitate pentru contul de execuție al MMFPS, pentru 2010.

Lipsa de transparenta, incapacitatea manageriala, pasivitatea in a derula actiuni recuperatorii a unor persoane numite sa conduca destinele uneia din cele mai importante institutii publice si celei mai importante autoritati in domeniul social, Ministerul Muncii,  fac ca noi toti, in calitate de contibuabili sa platim greselile lor.

Dialogul Social al PDL-ului

Ieri a fost publicata in Monitorul Oficial Legea Dialogului Social, aprobata prin asumarea raspunderii guvernului Boc la fel ca si legea pensiilor, legea salarizarii si Codul Muncii. N-am sa insist asupra modalitatii de aprobare, de vreme ce Curtea Constitutionala a gasit de cuvinta sa o declare constitutionala, desi nici in 1968 Ceausescu nu si-a permis sa reglemeteze libertatea negocierii colective fara aprobarea (formala cei drept) a UGSR-ului. Deci o lege a dialogului social care nu a fost dezbatuta public si nici avizata de CES…

Aceasta lege mamut include reglementarile care se regaseau anterior in legea sindicatelor (L.54/2003), legea patronatelor (L356/2001), legea contractelor colective de munca (L.130/1996), legea conflictelor de munca (L.168/1999) si legea de organizare a CES-ului (L.109/1997).

Nu spun ca anumite lucruri nu trebuiau sa fie modificate, dar in sensul cresterii dialogului social nu a transformarii acestuia intr-un element decorativ subordonat executivului. Regret ca proiectul PNL pentru Codul Social din perioada 2007-2008 a fost dat uitarii si inlocuit cu o reglementare ce ne aduce la situatia inceputului de sec. XX.

Multe lucruri au fost luate cu copy-paste in noua reglementare din legile pe care le abroga (mentionate mai sus), dar exista niste diferente majore care schimbă ireversibil principiile libertății oganizațiilor sindicale și patronale, având multiple consecințe economice și sociale, ce ne vor afecta pe fiecare dintre noi:

–         disparitia contractului colectiv de munca unic la nivel national. Pentru cei mai putin cunoscatori sistemul juridic al dreptului muncii se bazeaza pe 2 izvoare: cel normativ si cel conventional, ceea ce face ca dreptul muncii sa poata avea o flexibilitate mai mare decat alte ramuri de drept. Izvoarele conventionale sunt contractele colective si individuale de munca si pornind de la modelul francez au o structura piramidala. Până acum vârful piramidei (cel mai larg aplicabil) era contractul colectiv de munca unic la nivel national, care avea un set primordial de drepturi suplimentare celor reglementate de legislatia muncii, dar bazal pentru negocierile contractelor colective inferioare: ramura, grup unitati, unitate si contract individual de munca. Acum structura piramidala se pastreaza fara a mai avea un varf aplicabil tuturor, contractul de ramura fiind inlocuit cu cel de sector de activitate (modificarea priveste doar denumirea) si va reprezenta nivelul cel mai inalt de negociere colectiva. Prin renuntarea la contractul colectiv de munca unic la nivel national se rupe insa structura pe care s-a bazat sistemul dreptului muncii românesc, pentru că limitele drepturilor negociate nu se mai aplică tuturor și aici mă refer la salariul minim pe economie, coeficienții de ierarhizare ai acestuia (care nu se mai regăsesc nicăieri, astfel spre ex. dispare obligativitatea plății la o valoare dubla a celor angajati pe studii superioare fata de muncitorul necalificat), durata suplimentara a concediilor de odihnă pentru anumite situații, zilele libere pentru evenimente ale familiei etc.

–         implicarea admistratiei publice in dosarul de reprezentativitate al organizatiilor sindicale si patronale, incalcandu-se Conventia OIM nr.87/1948 privind libertatea sindicală si Conventia 98/1948 privind dreptul de organizare şi de negociere colectivă. Acesta trebuie să rămână apanajul exclusiv al puterii judecătorești, orice ingerință a puterii executive în aspectul  stabilirii cine e reprezentativ și la ce nivel duce la dispariția libertății acestor organisme.

–         negocierea salariului minim de către un nou organism: Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social condus de primul-ministru!!! Libertatea negocierii colective deși garantată prin art.41 alin.(5) al Constituției este profund încălcata prin includerea puterii executive in negocierea salariului minim pe economie. Guvernul are pârghiile juridice ale stabilirii prin hotărâre de guvern a salariului minim garantat în plată, implicarea lui într-o negociere dintre sindicate și patronate pentru salariul minim aplicabil pieței private încalcă orice principiu al economiei de piață.    

–         acordarea ministrului muncii a dreptului de a putea extinde la nivel național prevederile unui contract colectiv de muncă la nivel de sector de activitate. Cum rămâne atunci cu art. 41 din Constituție care garantează libertatea alegerii profesiei, dreptului la muncă și garantarea obligativității convențiilor negociate de PĂRȚI?! Imi aleg o profesie și datorită statutului socio-economic pe care îl oferă acea profesie, cu drepturile și obligațiile ce rezidă dintr-un contract pe care EU l-am negociat.  Uite ca de acum, UN TERȚ, ministru, va stabili pentru mine dacă mi se aplică prevederile negociate de alții, în contextual socio-economic al acelei ramuri de activitate, fără a se stabili prin lege niciun criteriu sau cheie de control prin care se determina cum poate un contract la nivel de ramura sa devina aplicabil tuturor, in afara de dorinta ministrului muncii, o putere discrețională a executivului fără contraforță legală…

–         deși avem o profesie liberal reglementată juridic, acea de mediator, prin această lege se crează un corp profesional distinct acela al mediatorilor și arbitrilor conflictelor colective de muncă, inclusi in Oficiul de Mediere si Arbitraj de pe lânga Ministerul Muncii, fără a se stabili implicarea partenerilor sociali în elaborarea normativelor ulterioare. Nu înțeleg dacă formula “de pe lângă” (nu știu de ce dar mă duce cu gândul la un animal de pe lângă casa omului) exprimă o modalitate de subordonare sau coordonare…

Acestea sunt doar o parte a elementelor de “modernizare” a reglementarilor ce vizeazaa activitatea salariatilor din Romania ale acestui guvern… Sa traiti bine!

Din nou despre restructurarea Ministerului Muncii…

Vorbeam in alte articole despre restructurarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale si reducerea numărului de bugetari per ansamblu sistemului bugetar.

Sunt însa multe instituții la care se operează o dublă reducere de personal. Anul 2009 a reprezentat primul an în care în legea bugetului de stat s-a prevăzut o diminuare cu 20% a finanțării cheltuielilor cu personalul din administrația publică centrală. Reducerea s-a realizat la acel moment în special din numărul posturilor vacante care nu au mai fost bugetate. Anul acesta această măsură s-a perpetuat, instituțiile cu un număr de posturi deja redus din anul 2009, au avut o bugetare redusă de la începutul anului în medie cu 11%.

Peste aceasta apare OUG nr.55/2010 prin care instituțiile bugetare sunt obligate sa prezinte spre aprobare în 15 zile bugetele de venituri şi cheltuieli rectificative, la întocmirea cărora se va avea în vedere reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile pentru semestrul II precum si diminuarea cu 20% a cheltuielile cu personalul plătit din fonduri publice pentru a doua jumătate a anului 2010 şi rămase de executat.

Dacă adunați cât reprezintă aceste reduceri de buget o sa va întrebați cum mai pot funcționa instituțiile publice…

În cazul Ministerului Muncii OUG nr.68/2010 a fost cea care a decapitat multe instituții importante pentru calitatea serviciilor sociale: protecția copilului, a persoanelor cu handicap sunt doar câteva… iar preluarea acestora s-a făcut cu o reducere semnificativă de posturi, 2.529 la nivelul întregului aparat…

Agenția Națională de Prestații Sociale singura autoritate care analizează dosarele de prestații sociale și face plata acestora este una din instituțiile în care s-a operat o dublă restructurare. Prin HG nr.1387/18.09.2009 ANPS şi-a redus personalul (de la cel prevăzut în HG nr.11/16.01.2009, privind organizarea şi funcţionarea MMFPS) la 1376 persoane, fiind disponibilizate 405 persoane, iar ca procent reducerea de personal a fost de 22,7%. Ulterior, prin  HG nr.728/21.07.2010  ANPS îşi reduce personalul cu 344 persoane ajungând la 1032 posturi.

Astfel, în decurs de 6 luni această structură din cadrul MMFPS îşi reduce personalul cu 749 persoane, în procent de 42,1% din totalul posturilor avute la înființare. Vă asigur ca este sub limita de avarie să ai o structură națională de plată de prestații sociale, la un număr de 6.449.867 de beneficiari si 699.799.589 lei plăți efectuate luna trecută…

O situație asemănătoare este la Inspecţia Muncii, care trece printr-o dublă restructurare, prima fiind în decembrie 2009 de aproximativ 22% din personal, iar acum personalul se va diminua cu 3%. În caz că aveți nelămuriri cu ce se ocupă această instituție ea este singura implicată în lupta contra muncii la negru sau care intervine în cazul unui accident de muncă…

Este foarte clar faptul că aceste reduceri succesive de personal au o singură finalitate: imposibilitatea desfăşurării activităţii acestor instituţii, iar de suferit vom suferi noi toți, ca beneficiari de servicii publice indiferent care ne este statutul profesional.

Reorganizare in dezorganizare: Ministerul Muncii …

In urma cu o saptamana a aparut una din cele mai aberante ordonante de urgenta ale acestui guvern: OUG nr.68/2010 privind reorganizarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

In preambul aflam ca motivul obiectiv al acesteia este ca  „Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale trebuie să răspundă unor noi cerinţe ridicate de necesitatea îndeplinirii în continuare, la un alt nivel calitativ, a unor atribuţii sau îndeplinirii unor noi atribuţii, de natură a asigura un serviciu public calitativ şi competent orientat către cetăţean şi nevoile acestuia. De asemenea, urgenţa promovării acestui act normativ este justificată şi de faptul că Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi instituţiile aflate în coordonarea sa trebuie să aibă capacitatea administrativă care să asigure, la timp şi fără întârzieri, plata întregii game de prestaţii sociale gestionate de minister, de la plata pensiilor sau a ajutoarelor de şomaj până la plata tuturor ajutoarelor sociale.”

Așa ca… Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Familiei şi a Drepturilor Copilului, a Agenţia Naţionala pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, Autoritatea Naţionala pentru Persoanele cu Handicap, Institutul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap, Inspecția Sociala se desfiinţează iar activitatea este preluata de minister.

Agenția Naționala de Ocuparea Fortei de Munca, Casa Nationala de Pensii, Agentia de Prestații Sociale, Inspecția Muncii isi reduc numărul de posturi sub cota de avarie… Deficitului de personal existent i se va adăuga o reducere de personal de 20%. Cei ramasi trebuie sa asigure un nivel de servicii public calitativ şi competent in condițiile in care nu exista nici buget pentru a informatiza sistemul iar achizitiile in calculatoare au fost reduse in ultimii ani aproape la nivelul zero… si inca ceva… pe langa munca suplimentara pentru a susține activitatea celor disponibilizați li se va reduce salariul cu 25%!

Un minister face politici la nivel central… acum se va substitui unor instituții publice specializate si mai nou va coordona activitatea de inspecție in domeniul serviciilor sociale. Mi-e greu sa înțeleg cum in practica se va face asta… dincolo de calitatea „crescuta” pe care si-o propune…

Ministerul pentru cei care nu știu, are sediul in str. Dem I Dobrescu… spre exemplu daca cantina sociala pe care trebuie sa o controleze se afla in Dorohoi… va trebui cineva sa se deplaseze acolo… cheltuielile astea nu costa?!!?

Înțeleg ca struțo-cămila are de înfruntat noi provocări, pentru ca apar noi atribuții… dar se concediază 367 de persoane, iar la nivelul întregului aparat 2.529 de posturi reduse, conform declaratiei de ieri a purtatorului de cuvant al guvernului !!!

Dar am bifat: reducerea posturilor = scădere cheltuieli bugetare… Nimeni nu se intreaba cat va costa aceasta măsura, cate proiecte in derulare cu bani europeni se vor opri din finanțare, cate externalizări de prestații (plata către cetățeni romani/ membri ai unui stat european care au contribuit o perioada in Romania si locuiesc in alt stat UE sau cetatean UE care acum locuieste in Romania) care aveau deja restante se vor lungi si ne pot costa infringement ….

Ma bucur ca cineva însa are puterea sa iasa pe post plin de emfaza sa spună ca aceasta măsura este necesara creșterii calitatii serviciului public!!

Protected: Evolutia domeniului social in Romania

This content is password protected. To view it please enter your password below:

%d bloggers like this: