Denisapatrascu's Blog

         Efectele crizei financiare la nivelul populatiei se reflecta si in statisticile privind saracia, a carei rata a crescut in intreaga Uniune Europeana in 2011 119,6 milioane de oameni, reprezentand 24,2% total populatie se afla in saracie, fata de 23,6% in 2010 si 2008, ne arata ultima analiza din aceasta luna realizata de Eurostat.

         Exista un pol de crestere in Bulgaria 41%, Romania 40,3% si Letonia 40,1% respectiv Lituania 33,4%, la extrema cealalta se regaseste Cehia 15,3%, Olanda 15,7% respectiv Suedia (16.1 %), Luxemburg 16.9% si Austria (16.8 %). Totusi exista o scadere a saraciei si excluziunii sociale de 3.7 pp in Italia si 3.3 pp in Grecia, Romania (-1.1 pp) si Portugalia (-0.9 pp).

         Grupul cel mai vulnerabil la saracie il reprezinta copiii cu 27 pp, cei mai expusi fiind copiii din Bulgaria (51.8%), Romania (49,1%), Letonia (43,6%) Ungaria (39,6%) la polul opus fiind Norvegia (13%), Suedia (15,9%), Finlanda (16,1pp).

Rata saraciei populatiei active este in continuare ridicata, la nivelul UE fiind de 24,3pp, cei mai expusi fiind cei din Bulgaria (45.2 pp), Letonia (40.9pp), Romania (39pp), ce cea mai redusa rata a saraciei in randul populatiei active fiind Elvetia (13,9pp),  Islanda (14,3pp), Cehia (15,1pp), Suedia (15,4pp) si Norvegia (15,9pp).

         Varsnicii, cei pe care ii identificam la prima vedere ca fiind cei mai expusi saraciei reprezinta grupul cel mai putin expus, avand in vedere ca 20,5% se confrunta saracia, avand in vedere procentul de 24,2 pp din total populatie expusa. Totusi in state precum Bulgaria (61,1 pp), Cipru (40,4 pp), Croatia (40,4%) varstnicii sunt mai expusi saraciei decat restul populatiei. Varstnicii din Romania expusi saraciei reprezinta 35,3% fata de 40,3% total populatie. La polul opus cu cea mai redusa rata de saracie in total populatie varstnica se gaseste Islanda (4,5pp), Luxemburg (4,7 pp) respectiv Olanda (6,9pp).

         Din totalul populatiei expuse saraciei in UE in 2011 16,9pp raman in zona deprivarilor severe respectiv excluziunii sociale si dupa ce au primit prestatiile sociale, cu 0,9pp mai multi decat in 2010, procentul fiind mai mare fata de anul 2010 in Estonia (1,7 pp in 2011 fata de 2010), Bulgaria (1,6pp) si Ungaria (1,5pp), Romania, Suedia si Slovacia (1,4pp). Procentul cel mai mare a populatiei sarace expuse deprivariilor si dupa transferurile sociale (financiare, pensia nefiind in aceasta categorie) se regaseste in Bulgaria (22.3pp) si Romania (22.2 %), Spania (21.8 %) si Grecia (21.4 %), cea mai redusa rata fiind in Cehia (9.8 %), Olanda (11.0 %), Austria (12.6 %), Danemarca si Slovacia (13.0 pp).

         Avand in vedere situatiile diferite cultural intre statele membre o mediana este greu de gasit, solutiile nu pot veni centralizat decat punctual (de ex. pachetul de masuri pentru tineri promovat la ultimul EPSCO), in rest politicile nationale trebuie sa aiba in vedere principiul coeziunii sociale fara de care depasirea crizei financiare va rezulta intr-un decalaj economic major intre clasele sociale, polarizand si mai mult societatea europeana.

         Din punctul de vedere al Romaniei se observa o imbunatatire a situatiei, dar capacitatea actualului sistem de prestatii sociale este deja atins, motiv pentru care constructia unui sistem de colectare si procesare a datelor care sa ajute la realizarea de politici focusate pe grupuri vulnerabile si nu pachete la comun este mai mult decat necesara.

         Astazi sistemul de prestatii si-a atins apogeul, cumuland efecte din trecut si efecte punctuale care tin de capacitatea agriculturii de subzistenta pentru a produce bunuri de consum imediat. Fara o politica economica si agricola (si nu agrara) care sa utilizeze forta de munca existenta si sa reduca povara bugetara sistemul actual de asistenta dar si de asigurari sociale va ramane blocat intr-un sir de prestatii sociale reduse valoric (care nu-si ating ating scopul reducerii deprivarii materiale si riscului de excluziune sociala si cel al unei generatii viitoare cu capacitate de a produce valoare adaugata ridicata) dar acordate unui procent mare din populatie. Este important sa fie analizate nevoile gospodariei, perspectivele privind riscurile asupra copiiilor – cu un pachet focusat pe acestia din urma, peste care sa se adauge solutii financiare intr-o masura mai mare alocate serviciilor sociale decat prestatiilor sociale, care sa rezolve nevoile specifice de la caz la caz (ex. poate un frigider sa fie mai necesar decat o prestatie de VMG si ASF in acea luna pentru o familie din mediu rural cu 5 copiii).

         De asemenea o analiza atenta asupra situatiilor de excluziune sociala din Romania: persoane cu handicap, populatie rroma, tineri iesiti din sistemul de protectie speciala, victime ale traficului de persoane, persoane cu adictii – pentru care sunt necesare programe speciale, cu o finantare acoperitoare, efectele neinterventiei putand fii cu mult mai costisitoare.

tabelele apartin Eurostat

Filed under: Analize juridice, Societate | Tagged: asistenta sociala, deprivare materială, Eurostat, excluziune sociala, prestatii sociale, rata sărăcie, Romania, servicii sociale, state membre, sărăcia la copii, Uniunea Europeana |