Efectele crizei financiare in 2011 asupra ratei saraciei

     copil    Efectele crizei financiare la nivelul populatiei se reflecta si in statisticile privind saracia, a carei rata a crescut in intreaga Uniune Europeana in 2011 119,6 milioane de oameni, reprezentand 24,2% total populatie se afla in saracie, fata de 23,6% in 2010 si 2008, ne arata ultima analiza din aceasta luna realizata de Eurostat.

         Exista un pol de crestere in Bulgaria 41%, Romania 40,3% si Letonia 40,1% respectiv Lituania 33,4%, la extrema cealalta se regaseste Cehia 15,3%, Olanda 15,7% respectiv Suedia (16.1 %), Luxemburg 16.9% si Austria (16.8 %). Totusi exista o scadere a saraciei si excluziunii sociale de 3.7 pp in Italia si 3.3 pp in Grecia, Romania (-1.1 pp) si Portugalia (-0.9 pp).

         Grupul cel mai vulnerabil la saracie il reprezinta copiii cu 27 pp, cei mai expusi fiind copiii din Bulgaria (51.8%), Romania (49,1%), Letonia (43,6%) Ungaria (39,6%) la polul opus fiind Norvegia (13%), Suedia (15,9%), Finlanda (16,1pp).

Rata saraciei populatiei active este in continuare ridicata, la nivelul UE fiind de 24,3pp, cei mai expusi fiind cei din Bulgaria (45.2 pp), Letonia (40.9pp), Romania (39pp), ce cea mai redusa rata a saraciei in randul populatiei active fiind Elvetia (13,9pp),  Islanda (14,3pp), Cehia (15,1pp), Suedia (15,4pp) si Norvegia (15,9pp).

         Varsnicii, cei pe care ii identificam la prima vedere ca fiind cei mai expusi saraciei reprezinta grupul cel mai putin expus, avand in vedere ca 20,5% se confrunta saracia, avand in vedere procentul de 24,2 pp din total populatie expusa. Totusi in state precum Bulgaria (61,1 pp), Cipru (40,4 pp), Croatia (40,4%) varstnicii sunt mai expusi saraciei decat restul populatiei. Varstnicii din Romania expusi saraciei reprezinta 35,3% fata de 40,3% total populatie. La polul opus cu cea mai redusa rata de saracie in total populatie varstnica se gaseste Islanda (4,5pp), Luxemburg (4,7 pp) respectiv Olanda (6,9pp).

         Din totalul populatiei expuse saraciei in UE in 2011 16,9pp raman in zona deprivarilor severe respectiv excluziunii sociale si dupa ce au primit prestatiile sociale, cu 0,9pp mai multi decat in 2010, procentul fiind mai mare fata de anul 2010 in Estonia (1,7 pp in 2011 fata de 2010), Bulgaria (1,6pp) si Ungaria (1,5pp), Romania, Suedia si Slovacia (1,4pp). Procentul cel mai mare a populatiei sarace expuse deprivariilor si dupa transferurile sociale (financiare, pensia nefiind in aceasta categorie) se regaseste in Bulgaria (22.3pp) si Romania (22.2 %), Spania (21.8 %) si Grecia (21.4 %), cea mai redusa rata fiind in Cehia (9.8 %), Olanda (11.0 %), Austria (12.6 %), Danemarca si Slovacia (13.0 pp).

         Avand in vedere situatiile diferite cultural intre statele membre o mediana este greu de gasit, solutiile nu pot veni centralizat decat punctual (de ex. pachetul de masuri pentru tineri promovat la ultimul EPSCO), in rest politicile nationale trebuie sa aiba in vedere principiul coeziunii sociale fara de care depasirea crizei financiare va rezulta intr-un decalaj economic major intre clasele sociale, polarizand si mai mult societatea europeana.

   copil      Din punctul de vedere al Romaniei se observa o imbunatatire a situatiei, dar capacitatea actualului sistem de prestatii sociale este deja atins, motiv pentru care constructia unui sistem de colectare si procesare a datelor care sa ajute la realizarea de politici focusate pe grupuri vulnerabile si nu pachete la comun este mai mult decat necesara.

         Astazi sistemul de prestatii si-a atins apogeul, cumuland efecte din trecut si efecte punctuale care tin de capacitatea agriculturii de subzistenta pentru a produce bunuri de consum imediat. Fara o politica economica si agricola (si nu agrara) care sa utilizeze forta de munca existenta si sa reduca povara bugetara sistemul actual de asistenta dar si de asigurari sociale va ramane blocat intr-un sir de prestatii sociale reduse valoric (care nu-si ating ating scopul reducerii deprivarii materiale si riscului de excluziune sociala si cel al unei generatii viitoare cu capacitate de a produce valoare adaugata ridicata) dar acordate unui procent mare din populatie. Este important sa fie analizate nevoile gospodariei, perspectivele privind riscurile asupra copiiilor – cu un pachet focusat pe acestia din urma, peste care sa se adauge solutii financiare intr-o masura mai mare alocate serviciilor sociale decat prestatiilor sociale, care sa rezolve nevoile specifice de la caz la caz (ex. poate un frigider sa fie mai necesar decat o prestatie de VMG si ASF in acea luna pentru o familie din mediu rural cu 5 copiii).

         De asemenea o analiza atenta asupra situatiilor de excluziune sociala din Romania: persoane cu handicap, populatie rroma, tineri iesiti din sistemul de protectie speciala, victime ale traficului de persoane, persoane cu adictii – pentru care sunt necesare programe speciale, cu o finantare acoperitoare, efectele neinterventiei putand fii cu mult mai costisitoare.

tabelele apartin Eurostat

Impozitarea pensiilor: Romania vs. UE

Zilele acestea se discuta aprins despre solutii alternative la reducerea cotei TVA. Daca va amintiti argumentul de baza la cresterea cu 5% a TVA a fost decizia Curtii Constitutionale de declarare a neconstitutionalitatii a prevederilor referitoare la reducerea cu 15% a pensiilor din legea privind restabilirea echilibrului financiar.

Una din alternativele vehiculate ar fi impozitarea tuturor pensiilor nu doar a celor care depasesc 1.000 lei.

In alte state ale UE situatia impozitarii pensiilor este urmatoarea:

  • Pensiile nu se impoziteaza in 3 tari europene: Bulgaria, Slovacia si Lituania.
  • · Pensiile sunt considerate venituri si se impoziteaza cu aceleasi cote ca si veniturile, in general fiind vorba de cote progresive, in urmatoarele tari>

1) Grecia:
– Se aplica regulile generale de impozitare, cu exceptia invalizilor de razboi si a familiilor acestora, respectiv pentru nevazatori. Incepand cu anul 2010 au fost introduse 9 trepte de impozitare, cea mai ridicata treapta fiind de 45% pentru un venit mai mare de 100.000 Euro anual.

2) Spania:
– Incepand cu anul 2007 s-a facut trecerea de la 5 la 4 trepte de impozitare in functie de nivelul pensiei anuale:

  1. a. 0 Euro – 17.707 Euro – 24%;
  2. b. 17.707 Euro – 33.007 Euro – 28%;
  3. c. 33.007 Euro – 53.407 Euro – 37%;
  4. > 53.407 Euro – 43%.

3) Franta:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:

  1. a. 0 Euro – 5,875 Euro – 5,5%;
    1. b. 11,721 Euro – 26,030 Euro – 14%;
    2. c. 26,031 Euro – 69,783 Euro – 30%;
    3. > 69,783 Euro – 40%

4) Irlanda:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:

a. 0 Euro – 36,400Euro – 20%
b. > 36,400Euro – 41%

5) Finlanda:
– Se impoziteaza cu 0% pensiile mai mici de 15.200 Euro anual.
– Se aplica cote progresive intre 6,5 % – 30,5%,

6) Cipru:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:
a. 0 Euro – 19.500 Euro – 0%
b. 19,500 Euro – 28.000 Euro – 20%
c. 28.000 Euro – 36.301 Euro – 25%
d. > 36.301 Euro – 30%

7) Luxemburg:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv cu 17 trepte de impozitare.

8 ) Malta:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv, pe 4 trepte de impozitare pentru pensiile anuale: pana la 8.500 Euro – 0%; intre 8.500 Euro – 19.500 Euro: 15% – 25%; peste 19.500 Euro – 35%.

9) Olanda:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv pe 4 trepte pentru pensiile anuale: pana la 17.500 Euro – 33,5%; intre 17.500 – 54.776 Euro: 41,8%- 42%; peste 54.776 Euro – 52%.

10) Marea Britanie:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv.

11) Belgia:
– Se aplica cota progresiva intre 25% – 50%.

12) Romania:

– Se aplica cota unica de 16% pentru pensiile mai mari de 1.000 lei lunar – se aplica doar sumei care depaseste 1.000 de lei, nu integral la pensia mai mare de 1.000 de lei. Sub 1000 lei pensiile nu se impoziteaza.

  • Reguli specifice de impozitare a pensiilor gasim in tarile:
  • 1)Norvegia:
    – Pensiile sunt supuse impozitului pe venit progresiv, cu exceptia pensiei minime.
    – Incepand cu 2010 se aplica un impozit de 15% pentru pensionarii care nu domiciliaza in Norvegia.
  • 2)Germania
    – Se impoziteaza cu 0% pensiile mai mici de 16.800 Euro anual (suma se dubleaza pentru persoane casatorite) acordate in anul 2008. In anul 2009, limita de impunere fiscala a scazut la 16,460 Euro anual.
  • 3) Austria:
    – Nu se impoziteaza in 2008 pensiile mai mici de 13.500 Euro anual, iar in 2009 pensiile mai mici de 15.000 Euro.
  • 4) Portugalia:
    – Nu se impoziteaza pensiile sub 6.000 Euro anual, dar sunt impozitate cele peste 6000 euro.
  • 5) Slovenia:
    – Incepand cu 2009 nu se impoziteaza pensiile mai mici de 3.051,35 Euro pe an (Euro 254,27 pe luna), dar se impoziteaza cele care depasesc aceasta limita.
  • 6) Suedia:
    – Pentru persoanele cu varste peste 65 ani nu se impoziteaza pensiile mai mici de 2.953 Euro lunar.

– In rest, se aplica impozitul pe venit, cu exceptia ajutorului de intretinere pentru varstnici.

  • 1) Ungaria:

– Doar pensiile cumulate cu salariul se impoziteaza.

  • 2) Letonia:

– Pensiile acordate inainte de 1 ianuarie 1996 nu sunt impozabile.
– Se impoziteaza insa pensiile acordate sau recalculate dupa 1 ianuarie 1996 mai mari de 1.980 LVL anual ( 2.819 Euro).

  • 3) Estonia:

– Pentru persoane care desfasoara activitati profesionale se aplica 0% impozit pentru pensiile mai mici de 3.000 EEK lunar (192 Euro).

– Pentru persoane care nu desfasoara activitati profesionale se aplica 0% pentru pensiile mai mici de 5,250 EEK lunar (336 Euro). Se aplica cota unica peste aceste niveluri.

In concluzie, in cele mai multe state chiar daca pensia se impozitează exista un plafon minim sub care nu sunt aplicate impozite!!

%d bloggers like this: