Ziua Internaţională a Femeii este azi prilej de sărbătoare a feminităţii, însă această zi a apărut ca o recunoaştere a luptei pentru drepturi egale pentru femei, începând cu dreptul la vot, la cel de proprietate, inclusiv asupra propriului corp, de la dreptul la muncă, la cel pentru plată egală pentru aceeaşi muncă. În cei 106 ani de celebrare a Zilei Femeii obiectul luptei pentru drepturi egale a fost schimbat dar un lucru a rămas constant: diferenţa de gen aduce încă discriminare pentru femei.
Comisia Europeană a prezentat raportul privind politicile de gen din statele membre pentru anul 2014 punctând evoluţiile pozitive de la stabilirea ca obiectiv al Comisiei (2010) şi a propunerii de modificare a Directivei privind îmbunătăţirea echilibrului de gen a directorilor din companiile listate (2012). Astfel la nivel european în octombrie 2014 proporţia femeilor în consiliile de conducere ale celor mai importante companii listate a crescut cu 8,3% ajungând la 20.2%, în timp ce în parlamentele naţionale femeile reprezintă 28% din numărul de parlamentari, comparativ cu 22% in urmă cu 10 ani.
România a primit recomandări cu privire la îmbunătăţirea serviciilor de educaţie timpurie şi îngrijirea copiiilor (alături de alte 9 SM: Austria, Republica Ceh, Estonia, Germania, Irlanda, Italia, Polania, Slovacia şi Marea Britanie) unde situaţia este destul de îngrijorătoare: doar 15% din copii sub 3 ani sunt la creşă din care sub 5% din copiii stau peste 29 ore/saptămână şi doar 59% la grădiniţă (2012). Aceste cifre sunt destul de departe de obiectivele stabilite la Barcelona privind educaţia copiiilor sub 3 ani de a atinge 33% de a fii inclusi in servicii formale de educatie timpurie, respectiv 99% din copiii între 3 ani -vârsta şcolarizare de a fii inclusi în cursuri de grădiniţă.
Altă recomandare primită de România vizează armonizarea (nefiind neapărat echivalentul egalizării) vârstelor de pensionare şi a drepturilor femeilor la pensie (alături de alte 3 SM: Austria, Croaţia şi Bulgaria).
Din analiza acestui raport rezultă că România se află în prima jumătate cu privire la rata ocupării femeilor (deşi există o scădere faţă de acum 10 ani de la 57,8pp (2002) la 56.2pp (2013) femei faţă de 70,9pp (2002) la 71,6pp (2013) bărbaţi), procente ce rămân constante în privinţa contractelor de muncă cu timp de lucru normal, ca urmare a modelului cultural şi al unei legislaţii a muncii conservatoare.
În categoria NEETS (tineri care nu sunt ocupaţi şi nici în cadrul unui program de formare profesională sau educaţională) situaţia României se regăseşte în jumătatea de jos, rata femeilor între 15-25 ani aflate în această categorie, paradoxal a scăzut pe fondul crizei financiare în 11 ani de la 26.7pp (2002), cu un minim la 17.8pp (2008), la 23.1pp (2013) faţă de numărul bărbaţilor aflaţi în această situaţie 20,3pp (2002), cu un minim de 8.9pp (2008) la 16.3 pp (2013). Aceste cifre însă consider că trebuie analizate alături de cele privind migraţia forţei de muncă tinere.
O analiză privind diferenţele salariale dintre femei şi bărbaţi arată că perioadele dificile financiar nu generează automat o modificare asupra tipologiei discriminării privind egalitatea plăţii salariului. Astfel, cu un maxim de 22% (2002), există o reducere a diferenţelor de gen la plata salariului in 2006 (7.8pp), 2009 (7,4pp) si o crestere a acestor diferente in 2007 (12.5pp), 2011 (11pp), pentru a ajunge la o valoare mediana 2012-2013 (9.7 pp respectiv 9.1 pp).
Aceste cifre însă trebuie corelate cu cele ale riscului de sărăcie, România fiind a 2-a ţără din Uniunea Europeană în care 41.3% din femei se află în risc de sărăcie sau excluziune socială (procent care nu a scăzut semnificativ in ultimii ani, 42.1% în 2010) faţă de 39,4% bărbaţi, după Bulgaria care are 49.4% femei in risc de sărăcie sau excluziune sociala faţă de 46.5 bărbaţi.
Diferenţele de gen, istoric nu au fost marcante în cazul alegerii/schimbării ocupaţiei sau al sectorului de activitate, România fiind în aceste cazuri în topul statelor membre, lucru care însă s-a schimbat, fiind astăzi în a doua jumătate a topului. În 2003 exista o diferenţe la alegerea ocupaţiei de 11,8 pp (2003) la 22.7 (2013) femei faţă de 14.3 pp (2003) la 17.6pp (2013) bărbaţi.
Ne regăsim în prima jumătate a topului în cazul diferenţelor între bărbaţi şi femei privind drepturile de pensie cu 30.7 pp faţă de bărbaţi, iar diferenţele privind rata de acoperire a pensiei sunt de 6.1 pp.
Din pacate, nu sunt diferente decât în sens negativ intre 2002 şi 2013 cu privire la rolul decizional al femeii in România, acesta scazand usor in ultima decada, astfel în 2003 erau 21 de miniştrii, 11 parlamentari/cameră parlamentară, 21 membre ale consiliilor de administraţie. Astăzi numărul lor a scăzut la 20 ministrii, 11 membre ale consiliilor de administraţie rămânând constata doar in privinta parlamentarilor/cameră parlamentară.
Recomandarile ca bune practici ale raportului privesc reformele aduse de cateva state membre pentru a reconcilia viata de familie cu cea profesionala, privind cotele de reprezentarea respectiv, privind combaterea violentei de gen (economica, fizica, emotionala sau sexuala).
Una dintre acestea este reforma adusa de Germania beneficiilor parintilor (Elterngeld- Plus) adoptata in 2014 prin care au fost introduse bonusuri pentru parteneri, astfel: daca parintii impart egal concediul pentru cresterea copilului si lucreaza intre 25 si 30 ore pe saptamana cel putin 4 luni, pot primi inca 4 luni. Reforma aduce nou si forme flexibile de concedii pentru cresterea copiluluiprin Legea privind timpul alocat ingrijirii familiei si munca pentru a reconcilia viata de familie cu cea profesionala (si nu invers viata profesionala cu cea de familie). Astfel, de la 1 ianuarie 2015, angajatii primesc mai multa flexibilitate privind programul de lucru in conditii de securitate sociala deca isi ingrijesc membrii familiei si continua lucrul.
De asemenea in 2014, Finlanda a organizat un seminar privind rolul barbatilor in dezvoltarea egalitatii de gen precum schemele de concedii de paternitate si utilizarea acestora de catre tati, a creat un grup guvernamental privind problemele e barbatilor si a inclus reforme in educatie pentru a integra perspectiva barbatilor in curicula scolara si monitorizarea progreselor facute pe egalitatea de gen.
In Austria, a introdus din 2013 obligatia rapoartelor privind plata egala intre femei si barbati pentru companiile cu peste 250 salariati iar din 2014 si pentru cele peste 150.
O analiza realizata in Franta a aratat ca peste 40% din pensiile alimentare raman neplatite sau putin platite, acesta fiind unul din factorii care contribuie la saracia mamelor singure. Din acest motiv, printr-o noua lege pentru egalitate reală între femei și bărbați, adoptata in 4 august 2014, s-a introdus un proiect pilot, cu o durata de 18 luni în 20 de raioane locale, pentru a sprijini femeile care nu primesc pensie pensia alimentară.
Guvernul luxemburghez a anuntat noi masuri pentru a imbunatati echilibru de gen in zona luarii deciziilor, astfel este programat o schimbare a legii finantarii partidelor care sa asigure cel putin 40% din candidati reprezentantilor genului cel mai putin reprezentat, incepand cu campania electorala din 2019. In caz de nerespectare vor fi aplicate amenzi. Prevederile sunt aplicabile si consiliilor de administratie in care statul este actionar.
O modificare importanta a fost adusa incepand cu 11 decembrie 2014, cand guvernul federal german a aprobat proiectul de lege pentru creșterea participării femeilor ca lideri în luarea deciziilor economice. Proiectul de lege propune o cotă de minim 30% pentru fiecare gen mai slab reprezentat pentru consiliile de supraveghere ale celor mai mari companiilor incepand din anul 2016. Orice alegere sau numire în consiliul de supraveghere care încalcă această cerință va fi declarata nula si se va aplica “politica scaun gol”. Companiile mai mici vor trebui sa ia masuri pentru a crește numărul de femei în funcții de conducere prin intermediul unor obiective individuale iar incepand din anul 2017 să raporteze în mod regulat cu privire la progresele înregistrate în acest sens. Pentru moment, reglementarea nu mentioneaza sancțiuni pentru companiile mici în cazul în care nu îndeplinesc aceste obiective.
Raportul mentioneaza realizarea unui studiu privind violența de gen lansat în Franța in 2014. Intitulat VIRAGE (violențe raportata la gen) studiul acoperă atât bărbați și cat si femei, noul sondaj își propune să înțeleagă contextul și consecințele violenței bazate pe gen. Datele sunt completate cu informatii administrative și ancheta anuala privind siguranța (Cadre de vie și sécurité). Din ancheta anuala privind siguranța rezulta că femeile sunt victimele violenței partenerului intim de două ori și jumătate mai des, in special dacă această violență este sexuală sau fizică. Violența de gen poate duce la deces, în 2013, 121 de femei și 25 de bărbați au fost uciși de partenerul lor sau fostul partener în Franța. În cazurile de violență în familie 97 % din condamnări privesc bărbații.
Supravegheri speciale privind violenta bazata pe gen au aparut si in alte state, astfel o preocupare speciala vine din Anglia si Tara Galilor unde sondajul privind criminalitatea releva ca femeile sunt de 6 ori mai des victime ale violentei de gen, in special privind abuzurile sexuale.
In mai 2014, Parlamentul Letoniei a modificat Codul penal, prin extinderea definirii violului si asupra situatiilor in care autorul foloseste o poziție de autoritate, încredere a victimei etc, pentru a forța obtinerea actului sexual.
Din ianuarie 2014, codul penal polonez recunoaște procedura de oficiu cu privire la urmărirea penală a tuturor crimelor legate de violență sexuală. Noile prevederi privind procedura penala, a introdus, de asemenea, existenta unui singur interviu cu victimele infracțiunilor sexuale, care trebuie realizat într-o cameră specială și în prezența unui psiholog. De asemenea, din luna aprilie 2014, Consiliul de Miniștri a adoptat un nou Program Național pentru Combaterea Violenței în Familie pentru anii 2014 – 2020 , care include acțiuni cum ar fi înființarea unui număr verde 24/7 pentru victimele violenței, precum și femeilor victime ale violenței de gen.
Filed under: Analize juridice, Societate | Tagged: 8 martie, armonizarea vârstelor de pensionare, cota de participare, diferente salariale intre femei si barbati, egalitate de gen, femei, finantare partide politice, reconcilierea viatii de familie cu cea profesionala, reprezentare femei, Romania, serviciile de educaţie timpurie şi îngrijirea copiiilor, violenta de gen | Leave a comment »
Denisapatrascu's Blog 