Din nou despre restructurarea Ministerului Muncii…

Vorbeam in alte articole despre restructurarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale si reducerea numărului de bugetari per ansamblu sistemului bugetar.

Sunt însa multe instituții la care se operează o dublă reducere de personal. Anul 2009 a reprezentat primul an în care în legea bugetului de stat s-a prevăzut o diminuare cu 20% a finanțării cheltuielilor cu personalul din administrația publică centrală. Reducerea s-a realizat la acel moment în special din numărul posturilor vacante care nu au mai fost bugetate. Anul acesta această măsură s-a perpetuat, instituțiile cu un număr de posturi deja redus din anul 2009, au avut o bugetare redusă de la începutul anului în medie cu 11%.

Peste aceasta apare OUG nr.55/2010 prin care instituțiile bugetare sunt obligate sa prezinte spre aprobare în 15 zile bugetele de venituri şi cheltuieli rectificative, la întocmirea cărora se va avea în vedere reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile pentru semestrul II precum si diminuarea cu 20% a cheltuielile cu personalul plătit din fonduri publice pentru a doua jumătate a anului 2010 şi rămase de executat.

Dacă adunați cât reprezintă aceste reduceri de buget o sa va întrebați cum mai pot funcționa instituțiile publice…

În cazul Ministerului Muncii OUG nr.68/2010 a fost cea care a decapitat multe instituții importante pentru calitatea serviciilor sociale: protecția copilului, a persoanelor cu handicap sunt doar câteva… iar preluarea acestora s-a făcut cu o reducere semnificativă de posturi, 2.529 la nivelul întregului aparat…

Agenția Națională de Prestații Sociale singura autoritate care analizează dosarele de prestații sociale și face plata acestora este una din instituțiile în care s-a operat o dublă restructurare. Prin HG nr.1387/18.09.2009 ANPS şi-a redus personalul (de la cel prevăzut în HG nr.11/16.01.2009, privind organizarea şi funcţionarea MMFPS) la 1376 persoane, fiind disponibilizate 405 persoane, iar ca procent reducerea de personal a fost de 22,7%. Ulterior, prin  HG nr.728/21.07.2010  ANPS îşi reduce personalul cu 344 persoane ajungând la 1032 posturi.

Astfel, în decurs de 6 luni această structură din cadrul MMFPS îşi reduce personalul cu 749 persoane, în procent de 42,1% din totalul posturilor avute la înființare. Vă asigur ca este sub limita de avarie să ai o structură națională de plată de prestații sociale, la un număr de 6.449.867 de beneficiari si 699.799.589 lei plăți efectuate luna trecută…

O situație asemănătoare este la Inspecţia Muncii, care trece printr-o dublă restructurare, prima fiind în decembrie 2009 de aproximativ 22% din personal, iar acum personalul se va diminua cu 3%. În caz că aveți nelămuriri cu ce se ocupă această instituție ea este singura implicată în lupta contra muncii la negru sau care intervine în cazul unui accident de muncă…

Este foarte clar faptul că aceste reduceri succesive de personal au o singură finalitate: imposibilitatea desfăşurării activităţii acestor instituţii, iar de suferit vom suferi noi toți, ca beneficiari de servicii publice indiferent care ne este statutul profesional.

Tabloidele, guvernarea și președinția belgiană a Uniunii Europene

Intre inmormantari televizate si anunțuri controversate de candidaturi la președinția României mass-media românească nu a găsit spațiu să dezvolte un eveniment bianual  important in viata oricărui stat membru, și anume începerea de la 1 iulie a unei noi președinției a UE, de data aceasta cea belgiană.

Lipsa de exercițiu a mass-mediei în dezvoltarea subiectelor externe cu impact direct asupra vieții fiecăruia din noi determină la rându-i un vag interes al unui public care nu înțelege încă, importanța pe care politicile UE o au asupra politicilor naționale.

Unii dintre noi au aflat doar despre supărarea prezidentului la criticile europene privind reformarea justitiției și progreselor limitate ale luptei împotriva corupției. Apoi am văzut la tv pe mai marele ANI vorbind cu patos despre limitele actualei legi, de parcă activitatea de până acum a fost atât de meritorie încât nu există niciun dubiu asupra imparțialității acestei instituții. În aceeași emisiune se discuta despre măsurile anticriză ale guvernului si faptul că sunt prea mulți funcționari. Mă întrebam de ce moderatoarea, atât de pătimașă, nu l-a întrebat pe dl. Macovei câti funcționari lucrează în instituțiile care luptă cu corupția. Dacă nu știți România are cele mai multe astfel de instituții, unele dublând chiar activitatea parchetului sau a unui serviciu de securitate (desi prefer varianta de intelligence services, noi mai avem până acolo).  Un raport asupra funcționărimii românești arăta ca în acestea servicii lucrează 20.000 de oameni, la 20 de milioane cât mai suntem în România… motiv pentru care cumva mă simt foarte apărată…. Serviciul american de intelligence are în jur de 58.000 la 200 de milioane si sunt cea mai mare forță militară a momentului. Dar lupta anticorupție nu se da  la televizor…

Subiectele europene slavă Domnului nu se rezumă la tiradele băsesciene la televizor si nici nu încep sau se termină cu indicatoare 3D. Totuși sunt acțiuni ale acestuia care nu sunt conforme cu practicile asumate si care pot izola diplomatic Romania de statele europene din G8.

Acordarea cetățeniei române unui număr de 1 milion de cetățeni moldoveni a fost un gest electoral de recomensare a practicii votului peste granițe ce a ajutat partidul aflat la guvernare dar acordă acestora drepturi egale cu oricare cetățean european, si este taxată de UE. Pe o piață unică instabilă, cu deficite bugetare care crează probleme fiecarui stat național și au implicații asupra tuturor strategiilor comune, într-o perioadă cu una din cele mai mari rate ale șomajului la nivel european, încă 1 milion de cetățeni pe această piață atârnă greu.. Dreptul la liberă circulație , unul din principiile de bază ale construcției europene, le dă acestora dreptul la migrarea spre state cu economii mai înfloritoare, România fiind doar țara de plecare… In acest context i-am înteles ingrijorarea lui David Cameron sau pozitia d-nei Merkel referitoare la impactul ajutorului acordat Greciei  din bugetul comun la care Germania este cel mai mare finanțator, dar si tara cu cea mai mare rata a șomajului din ultimii 75 de ani..

Nu este simplu să fii în acest club. Primești dar trebuie sa si dai. Trebuie sa fii transparent si predictibil. Guvernul Boc ne arata cu o constanță de ceasornicar ca nu întelege acest mecanism, predictibilitatea fiind ultimul lucru la care se raporteaza politicile promovate…

În acest cadru de pseudo-mahala, Bucurestiul pare un adolescent total dezorientat in hățișul birocrației europene, complexă și cu reguli nescrise, având senzația că practicile sale trec neobservate. Cât de mult se înșeală și cum nu vede că, pe tăcute, investițiile străine se diluează pe zi ce trece și multe oportunității îi scapă. Învățat cu nuiaua guvernul nu înțelege reproșul discret dar ferm al administrației germane spre exemplu…

Revenind la evenimentul acestei luni – președenția belgiană, aceasta nu își poate propune lucruri pe care exemplu personal nu îi permite să o facă. Instabilitatea guvernamentală proverbială este dublată de acțiuni separatiste, într-un context în care Curtea Internaționala de Justiție se pronunță în următoarele zile asupra statutului Kosovo.

Dar propune un proiect la care se pricepe foarte bine: un corp diplomatic comun, care să ofere mai mult suport d-nei Catherine Ashton (Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE). Să nu uităm că fostul premier belgian Herman Van Rompuy este preşedintele Consiliului European, (poziţie echivalentă cu aceea de preşedinte al UE).

Referitor la extinderea UE actuala președinție a fost rezervată în a se pronunța, ceea ce nu este o veste bună pentru statele candidate.

Prioritățile președinției vizează 5 direcții, cea mai importantă fiind redresarea economică și socială, vizând crearea de locuri de muncă la nivelul UE, stabilitatea financiară şi creşterea competitivităţii, coeziunea socială, cooperarea în domeniul judiciar şi în lupta împotriva crimei organizate.

O parte importantă a discursului inaugurator l-a prezentat si strategia europeana privind energia în viitorul deceniu, stabilind domeniile prioritate, si anume:  tehnologiile inovatoare, eficienţa energetică, dezvoltarea energiilor regenerabile, infrastructura reţelelor energetice şi protecţia consumatorilor.

Protected: Analiza Cartei Verzi a Pensiilor elaborata de Comisia Europeana

This content is password protected. To view it please enter your password below:

Impozitarea pensiilor: Romania vs. UE

Zilele acestea se discuta aprins despre solutii alternative la reducerea cotei TVA. Daca va amintiti argumentul de baza la cresterea cu 5% a TVA a fost decizia Curtii Constitutionale de declarare a neconstitutionalitatii a prevederilor referitoare la reducerea cu 15% a pensiilor din legea privind restabilirea echilibrului financiar.

Una din alternativele vehiculate ar fi impozitarea tuturor pensiilor nu doar a celor care depasesc 1.000 lei.

In alte state ale UE situatia impozitarii pensiilor este urmatoarea:

  • Pensiile nu se impoziteaza in 3 tari europene: Bulgaria, Slovacia si Lituania.
  • · Pensiile sunt considerate venituri si se impoziteaza cu aceleasi cote ca si veniturile, in general fiind vorba de cote progresive, in urmatoarele tari>

1) Grecia:
– Se aplica regulile generale de impozitare, cu exceptia invalizilor de razboi si a familiilor acestora, respectiv pentru nevazatori. Incepand cu anul 2010 au fost introduse 9 trepte de impozitare, cea mai ridicata treapta fiind de 45% pentru un venit mai mare de 100.000 Euro anual.

2) Spania:
– Incepand cu anul 2007 s-a facut trecerea de la 5 la 4 trepte de impozitare in functie de nivelul pensiei anuale:

  1. a. 0 Euro – 17.707 Euro – 24%;
  2. b. 17.707 Euro – 33.007 Euro – 28%;
  3. c. 33.007 Euro – 53.407 Euro – 37%;
  4. > 53.407 Euro – 43%.

3) Franta:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:

  1. a. 0 Euro – 5,875 Euro – 5,5%;
    1. b. 11,721 Euro – 26,030 Euro – 14%;
    2. c. 26,031 Euro – 69,783 Euro – 30%;
    3. > 69,783 Euro – 40%

4) Irlanda:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:

a. 0 Euro – 36,400Euro – 20%
b. > 36,400Euro – 41%

5) Finlanda:
– Se impoziteaza cu 0% pensiile mai mici de 15.200 Euro anual.
– Se aplica cote progresive intre 6,5 % – 30,5%,

6) Cipru:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:
a. 0 Euro – 19.500 Euro – 0%
b. 19,500 Euro – 28.000 Euro – 20%
c. 28.000 Euro – 36.301 Euro – 25%
d. > 36.301 Euro – 30%

7) Luxemburg:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv cu 17 trepte de impozitare.

8 ) Malta:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv, pe 4 trepte de impozitare pentru pensiile anuale: pana la 8.500 Euro – 0%; intre 8.500 Euro – 19.500 Euro: 15% – 25%; peste 19.500 Euro – 35%.

9) Olanda:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv pe 4 trepte pentru pensiile anuale: pana la 17.500 Euro – 33,5%; intre 17.500 – 54.776 Euro: 41,8%- 42%; peste 54.776 Euro – 52%.

10) Marea Britanie:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv.

11) Belgia:
– Se aplica cota progresiva intre 25% – 50%.

12) Romania:

– Se aplica cota unica de 16% pentru pensiile mai mari de 1.000 lei lunar – se aplica doar sumei care depaseste 1.000 de lei, nu integral la pensia mai mare de 1.000 de lei. Sub 1000 lei pensiile nu se impoziteaza.

  • Reguli specifice de impozitare a pensiilor gasim in tarile:
  • 1)Norvegia:
    – Pensiile sunt supuse impozitului pe venit progresiv, cu exceptia pensiei minime.
    – Incepand cu 2010 se aplica un impozit de 15% pentru pensionarii care nu domiciliaza in Norvegia.
  • 2)Germania
    – Se impoziteaza cu 0% pensiile mai mici de 16.800 Euro anual (suma se dubleaza pentru persoane casatorite) acordate in anul 2008. In anul 2009, limita de impunere fiscala a scazut la 16,460 Euro anual.
  • 3) Austria:
    – Nu se impoziteaza in 2008 pensiile mai mici de 13.500 Euro anual, iar in 2009 pensiile mai mici de 15.000 Euro.
  • 4) Portugalia:
    – Nu se impoziteaza pensiile sub 6.000 Euro anual, dar sunt impozitate cele peste 6000 euro.
  • 5) Slovenia:
    – Incepand cu 2009 nu se impoziteaza pensiile mai mici de 3.051,35 Euro pe an (Euro 254,27 pe luna), dar se impoziteaza cele care depasesc aceasta limita.
  • 6) Suedia:
    – Pentru persoanele cu varste peste 65 ani nu se impoziteaza pensiile mai mici de 2.953 Euro lunar.

– In rest, se aplica impozitul pe venit, cu exceptia ajutorului de intretinere pentru varstnici.

  • 1) Ungaria:

– Doar pensiile cumulate cu salariul se impoziteaza.

  • 2) Letonia:

– Pensiile acordate inainte de 1 ianuarie 1996 nu sunt impozabile.
– Se impoziteaza insa pensiile acordate sau recalculate dupa 1 ianuarie 1996 mai mari de 1.980 LVL anual ( 2.819 Euro).

  • 3) Estonia:

– Pentru persoane care desfasoara activitati profesionale se aplica 0% impozit pentru pensiile mai mici de 3.000 EEK lunar (192 Euro).

– Pentru persoane care nu desfasoara activitati profesionale se aplica 0% pentru pensiile mai mici de 5,250 EEK lunar (336 Euro). Se aplica cota unica peste aceste niveluri.

In concluzie, in cele mai multe state chiar daca pensia se impozitează exista un plafon minim sub care nu sunt aplicate impozite!!

Reorganizare in dezorganizare: Ministerul Muncii …

In urma cu o saptamana a aparut una din cele mai aberante ordonante de urgenta ale acestui guvern: OUG nr.68/2010 privind reorganizarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

In preambul aflam ca motivul obiectiv al acesteia este ca  „Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale trebuie să răspundă unor noi cerinţe ridicate de necesitatea îndeplinirii în continuare, la un alt nivel calitativ, a unor atribuţii sau îndeplinirii unor noi atribuţii, de natură a asigura un serviciu public calitativ şi competent orientat către cetăţean şi nevoile acestuia. De asemenea, urgenţa promovării acestui act normativ este justificată şi de faptul că Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi instituţiile aflate în coordonarea sa trebuie să aibă capacitatea administrativă care să asigure, la timp şi fără întârzieri, plata întregii game de prestaţii sociale gestionate de minister, de la plata pensiilor sau a ajutoarelor de şomaj până la plata tuturor ajutoarelor sociale.”

Așa ca… Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Familiei şi a Drepturilor Copilului, a Agenţia Naţionala pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, Autoritatea Naţionala pentru Persoanele cu Handicap, Institutul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap, Inspecția Sociala se desfiinţează iar activitatea este preluata de minister.

Agenția Naționala de Ocuparea Fortei de Munca, Casa Nationala de Pensii, Agentia de Prestații Sociale, Inspecția Muncii isi reduc numărul de posturi sub cota de avarie… Deficitului de personal existent i se va adăuga o reducere de personal de 20%. Cei ramasi trebuie sa asigure un nivel de servicii public calitativ şi competent in condițiile in care nu exista nici buget pentru a informatiza sistemul iar achizitiile in calculatoare au fost reduse in ultimii ani aproape la nivelul zero… si inca ceva… pe langa munca suplimentara pentru a susține activitatea celor disponibilizați li se va reduce salariul cu 25%!

Un minister face politici la nivel central… acum se va substitui unor instituții publice specializate si mai nou va coordona activitatea de inspecție in domeniul serviciilor sociale. Mi-e greu sa înțeleg cum in practica se va face asta… dincolo de calitatea „crescuta” pe care si-o propune…

Ministerul pentru cei care nu știu, are sediul in str. Dem I Dobrescu… spre exemplu daca cantina sociala pe care trebuie sa o controleze se afla in Dorohoi… va trebui cineva sa se deplaseze acolo… cheltuielile astea nu costa?!!?

Înțeleg ca struțo-cămila are de înfruntat noi provocări, pentru ca apar noi atribuții… dar se concediază 367 de persoane, iar la nivelul întregului aparat 2.529 de posturi reduse, conform declaratiei de ieri a purtatorului de cuvant al guvernului !!!

Dar am bifat: reducerea posturilor = scădere cheltuieli bugetare… Nimeni nu se intreaba cat va costa aceasta măsura, cate proiecte in derulare cu bani europeni se vor opri din finanțare, cate externalizări de prestații (plata către cetățeni romani/ membri ai unui stat european care au contribuit o perioada in Romania si locuiesc in alt stat UE sau cetatean UE care acum locuieste in Romania) care aveau deja restante se vor lungi si ne pot costa infringement ….

Ma bucur ca cineva însa are puterea sa iasa pe post plin de emfaza sa spună ca aceasta măsura este necesara creșterii calitatii serviciului public!!

Bugetarii versus restul societatii….

O discutie cu un prieten care lucreaza intr-o companie multinationala mi-a aratat cat de bine a operat propaganda populista impotriva bugetarilor.

Acesta era revoltat de-a dreptul pe faptul ca Romania are 1,35 mil de bugetari. Asa a auzit el la televizor. Nu intelege de ce trebuie sa tina in spate (el) toti acesti oameni. Ca el munceste si plateste impozite, si ei (bugetarii) stau si freaca menta, te plimba pe la ghisee si se poarta urat!!!

Mda… așa se văd lucrurile de partea cealaltă a ghișeului… Nu zic ca nu exista o unda de adevar…

Dar din pacate nimeni nu aude si ce spun ei (bugetarii), cei care primesc salarii de la stat.

Se vorbește despre mărimea unui corp profesional, fără a se analiza ce face acesta și din cine este compus. Italia, cu o populație de 59 de milioane de persoane are 3,4 milioane de angajați la stat, in timp ce in Franța, peste 5 milioane de bugetari deservesc 65 de milioane de cetățeni. Aceștia fac ceea ce fac si omologii lor din Romania, in mare parte. pentru ca indiferent de ce populatie ai trebuie sa primeasca un nivel minim de servicii .

Noi la 22 milioane avem  aproape 1,4 milioane bugetari, care colectează taxe, oferă servicii de învățământ, servicii medicale, de apărare și ordine publică la fel ca omologii lor…… În luna februarie, in Romania erau 227.400 de angajați in administrația publică, apărare si asigurări sociale, 395.000, in învățământ si 383.400 de angajați in sănătate. Vă asigur că nu sunt mulți!

Ce nu ni se spune este faptul ca Romania are un deficit de bugetari!!! Da! Un deficit! Ati fost de curând intr-un spital? Ați văzut câți rezidenți, medici si asistente deservesc pacienții? Cei care aveți copii la școala ați observat cum se cumulează catedrele? Cum se învață mai nou științe despre natura încorporând ceea ce generația mea învăța în materii diferite: chimie și fizică? Și care este nivelul absolvenților?

Adesea mi-au fost criticați colegii din sistemul de pensii, dar s-a întrebat cineva câți funcționari lucrează la o casă de pensii? Poate că nu știați dar la un sector sunt cam 8 funcționari! Și deservesc până la 250.000 de pensionari, iar în perioada recalculării aveau o normă de 300 dosare/ săptămână… Să nu vă imaginați ca aveau salarii nesimțite! De altfel s-au făcut analize referitoare la salariile bugetarilor, și e simplu de calculat cât se economisește la nivelul țării prin reducerea cu 25% a a veniturilor acestora…

Unde este atunci surplusul? Se discută mult de numărul bugetarilor din administrația publică locală. Dar v-ați întrebat câți din salariații din aceasta sunt cu adevărat bugetari? Pentru că, de-a lungul vremii s-a perpetuat o confuzie, generată și de o legislație în domeniul resurselor umane destul de ambigua, si anume aceea de a fi considerați bugetari toți cei care primesc bani de la stat.

De exemplu sunt considerați bugetari asistenții personali ai persoanelor cu handicap si cei maternali, cei care reprezintă un număr mare de persoane din organigrama direcțiilor de asistență socială. Corect ar fi ca aceștia să fie prestatori de servicii sociale în baza unui contract specific (și atunci nu am mai avea probleme în aplicarea legislației muncii privind durata zilei de muncă, concediu de odihnă, etc). Aceștia la nivelul României sunt aproape 62.000 de persoane.

V-ați întrebat câți preoți are România? In fiecare comuna există o biserică cu cel puțin 2 preoți, indiferent de cult. Dacă nu știați pe lângă sumele acordate de la bugetul de stat pentru sprijnirea cultelor (inclusiv construcții și reparații biserici), preoții intră de asemenea în categoria bugetarilor și primesc salariu.

Totuși, vă asigur că nu aici este risipa banilor publici. Salariile bugetarilor reprezintă mai putin de 9% din PIB. Reducerea de 25% reprezintă o economie infimă raportată la datoriile existente ale României.

Propaganda și instigarea luptei de clasă a unui corp profesional împotriva altuia face parte din manipularea constanta a PDL-ului… Din păcate oberv că acest tip de mesaj prinde și rămane in conștiința colectivă.

Bugetarii primesc salariu nu pomană! Muncesc pentru acei bani poate mai mult decât cei din mediul privat care, cu siguranță au calități profesionale și eficiență, dar niciodată nu-și vor pune la dispoziție viața. Gândiți-vă ca niște bugetari se luptă pe teatrele de operațiuni externe. Alții își pierd viața, cum s-a întâmplat azi, pentru a salva de la inundații vieți și case! Când vedeți un pompier și îi cereți ajutorul, amintiți-vă ca e bugetar și trăiește din banii voștri!!!

În plus din salariul primit bugetarii nu au cum “fenta” bugetul: ei nu au colaborari, contracte de drepturi de autor… Ei pur si simplu platesc impozite si taxe…  Cei care au fost disponibilizați nu fac decât să devină de acum înainte un cost… pentru de acum nu vor mai susține bugetul ci vor primi asistență din partea lui! Si mai au un efect: destabilizeaza comertul cu amanuntul, activitatea bancara, pentru ca isi vor restrange consumul si nu isi vor mai putea plati ratele la banci.. Efectul acesta de domino ar trebui calculat…

Iar daca credeti ca puteti trai fara ei, imaginati-va costurile unui sistem 100% privat…  câtă încredere ati avea în serviciile de ordine publica sau de apărare națională private? Cât ne-ar costa pe fiecare individual să plătim o societate fără bugetari? În care totul să fie bazat pe servicii private de la  epurarea apei, la costurile unui sistem energetic total privat, al unuia de învățământ și a celui sanitar exclusiv privat… Cât ar rămâne puterea de cumpărare a unui salariu mediu atunci?

Gândiți-vă și la asta când vă bucurați că numărul bugetarilor s-a diminuat…

%d bloggers like this: