Pensiile militare reduse la recalcularea din 2010 se reîntregesc de la 1 octombrie

    parada
     Săptămâna trecută a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională prin care, atunci când cuantumurile pensiei rezultate din recalculare şi revizuire în baza OUG nr. 1/2011 sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plăteşte cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.
      Potrivit Legii nr. 241/2013, plata drepturilor băneşti stabilite se face începând cu 1 octombrie 2013, deşi în punctul de vedere de susţinere al Guvernului se solicită ca plata să se facă de la 1 ianuarie 2014. Sumele rezultate în urma aplicării se plătesc în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor, iar cele de recuperat, prin derogare de la prevederile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, nu se recuperează, indiferent dacă au fost sau nu emise decizii în acest sens.
Acest act normativ a fost determinat de numeroasele probleme de aplicare ale procesului de revizuire a pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, stabilit prin OUG nr. 1/2011 cu modificările aduse prin Legea nr. 165/2012 prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului individual, utilizând algoritmul de calcul specific sistemului public de pensii.
Având în vedere algoritmul de calcul prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat cu valoarea punctului de pensie, dar şi realitatea distrugerii multor arhive şi imposibilitatea beneficiarilor de a dovedi integralitatea veniturilor în cadrul procesului de recalculare şi revizuire, s-a generat un impact negativ asupra valorificării dreptului la pensie. În aceste cazuri s-a utilizat salariul mediu brut pe economie sau cuantumul soldelor de grad şi a soldelor de funcţie minime, corespunzător gradului militar deţinut în acea perioadă.

Considerată o lege reparatorie pentru beneficiarii pensiilor speciale din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aceasta a ridicat multe dezbateri, generate în special de impactul bugetar şi a găsirii resurselor bugetare necesare punerii ei în aplicare.

Protecţia angajaţilor disponibilizaţi din companiile de stat

  concediere Săptămâna asta a fost publicată în Monitorul Oficial Hotărârea de Guvern nr.478/2013 privind normele metodologice de aplicarea a Ordonanţa nr. 36/2013 privind protecţia angajaţilor disponibilizaţi din companiile de stat.

      Încă de la primul articol este menţionată sfera de aplicare a acesteia şi anume măsurile de protecţie socială acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, în baza OUG nr.36/2013 de la societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, institute naţionale de cercetare-dezvoltare, precum şi societăţi comerciale şi regii autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, realizate în perioada 2013-2018.

    Prin OUG nr.36/2013 se stabileşte că prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerelor de resort, se vor aproba sumele din bugetul asigurărilor pentru şomaj ce se vor aloca pentru plăţile compensatorii, în beneficiul persoanelor disponibilizate, în condiţiile în care există un plan de disponibilizare întocmite de operatorii economici.

          Planul de disponibilizare întocmit de către operatorii economici, cuprinde în mod obligatoriu măsurile necesare în vederea redresării activităţii operatorilor economici şi efectele acestor măsuri, precum şi informaţii privind numărul total de salariaţi existent la data întocmirii acestora, motivele care determină aplicarea măsurilor din planul de disponibilizare, numărul de salariaţi necesar pentru desfăşurarea activităţii în urma aplicării măsurilor din planul de disponibilizare, numărul de salariaţi care vor fi afectaţi de concedieri colective, data de la care sau perioada în care vor avea loc, potrivit legii, concedierile colective. Planul de disponibilizare se aprobă de organele de conducere ale operatorului economic, respectiv de consiliul de administraţie sau adunarea generală a acţionarilor cu avizul consiliului de administraţie, prin hotărâre, şi se transmite ministerului de resort, sau după caz, consiliului local/judeţean, pentru societăţile din subordinea acestuia, în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor legale şi, după caz, aprobării prin hotărâre a consiliului judeţean/local sau iniţierea hotărârii de guvern.

Având în vedere trimiterea la legea cadru în domeniul de resort al asigurărilor de şomaj, Legea nr.76/2002, angajatorii menţionaţi au obligaţia trimiterii listelor cu categoriile de salariaţi care vor fi disponibilizaţi agenţiei judeţene de ocupare a forţei de muncă, cu cel puţin 30 zile anterior datei la care vor avea loc concedierile, pentru realizarea măsurilor de preconcediere. După aprobarea planului de concediere prin hotărâre a guvernului, angajatorul va depune la agenţiile în a căror rază teritorială îşi au sediul operatorii economici şi un exemplar original al acestuia, în termen de 3 zile lucrătoare de la aprobarea hotărârii Guvernului, precum şi tabelele nominale cu persoanele concediate colectiv, prin gruparea, pe judeţe, a persoanelor, în funcţie de domiciliu sau, după caz, de reşedinţa acestora şi calculul câştigului salarial pentru detereminarea venitului de completare.

Salariaţii concediaţi beneficieză de plăţi compensatorii, venit lunar de completare şi plăți compensatori acordate potrivit contactului colectiv de muncă aplicabil, potrivit art.7 din OUG nr.36/2013.

După încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj, persoanele concediate în condiţiile acestei ordonanţe de urgenţă beneficiază de un venit lunar de completare egal cu diferenţa dintre câştigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj la data încetării plăţii indemnizaţiei de şomaj.

Venitul lunar de completare stabileşte odată cu indemnizaţia de şomaj şi se acordă lunar pe perioade diferenţiate, în funcţie de vechimea în muncă a persoanelor concediate, după cum urmează: a) 12 luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani şi până la 10 ani; b) 20 luni, pentru persoanele care au o vechime cuprinsă între 10 ani și până la 15 ani; c) 22 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani şi până la 25 de ani; d) 24 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani. Calculul câştigului salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, utilizat la determinarea venitului de completare, se efectuează de către operatorii economici astfel:

   a) se determină câştigul salarial individual brut pe fiecare dintre cele 3 luni înainte de concediere, prin însumarea salariului de bază lunar cu sporurile, indemnizaţiile şi alte adaosuri prevăzute în contractul individual de muncă. La stabilirea câştigului salarial individual brut nu se iau în calcul sumele acordate ocazional sau cu caracter nepermanent şi nici sporul plătit pentru ore suplimentare, prestate potrivit legii;

   b) se calculează impozitul lunar pe venitul din salarii, prin aplicarea cotei de impozit prevăzute de lege asupra bazei de calcul stabilite ca diferenţa dintre câştigul salarial prevăzut la lit. a), din care au fost deduse contribuţiile sociale obligatorii aferente unei luni, şi deducerea personală acordată pentru luna respectivă şi/sau, după caz, alte elemente prevăzute de lege;

   c) se determină câştigul salarial individual net pe fiecare dintre cele 3 luni înainte de concediere, prin deducerea din câştigul salarial prevăzut la lit. a) a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, precum şi a impozitului lunar pe venitul din salarii, calculat conform lit. b);

   d) se calculează media aritmetică a câştigurilor salariale individuale nete pe ultimele 3 luni înainte de concediere, determinate conform lit. c).

Pentru aceia care au avut contractul individual de muncă suspendat sau au efectuat concediul de odihnă în cursul uneia dintre ultimele 3 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă, ca urmare a concedierii colective, la determinarea cuantumului câştigului salarial se ia în considerare câştigul salarial la care această persoană ar fi avut dreptul dacă ar fi desfăşurat activitate pe o lună întreagă, în program normal de lucru.

         În cazul în care cuantumul câştigului salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, este mai mic decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, la determinarea venitului lunar de completare se ia în considerare cuantumul câştigului salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere.

Dacă până la data stabilirii venitului lunar de completare Institutul Naţional de Statistică nu a comunicat câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, se ia în considerare câştigul salarial mediu net pe economie comunicat în luna ianuarie a anului precedent, cu regularizarea diferenţelor în luna următoare celei în care Institutul Naţional de Statistică a comunicat câştigul salarial mediu net pe economie.

Solicitarea de acordare a dreptului la venitul lunar de completare se aprobă sau, după caz, se respinge prin decizie a directorilor executivi ai agenţiilor în a căror rază teritorială îşi au domiciliul ori, după caz, reşedinţa persoanele solicitante. Cererea va fi însoţită de documente care să ateste calitatea deţinută de beneficiari. Venitul lunar de completare se stabileşte şi se plăteşte odată cu indemnizaţia de şomaj de către agenţiile în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa persoanele beneficiare.

Persoanele care se reîncadrează în muncă beneficiază de 50% din venitul lunar de completare numai pe perioada lucrată dacă în perioada acordării venitului de completare se încadrează în muncă la alţi operatori economici decât cei de la care au fost disponibilizaţi sau la operatorii economici de la care au fost disponibilizaţi, dacă la data încadrării operatorii economici respectivi nu mai au capital majoritar de stat, beneficiază de plăţi până la expirarea perioadei la care avea dreptul. În situaţia în care beneficiarii de venit lunar de completare se reîncadrează în muncă la angajatorii care au operat disponiblizarea, plata indemnizaţiei de şomaj se suspendă iar venitul lunar de completare care se acordă pe perioada lucrată este egal cu jumătate din venitul lunar de completare la care aveau dreptul.

         Dacă în perioada acordării venitului de completare, beneficiarii solicită înscrierea la una dintre categoriile de pensii prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, plata venitului lunar de completare încetează la data acordării dreptului de pensie, conform deciziei de pensie. Perioada în care se acordă venit de completare constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi către Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, iar venitul utilizat pentru stabilirea drepturilor de pensie este egal cu câştigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mare decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

Postat de Denisa Pătraşcu pentru LegeStart

Consiliul EPSCO a aprobat proiectul de directivă privind portabilitatea pensiilor ocupaționale

european-parliamentÎn sesiunea din 20-21 iunie ac, Consiliul EPSCO a ajuns la un acord cu privire la proiectul de directivă privind portabilitatea pensiilor ocupaționale, având la baza propunerea Comisiei Europene din anul 2005.

Comisarul Lazlo Andor a apreciat acordul Consiliului ca fiind un pas înainte pentru susținerea libertății de mișcare în interiorul UE fără ca cetățenii să-și piardă drepturile la pensie ocupațională, fiind importantă atât la nivelul individual al cetățenilor dar și în ansamblul economiei europene, sperând de asemenea ca și Parlamentul să susțină urgentarea adoptării proiectului de directivă.

Primele dezbateri în Consiliul de miniștri au avut loc în timpul Președenției UE a Germaniei în 2007, moment în care România a susținut cu rezerve poziția Comisiei. Susținerea s-a datorat în primul rând numărului mare de cetățeni români de vârstă activă care lucrează în alte state membre, unde contribuie la fondurile de pensii private, iar prin utilizarea mecanismului de portabilitate aceștia vor putea să-și transfere acești bani printr-un sistem cu mult simplificat decât în prezent.

Pentru România este importantă identificarea în cadrul legislației naționale a sistemului pensiilor private aplicabil, având în vedere definirea dată în preambul ca „directiva ar trebui să se aplice tuturor regimurilor de pensie suplimentară, care asigură beneficii suplimentare lucrătorilor, cum ar fi contractele de asigurare de grup sau schemele de repartiţie convenite de către una sau mai multe ramuri sau sectoare, regimuri finanţate prin capitalizare sau promisiuni de pensii sprijinite prin înscrierea unor provizioane, sau orice alt aranjament, colectiv sau similar”,  „în cazul regimurilor de pensie suplimentară condiţionate de existenţa unui raport de muncă, bazate pe atingerea vârstei de pensionare sau pe îndeplinirea altor cerinţe, în conformitate cu dispoziţiile regimului respectiv sau cu legislaţia naţională. Prezenta directivă nu se aplică regimurilor de pensie individuală, altele decât cele încheiate în baza unui raport de muncă. Prezenta directivă nu se aplică nici pensiilor de invaliditate şi de urmaş”.

Principalele beneficii ale sistemului portabilității constau în reducerea costurilor administrative atât pentru instituțiile implicate în activitati de productie şi distribuţie trans-frontalieră prin crearea unor fonduri pan-europene de pensii cât și pentru creşterea veniturilor provenite din contribuţiile de pensii ca urmare a concurenţei şi  a diversificarii planurilor de pensii oferite. Astfel, la împlinirea vârstei legale de pensionare din statul în care s-a avut ultimul loc de muncă beneficiarul solicită dreptul la pensie, autoritatea națională desemnată va procesa cerererea şi va proceda la întocmirea dosarului de pensie, urmând să strângă informaţii relevante în acest sens din fiecare ţară unde lucrat beneficiarul, dar deschiderea dreptului de pensie făcându-se la împlinirea condițiilor legale de vârstă și stagiu minim stabilite în fiecare stat membru.

Dezbaterile îndelungate ale acestui proiect de directivă s-au datorat în special poziției Marii Britanii care consideră portabilitatea fondurilor de pensii private o provocare suplimentară a unei piețe tulburată de diagrama demografică nefavorabilă, cu o rată a ocupării redusă în rândul tinerilor și supusă unor turbulențe accentuate ale zonei euro concomitent cu reducerea investițiilor statelor membre în lucrări mari de infrastructură, elementul principal al portofoliului de investiții al fondurilor de pensii.

Proiectul de directivă a portabilității pensiilor a făcut adesea obiectul interpelărilor Comisiei în Parlamentul European, unde a fost apreciat ca fiind un stimulent puternic pentru întoarcerea sau migrație circulară. Raportul adoptat în prima lectură privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului în 2007 privind îmbunătățirea transferabilității drepturilor la pensie suplimentară solicita în mod clar adoptarea unor măsuri privind portabilitatea pensiilor ocupaţionale, ceea ce înseamnă să se aibă în vedere o nouă directivă.

 Legislația europeană are obligația de a asigura completarea celei naționale pentru a putea asigura pensii adecvate dar și să garanteze viabilitatea pe termen lung a sistemelor de pensii.

Ce modificări au fost aduse la Legea uceniciei?

269970_7465Iun 14, 2013 Postat De  pentru LegeStart.ro

 Prin modificările și completările aduse de Legea nr. 179/2013 asupra Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă,  se dorește creșterea ratei de ocupare în rândul tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă și creșterea calității calificării profesionale. Menționăm că Legea nr.179/2013 a fost publicată în Monitorul Oficial nr.348 din 13 iunie 2013 (M.Of. 348/2013).

Atenţie! Noile prevederi intră în vigoare de la 16 iunie 2013!

Acest act normativ reprezintă răspunsul național al transpunerii Cadrului strategic pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale ET20, unul din instrumentele atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Schimbările aduse de această lege vizează:

    • clauzele contractului de ucenicie;
    • îmbunătățirea condițiilor de acces la un program de ucenicie;
    • modalitatea de evaluare și certificare a formării profesionale obținute prin ucenicie în conformitate cu prevederile legale privind formarea profesională a adulților;
    • controlul modului în care se organizează și se desfășoară ucenicia la locul de muncă prin inspectoratele teritoriale de muncă;
    • modalitatea de finanțare a acesteia.

Modificările aduse contractului de ucenicie vizează suplimentarea obligațiilor angajatorului, acesta trebuind:

    • să asigure ucenicului toate drepturile care rezidă dintr-un contract individual de muncă;
    • să îi asigure pregătirea teoretică și practică corespunzătoare calificării în care ucenicul se formează, finalizată cu un certificat de calificare profesională a adulților, pentru acest lucru putând încheia un contract de prestări servicii de formare profesională cu un furnizor autorizat potrivit OG nr. 129/2000, revenindu-i sarcina de a suporta contravaloarea programului de formare profesională a ucenicului.

ucenicie1
Sursa foto: Lege5.ro

De asemenea, sunt suplimentate și obligațiile ucenicului care are obligația de a desfășura activitatea în conformitate cu programul de formare și de a participa la examenul de absolvire la terminarea stagiilor de pregătire teoretică și practică.

Contractul de ucenicie va cuprinde obligatoriu denumirea calificării care urmează să o dobândească ucenicul și denumirea furnizorului de formare profesională.

Durata contractului de  ucenicie se stabileşte în funcţie de nivelul de calificare pentru care urmează să se pregătească ucenicul, fără a putea fi mai mică de:

    • 12 luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 1;
    • 24 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 2;
    • 36 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 3.

Durata timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână, iar în cazul tinerilor cu vârsta de până la 18 ani, durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi 30 de ore pe săptămână.

Persoanele care doresc să devină ucenici trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

    • să aibă minim vârsta de 16 ani;
    • să fie în căutarea unui loc de muncă;
    • să nu dețină o calificare pentru ocupația în care se organizează ucenicia;
    • să îndeplinească condițiile de acces la formare profesională prin ucenicie la locul de muncă conform OG nr. 129/2000.

ucenicie2
Sursa foto: Lege5.ro

Vârsta minimă de accesare a unui program de ucenicie este de 16 ani și nu cea de 15 ani, pentru a fi în concordanță cu Legea nr. 1/2011 (Legea educației naționale).

De interes este și opțiunea Parlamentului privind eliminarea limitei superioare de vârstă – varianta guvernului prevedea ca aceasta să fie vârsta de 25 de ani, în timp ce Parlamentul a eliminat această restricție, făcând astfel posibilă ucenicia la orice vârstă superioară celei de 16 ani.

Finanțarea uceniciei poate fi realizată din resursele proprii ale angajatorilor, sponsorizări ale persoanelor fizice și/sau juridice, bugetul asigurărilor de șomaj, respectiv fonduri structurale europene.

Abuzul legal de prestații sociale, un nou episod european

jai-council-deceÎn cadrul Consiliului European JAI (Justiție și Afaceri Interne) care a avut  loc in 6-7 iunie a.c. la Luxemburg s-a luat în discuție, în cadru prânzului de lucru, scrisoarea celor 4 state (Austria, Germania, Marea Britanie și Olanda) privitor la procesul migrator al cetățenilor UE din state sărace pentru accesul la sistemele de prestații sociale mai generoase ale altor state membre.

Deși subiectul nu este nou, având în vedere că încă de la începutul mandatului premierului David Cameron i-au fost adresate întrebări în Parlamentul britanic privind poziția guvernului său privind ridicarea restricțiilor pe piața muncii pentru lucrătorii români și bulgari și ale accesului acestora la ajutoarele sociale, iar abordarea pe palierele politicii externe a guvernului britanic a expus suficient de direct temerile privind asaltul cetățenilor din alte state asupra bugetului britanic alocat asistenței sociale – astăzi conlucrarea pe acest palier a celor 4 state devine din ce în ce mai rezonantă.

Scrisoarea a făcut obiectul dezbateriilor în cadrul Forumului Salzburg, desfășurat la sfârșitul lunii aprilie, în special privind abuzul legal de ajutoare sociale al cetățenilor din state ale căror sisteme de ajutoare sociale sunt sub presiune (Spania, Portugalia dar și România și Bulgaria). Scrisoarea a fost apoi transmisă celor 4 comisari europeni cu atribuții în acest domeniu: dnei Viviane Reding- comisar pe Justiție, dnei Cecilia Malmstorm – comisar Afaceri Interne,  dlui Laszlo Andor – comisar pentru Ocupare, Afaceri sociale și Incluziune, dlui Stefan Fule- comisar integrare.

Poziția Comisiei Europene este rezervată în legătură cu ordinul de mărime al acestei probleme, păstrându-și această poziție în ultimii 4 ani, afirmând că nu există cifre care să demonstreze o problemă reală a abuzului legal de accedere la prestații sociale precum și cel al definirii și fundamentării ideii de abuz al libertății de mișcare. Până la apariția unor informații clarificatoare de impact și fundament CE este decisă să nu continue această dezbatere .

Având în vedere temerile britanice referitoare la ridicarea restricțiilor pe piața muncii pentru români și bulgari de la 1 ianuarie 2014, temele de campanie electorală ale Germaniei dar și presiunea opiniei publice în statele în care sistemele de prestații sociale au fost mult timp generoase iar acum se confruntă cu o presiune bugetară neîntâlnită în ultimele decade (Austria și Olanda) – este posibil ca această temă să reapară și să fie conjugată cu cea a problematicii populației rrome, crescând astfel pasiunea și intesitatea dezbaterii.

De menționat că pe ordinea de zi a consiliului s-a regăsit o prezentare a președinției irlandeze a UE a pașilor realizați pentru completarea sistemului european ASYLUM și rolul statelor în pachetul legislativ Shengen, dar și o prezentare a propunerii Comisiei Europene pentru reglementarea promovării libertății de mișcare a cetățenilor și a afacerilor prin simplificarea documentelor necesare.

Sursa: http://www.consilium.europa.eu

Se prorogă intrarea în vigoare a Legii 97/2012 privind calitatea serviciilor sociale

63124_10151280273877259_1934965755_nGuvernul a prorogat intrarea în vigoare a Legii nr.97/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale prin OUG nr. 49/2013, publicată în Monitorul Oficial nr.314/30.05.2013 până la data de 01.01.2014 si realizarea normelor metodologice și a modificărilor HG nr.10/2013 privind funcționarea MMFPSPV până la data de 1 noiembrie 2013.

Intarea în vigoare a acestui act normativ a mai fost amânată prin OUG nr.84/2012 pentru data de 1 iunie 2013 respectiv realizarea normelor metodologice pentru data de 1 martie ac. Inițial legea prevedea intrarea in vigoare la data 1 ianuarie 2013.

O altă modificare vizaează termenul până la care furnizorii acreditati conform Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1.024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificarile ulterioare, au obligatia de a depune cererile de acreditare in vederea eliberarii certificatului de acreditare ca furnizor de servicii sociale si a licentei de functionare a serviciilor sociale, acesta fiind decalat pâna la data de 31.12.2015.

În expunerea de motive se motivează necesitatea amânării intrării în vigoare a legii prin volumul mare de cereri de acreditare și licențiere a serviciilor sociale, nefinalizarea programului informatic necesar și resursele umane insuficiente la nivelul administrației locale și centrale care să implementeze Legea nr.197/2012.

Legea nr.197/2012 are ca obiect stabilirea modalității și principiilor privind acreditarea furnizorilor de servicii sociale și licențierea serviciilor sociale, modalitatea concretă de realizarea a criteriilor în funcție de tipul de servicii și pe nivele de calitate urma a fi stabilită prin normele metodologice. Aceasta lege face parte din actele normative subsecvente Legii nr.292/2011 privind asistența socială, fiind parte a procesului de reformă în asistența socială din România.

Modificarea formei de acordare a tarifului social la energia electrica prin majorarea VMG si ASF

saracie

Postat De  pentru LegeStart

Prin OUG nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, s-a reglementat acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinței cu energie termică, gaze naturale, lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, populației potențial vulnerabile.

Liberalizarea pieței de energie electrică, ca urmare a angajamentelor Guvernului față de instituțiile internaționale de credit, conduce la creșterea valorii prețului la energie și schimbarea formei de compensare a tarifului social, prin acordarea diferenței de preț în compensații financiare, cu adresabilitate în populația vulnerabilă. Pentru aceștia se completează mecanismul actual de protecție socială pentru încălzirea populației prevăzut de OUG nr.70/2011 pentru a acoperi și contravaloarea diferenței la plata facturii de energie electrică ce rezultă din dispariția formulei actuale a tarifului social.

Având în vedere țintele reformei în domeniul asistenței sociale, până la reglementarea venitului minim de inserție (instrument de protecție socială care va îngloba venitul minim garantat, ajutoarele de încălzire și probabil și alte prestații sociale cu adresabilitate pentru gospodărie) pentru asigurarea protecției populației vulnerabile în acest an se va opta pentru creșterea valorii prestațiilor de venit minim garantat cu 13% și ajutorului pentru susținerea familiei cu 30% . Majorarea venitului minim garantat va fi acordată în 2 tranșe: începând de la 1 iulie prim majorarea cu 8,5% , respectiv de la 1 ianuarie 2014 cu diferența de 4,5%.

Optarea pentru această soluție ține pe de o parte de țintirea către cele mai defavorizate grupuri vulnerabile, dar și de reducerea cheltuielilor administrative generate de ancheta socială pentru testarea veniturilor respectiv depunerea dosarului de către beneficiar.

Efortul bugetar pentru aplicarea acestei cresteri si pentru majorarea alocatiei de sustinere a familiei, cu 30%, este estimat de Executiv, pentru al doilea semestru din 2013, la circa 200 milioane lei,  suma necesara majorarii ajutoarelor sociale va fi asigurata din taxarea producatorilor de energie pentru veniturile suplimentare obtinute de acestia in urma liberalizarii preturilor

 

Efectuarea stagiului de către absolvenții de studii superioare

graduate

Postat De  pentru LegeStart

În ședința de Guvern din data de 08.05.2013 a fost aprobat proiectul de lege privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior.

Acesta reprezintă un act normativ așteptat încă din anul 2011, când prin modificările aduse Codului Muncii se menționa la art.31 alin(5) și (6) „pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, primele 6 luni după debutul în profesie se consideră perioadă de stagiu. Fac excepţie acele profesii în care stagiatura este reglementată prin legi speciale. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul eliberează obligatoriu o adeverinţă, care este vizată de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială de competenţă acesta îşi are sediul. Modalitatea de efectuare a stagiului se reglementează prin lege specială.”

Proiectul de lege vizează adaptarea legislatiei românești la cerințele UE în materie de stagii pentru absolvenți pentru facilitarea tranziției stagiarului între etapa educației și cea a unui loc de muncă prin asigurarea experienței practice, a cunoștințelor și competențelor care completează educația sa teoretică. În data de 28.02.2013 în cadrul Consiliului EPSCO a fost aprobat recomandarea Garanții pentru tineri – prin utilizarea unei resurse de 6 miliarde euro în perioada 2014-2020 din cadrul Fondului Social European pentru locuri de muncă sau formări profesionale adresate tinerilor șomeri.

Elementele prin care se realizează această tranziție sunt: promovarea accesului tinerilor absolvenți de învățământ superior pe piața muncii către un loc de muncă decent și durabil corespunzător studiilor absolvite oferindu-le șansa de a învața direct de la profesioniști; condiții bune de muncă și de consolidare a formării profesionale; reglementarea condițiilor minime care caracterizează un stagiu ca fiind de calitate – definirea obiectivelor profesionale, durata rezonabilă, protecție socială și remunerație adecvată, drepturi și obligații ferme pentru toate părțile implicate prin încheierea de acorduri contractuale în care sunt implicate întreprinderile dar și serviciile publice de ocupare.

Menționăm proiectul de lege după aprobarea în ședința Guvernului este transmis Parlamentului spre dezbatere, parcursul legislativ fiind abia la început.

Despre acordarea plăţilor compensatorii în cazul disponibilizărilor

concediere

Postat De  pentru LegeStart

Ordonanţa nr. 36/2013 privind protecţia angajaţilor disponibilizaţi din companiile de stat a fost aprobată în şedinţa din 30 aprilie și stabileşte că Guvernul aprobă doar sumele alocate plăţilor compensatorii, programul concedierii colective fiind elaborat de angajator. Dezbaterile legate de acest articol au fost generate de postarea pe site-ul Ministerului Economiei a proiectului de ordonanță. 
În forma iniţială a proiectului, acest articol prevedea că societăţile de stat care efectuează concedieri colective în condiţiile ordonanţei, precum şi numărul de salariaţi care urmează să fie disponibilizaţi, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerelor de resort, numai în condiţiile în care există programe de restructurare sau reorganizare aprobate, iar concedierea colectivă nu depăşește termenul de 31 decembrie 2018. Programele de restructurare ori de reorganizare a operatorilor economici erau aprobate de autoritatea publică implicată.

Prin modificarea adusă de OUG nr. 36/2013 se stabileşte că, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerelor de resort, se vor aproba sumele din bugetul asigurărilor pentru şomaj ce se vor aloca pentru plăţile compensatorii, în beneficiul persoanelor disponibilizate, în condiţiile în care există un plan de disponibilizare întocmite de operatorii economici. Acesta se aprobă “în condiţiile legii”.

disponibilizari2
Sursa foto: Lege5.ro

În preambulul OUG nr. 36/2013, precum și în expunerea de motive, este justificată urgența adoptării acestei ordonanțe prin expirarea la 31 decembrie 2012 a aplicării OUG nr. 116/2006 privind protecţia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, efectuate ca urmare a restructurării şi reorganizării unor societăţi comerciale cu capital majoritar de stat şi a celor subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, precum și a angajamentelor asumate de România prin acordurile de înţelegere cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană din anul 2011-2012, prin care Guvernul României s-a obligat să rezolve deficienţele constatate la unele întreprinderi de stat prin măsuri care să conducă la restructurarea economico-financiară a acestora şi la eliminarea pierderilor şi eficientizarea pe termen lung a acestora.

Având în vedere, în special, programul de restructurare şi reorganizare a companiilor din sectorul energetic care vor fi aplicate în intervalul 2013-2018, necesitatea acestei ordonanțe de urgență vizează în special salariaţii concediaţi din acestea, care vor putea astfel să beneficieze de plăţi compensatorii, venit lunar de completare şi plăți compensatorii acordate potrivit contactului colectiv de muncă aplicabil – drepturi acordate potrivit art. 7 din OUG nr. 36/2013.

disponibilizari1
Sursa foto: Lege5.ro

După încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj, persoanele concediate în condiţiile acestei ordonanţe de urgenţă beneficiază de un venit lunar de completare egal cu diferenţa dintre câştigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj la data încetării plăţii indemnizaţiei de şomaj.

Venitul lunar de completare stabileşte odată cu indemnizaţia de şomaj şi se acordă lunar pe perioade diferenţiate, în funcţie de vechimea în muncă a persoanelor concediate, după cum urmează:

a) 12 luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani şi până la 10 ani;

b) 20 luni, pentru persoanele care au o vechime cuprinsă între 10 ani și până la 15 ani;

c) 22 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani şi până la 25 de ani;

d) 24 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani.

Sumele necesare pentru acordarea venitului lunar de completare se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de la capitolul “Asigurări şi asistenţă socială”, titlul “Asistenţă socială”, articolul “Asigurări sociale”.

Persoanele care se reîncadrează în muncă beneficiază de 50% din venitul lunar de completare numai pe perioada lucrată, dacă în perioada acordării venitului de completare se încadrează în muncă la alţi operatori economici decât cei de la care au fost disponibilizaţi sau la operatorii economici de la care au fost disponibilizaţi, dacă la data încadrării operatorii economici respectivi nu mai au capital majoritar de stat, beneficiază de plăţi până la expirarea perioadei la care avea dreptul.

Angajatorii care au încadrat în muncă sau care au refuzat încadrarea persoanelor din rândul beneficiarilor venitului lunar de completare au obligaţia de a anunţa în termen de 3 zile lucrătoare agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în evidenţa cărora s-au aflat aceste persoane, respectiv motivul refuzului. Nerespectarea acestei obligații reprezintă contravenție pedepsită cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.

Dacă în perioada acordării venitului de completare, beneficiarii solicită înscrierea la una dintre categoriile de pensiiprevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, plata venitului lunar de completare încetează la data acordării dreptului de pensie, conform deciziei de pensie.

Perioada în care se acordă venit de completare constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi către Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, iar venitul utilizat pentru stabilirea drepturilor de pensie este egal cu câştigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mare decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

Această ordonanță de urgență se aplică până la data de 31 decembrie 2018. În termen de 60 de zile Guvernul va aproba normele metodologice prin hotărâre de guvern, la propunerea ministerului muncii.

Un articol Denisa Pătrașcu © Indaco, Lege Start http://legestart.ro/mult-zgomot-pentru-nimic-despre-acordarea-platilor-compensatorii-in-cazul-disponibilizarilor/

Biletele de tratament balnear: valoare, procedură şi criterii de acordare a acestora

Apr 11, 2013 Postat De  pentru Legestart.ro

1124775_77481651Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) împreună cu casele sectoriale de pensii – Casa de pensii Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, Casa de pensii Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor, Casa de pensii sectorială a Serviciului Român de Informații – au emis un ordin comun privind:

– criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear prin sistemul administrat de Ministerul Muncii, Familiei, protecției Sociale și persoanelor Vârstnice;

– atribuțiile Casei Naționale de Pensii Publice, ale caselor teritoriale;

– și prețul maxim pe bilet.

Acesta a fost publicat pe site-ul CNPP ieri, 10 aprilie 2013, data de la care a intrat în vigoare.

* Care este valoare biletelor?

Valoarea biletului de tratament nu poate depăși 1.550 lei pentru unitățile clasificate la categoria 2 stele, respectiv 1.604 lei pentru cele din categoria 3 stele.

* Cum se obţin biletele de tratament balnear?

Asigurații sistemului de pensii, pensionarii și beneficiarii prevederilor legilor speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear au dreptul la un astfel de bilet dacă au reședința în România și demonstrează existența unei afecțiuni medicale care necesită tratament balnear.

Solicitanții biletelor, care îndeplinesc condițiile anterioare, vor depune la casele teritoriale de pensii:

– cererea tip de acordare a biletului,

– copie a actului de identitate,

– talonul de plată a pensiei/ adeverință de salariu,

– bilet de trimitere – formular cu regim special, eliberat de medicul de familie sau de specialitate aflat în relații contractuale cu casele de sănătate.

Casele teritoriale de pensii înregistrează cererile de tratament balnear direct în aplicația informatică națională, gestionată de CNPP, prin aceasta făcându-se și repartiția, pentru a se reduce rata de eroare, fraudă, corupție. Rezultatul solicitării va fi comunicat, în funcție de modalitatea pentru care s-a optat, prin e-mail, SMS, telefonic, prin postă sau fax.

* Care sunt criteriile de acordare ale biletelor?

Biletele de tratament se acordă în limita numărului alocat, fiind repartizată o cotă de 80% pentru pensionari și 20% pentru asigurați. Departajarea se realizează în baza unui punctaj, diferențiat în funcție de categoria beneficiarului.

Astfel, pentru pensionari criteriile specifice sunt următoarele: dacă a beneficiat de bilet de tratament balnear în ultimii 2 ani și dacă acesta a fost sau nu în sezon; categoria de pensie a beneficiarului; cuantumul total brut al drepturilor la pensie.

Pentru asigurați criteriile specifice sunt: dacă a beneficiat de bilet de tratament în ultimii 2 ani și nivelul câștigului brut de natură salarială, respectiv venitul lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.

Pentru cei (pensionari, persoane cu handicap, pensionari IOVR, asigurați) al căror venit depășește valoarea salariului mediu brut utilizat la fundamentarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat (2.223 lei) punctajul este 0.