Politica | Denisapatrascu's Blog

Adoptarea Legii privind protectia si promovarea drepturilor copilului

Posted on September 4, 2013 by denisapatrascu

În data de 10.09.2013 Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională a adoptat proiectul de lege privin modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, unul din cele mai importante acte normative ale legisalţiei sociale.

Intrarea în vigoare noului Cod Civil a impus corelarea prevederilor Legii nr. 272/2004 cu dispoziţiile acestuia, având în vedere schimbările în ceea ce priveşte modalitatea de aplicare a mijloacelor de ocrotire a persoanei fizice, respectiv tutela, precum şi cele referitoare la exercitarea în comun a autorităţii părinteşti.

Având în vedere că principiul fundamental care stă la baza întregii legislaţii referitoare la copil este cel al interesului superior al acestuia, prin proiectul de act normativ sunt introduse o serie de elemente noi care să stea la baza luării de către profesionişti a deciziilor cu privire la copil. Astfel, în determinarea acestuia se au în vedere, cel puţin următoarele: a) nevoile de dezvoltare – fizice, psihologice, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie; b) opinia copilului, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate; c) istoricul copilului, în mod special situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor; d) capacitatea părinţilor sau persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; e) menţinerea relaţiilor personale cu toate persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.

Astfel, prin proiectul de lege este introdusă o reglementare specială detaliată în legătură cu aspectele practice ale exercitării în comun a autorităţii părinteşti priveşte mai multe aspecte: definirea locuinţei copilului şi introducerea unor prevederi exprese privind posibilitatea partajării acesteia în timp, în cazul înţelegerii între părinţi; legăturile personale ale copilului cu părintele la care nu locuieşte (acestea sunt reglementate generic în Codul civil la art. 401 şi 496 alin. (5) şi se regăsesc deja în art. 14-17 din lege, dar ele sunt completate în proiectul de lege); contribuţia ambilor părinţi nu doar la cheltuielile de creştere şi educare a copilului, ci şi la activităţile pe care le presupune supravegherea şi îngrijirea acestuia (dat fiind că regula stabilită de art. 530 din Codul civil este aceea a executării obligaţiilor de întreţinere în natură, împărţirea acestor obligaţii între cei doi părinţi, nu numai în ceea ce priveşte aportul bănesc, răspunde cel mai bine nevoilor copilului). Pentru ca instanţele să aibă un reper clar asupra schimbării de filozofie pe care o aduce exercitarea în comun a autorităţii părinteşti, proiectul de act normativ instituie expres prezumţia că un program de legături personale cât mai ample cu părintele la care nu locuieşte este în interesul copilului.

În vederea promovării şi protecţiei drepturilor copilului, în condiţiile în care ambii părinţi răspund pentru creşterea copiilor lor minori, în proiectul de lege se regăseşte o dispoziţie expresă care instituie interdicţia părinţilor de a renunţa la autoritatea părintească.

Proiectul de lege aduce precizări importante cadrului general stabilit de Codul civil. Faţă de posibilitatea ca cei doi părinţi aflaţi în litigiu să folosească relaţia cu copilul ca pe un argument în vederea obţinerii unor alte tipuri de avantaje ce decurg din diferitele aspecte pe care le implică efectele divorţului, chiar şi atunci când este încheiat un acord, instanţa de judecată se asigură că acesta corespunde interesului copilului.

Prin ratificarea de către România a Convenţiei asupra relaţiilor personale care privesc copiii, adoptată la Strasbourg la 15 mai 2003, aprobată prin Legea nr.87/2007, s-a creat cadrul necesar pentru introducerea în cuprinsul legii speciale privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului a unor dispoziţii privind asigurarea respectării dreptului copilului la menţinerea relaţiilor personale cu părinţii săi şi cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie.

În vederea asigurării menţinerii relaţiilor personale ale copilului cu părinţii săi sau cu alte persoane alături de care s-a bucurat de viaţa de familie, noul proiect de lege introduce o serie de măsuri asiguratorii şi garanţii menite să asigure punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti şi respectiv înapoierea copilului la locuinţa sa, precum şi pentru prevenirea deplasării ilicite a acestuia şi înapoierea sa. Natura şi caracterul acestora sunt determinate de prevederile art. 10 din Legea nr. 87/2007, în acord cu prevederile Convenţiei asupra relaţiilor personale.

Luând în considerare diversificarea circumstanţelor în care dreptul copilului la identitate nu este respectat, proiectul de lege introduce o serie de prevederi noi, mult mai clare, privitoare la asigurarea acestui drept, prin introducerea reglementărilor menite a clarifica procedura înregistrării naşterii copilului pentru cele trei categorii de copii: părăsiţi în unităţi sanitare care au în structură secţii de nou-născuţi şi/sau de pediatrie, părăsiţi în alte unităţi sanitare şi găsiţi, ţinând cont de faptul că Legea nr. 272/2004 reglementa explicit doar situaţia copilului părăsit în maternităţi şi pe cea a copilului găsit. Se asigură astfel extinderea aplicabilităţii prevederilor legii şi asupra altor categorii de copii, asigurându-se în acelaşi timp corelarea prevederilor cu Legea nr.119/1996 privind actele de stare civilă, cu modificările şi completările ulterioare.

Este, de asemenea, prevăzută explicit obligaţia părintelui cu care locuieşte de a sprijini copilul în ceea ce priveşte menţinerea relaţiilor personale ale acestuia cu celălalt părinte, precum şi cu rudele ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, precum şi modul de exercitare în comun a drepturilor şi obligaţiilor părinteşti de către părinţii divorţaţi, ori a dreptului părintelui, căruia nu i-a fost încredinţat copilul, de a veghea la modul de creştere şi educare a copilului

Sunt astfel introduse concepte noi: decizii importante cu privire la copil, precum cele referitoare la alegerea felului învăţăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenţii chirurgicale, care se iau cu acordul ambilor părinţi şi decizii zilnice sau curente care se iau de către părintele cu care copilul se află în acel moment.

În acelaşi timp, având în vedere dispoziţiile Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea evitării paralelismelor legislative, proiectul de act normativ asigură reglementarea unitară a acestui domeniu, prin corelarea prevederilor referitoare la dreptul părintelui firesc de a consimţi la adopţia copilului.

Tot în vederea evitării paralelismelor legislative, proiectul de lege face trimitere la aplicabilitatea dispoziţiilor legii cadru privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, în situaţiile care presupun deplasarea copiilor în străinătate.

În ceea ce priveşte situaţia copilului faţă de care a fost instituită măsura de protecţie specială a plasamentului la o familie sau persoană, noul proiect aduce o serie de reglementări mai clare cu privire la acest aspect.

Prin proiectul de lege se propune modificarea dispoziţiilor referitoare la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti faţă de copil pe durata măsurii plasamentului dispus de către instanţă, în condiţiile legii. Propunerea este ca autoritatea părintească în această situaţie să fie exercitată de directorul general/executiv al DGPASC, şi nu de preşedintele Consiliului Judeţean.

În acelaşi timp, este introdusă de o manieră explicită obligativitatea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de a întocmi „planul individualizat de protecţie în termen de 30 de zile după primirea cererii de instituire a unei măsuri de protecţie specială sau imediat după ce directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului a dispus plasamentul în regim de urgenţă”.

În instrumentarea cazurilor privind instituirea plasamentului în regim de urgenţă dispus de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, noul proiect de lege prevede obligaţia autorităţii menţionate de a sesiza instanţa judecătorească în termen de 5 zile de la data la care a dispus această măsură.

Introducerea acestui nou termen, care înlocuieşte vechea reglementare potrivit căreia, sesizarea instanţei trebuia făcută în 48 de ore, este coroborată cu alte dispoziţii noi care permit directorului general al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, de a dispune, în interiorul termenului de 5 zile, revocarea măsurii de plasament în regim de urgenţă, în situaţia în care nu se mai menţin împrejurările care au stat la baza stabilirii acesteia.

Se doreşte astfel evitarea prelungirii nejustificate a menţinerii în sistemul de protecţie specială a copilului pentru care împrejurările care au stat la baza scoaterii acestuia din familie s-au modificat şi permit reintegrarea acestuia în familie.

Prin efectul vechilor dispoziţii, stabilirea de către instanţă a unei măsuri de protecţie specială atrăgea după sine obligativitatea schimbării sau modificării acesteia tot pe cale judecătorească, respectarea termenelor de judecată atrăgând după sine menţinerea uneori nejustificată a copilului departe de mediul familial.

O altă schimbare preconizată de noul proiect de act normativ vizează situaţia copilului care a săvârşit fapte penale şi nu răspunde penal, prin introducerea în cuprinsul legii a prevederii referitoare la obligativitatea participării părinţilor acestuia la şedinţele de consiliere, precum şi a obligativităţii asistării acestuia în orice etapă a cercetării penale de un reprezentant al DGASPC.

Sunt, de asemenea, introduse prevederi noi referitoare la extinderea perioadei de monitorizare a evoluţiei dezvoltării copilului reintegrat în familie de la 3 luni la 6 luni.

În acelaşi timp, prin proiectul de lege sunt definite de o manieră mai clară serviciile de tip rezidenţial, prin includerea în categoria acestora a tuturor serviciilor „care asigură găzduire pe o perioadă mai mare de 24 de ore”, având în vedere că, prin vechea reglementare erau asimilate acestei categorii doar „centrele de plasament şi centrele de primire a copilului în regim de urgenţă”.

Având în vedere schimbările aduse prin modificarea unor acte normative referitoare la reglementarea activităţii direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, prin noul proiect legislativ se introduc o serie de reglementări mai clare cu privire la atribuţiile de coordonare ale acestei instituţii în activităţile de asistenţă socială şi de protecţie a familiei şi a drepturilor copilului, a activităţii de îndrumare metodologică a activităţilor serviciilor publice de asistenţă socială, aplicare unitară a prevederilor legislaţiei din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi monitorizarea şi analizarea respectării drepturilor copilului la nivel judeţean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti.

Proiectul de act normativ introduce ca element de noutate, eliberarea de către Comisia pentru Protecţia Copilului a „autorizaţiei” în baza căreia toţi cei care doresc organizarea unor activităţi în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling, care presupun implicarea copiilor, vor putea proceda la punerea în practică a acestor activităţi

Mai mult, autorităţilor publice locale competente le sunt stabilite atribuţii şi competenţe distincte în ceea ce priveşte evaluarea şi monitorizarea ulterioară a modului în care se vor desfăşura activităţile din domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling, specialiştii acestor structuri fiind implicaţi în mod efectiv în acest proces, în vederea garantării respectării drepturilor copiilor: realizarea dosarului copilului la nivelul DGASPC, eliberarea autorizaţiei.

Un alt aspect reglementat este cel al situaţiei copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Se introduce obligativitate părinţilor sau tutorelui, după caz, care au copii în întreţinere şi care intenţionează să plece la muncă în străinătate de a notifica această intenţie serviciului public de asistenţă socială de la domiciliu, cu 40 de zile înainte de a părăsi ţara. Notificarea va conţine în mod obligatoriu nominalizarea persoanei care se ocupă de întreţinerea copilului pe perioada absenţei părinţilor sau tutorelui, după caz.

O astfel de măsură este de natură să contribuie la o mai mare responsabilizare a părinţilor şi la asigurarea unui grad mai mare de transparenţă cu privire la persoanele care poartă responsabilitatea creşterii şi educării copilului.

Scopul introducerii acestei măsuri, cu un caracter de noutate, a fost acela de a permite de o manieră clară şi transparentă monitorizarea la nivelul autorităţilor locale şi centrale a situaţiei exacte a numărului de copii rămaşi în ţară în îngrijirea unor rude sau persoane, după plecarea la muncă în străinătate a părinţilor.

Este stabilită procedura prin care instanţa de tutelă deleagă temporar autoritatea părintească cu privire la persoana copilului, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 1 an, către persoana nominalizată în condiţiile legii.

Având în vedere experienţa ultimilor ani care a evidenţiat existenţa unor interpretări diferite la nivelul autorităţilor locale competente a prevederilor legale referitoare la modul de asigurare a finanţării sistemului de protecţie a copilului, proiect de lege îşi propune să aducă o serie de clarificări necesare pe marginea acestui subiect, fără însă ca acestea să aducă atingere sumelor alocate de la bugetul de stat în prezent acestui domeniu.

Sunt prevăzute astfel de o manieră clară sursele de finanţare şi anume: a) bugetul de stat – în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat aprobate cu această destinaţie prin legile bugetare anuale, pe baza standardelor de cost pentru serviciile sociale, aprobate prin hotărâre a guvernului; b) bugetul judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti – în completarea cuantumului prevăzut la litera a), pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a serviciilor, din venituri proprii sau din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale; c) bugetul local al comunelor, oraşelor şi municipiilor; d) donaţii, sponsorizări şi alte forme private de contribuţii băneşti, permise de lege.

Având în vedere rolul şi importanţa activităţii desfăşurate de Comisia pentru Protecţia Copilului, prin proiectul de lege este reintrodusă indemnizaţia acordată membrilor acesteia şi secretarului comisiei, drept omis a fi preluat prin Legea cadru privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009.

În ceea ce priveşte exercitarea relaţiilor de muncă ale asistentului maternal, prin proiectul de act normativ sunt introduse prevederi noi referitoare la caracterul special al contractului încheiat cu direcţia, care este specific protecţiei copilului, având o serie de elemente specifice.

În acelaşi timp, în vederea clarificării regimului asigurării protecţiei tinerilor care au dobândit capacitatea deplină de exerciţiu sunt introduse o serie de prevederi mai clare privind condiţiile în care este permisă extinderea perioadei în care aceştia pot beneficia de o măsură de protecţie specială. Astfel, protecţia specială se acordă la cererea tânărului care îşi continuă studiile ”o singură dată în fiecare formă de învăţământ de zi”.

Sunt, de asemenea, introduse reglementări detaliate referitoare la modalitatea de acordare a drepturilor de care pot beneficia copiii şi tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, în condiţiile abrogării prevederilor Legii nr.326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi în serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centre maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali, cu excepţia art. (2), alin 1.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului introduce astfel o serie de prevederi menite să asigure o mai bună responsabilizare a părinţilor în ceea ce priveşte creşterea şi îngrijirea copilului, cu referire directă la interzicerea folosirii acestuia în activităţi de practicare a cerşetoriei în scopul de a obţine foloase materiale.

De asemenea, este prevăzută obligaţia părinţilor de a presta, pe durata aplicării unei măsuri de protecţie specială faţă de copil, a unor acţiuni sau lucrări de interes local, în situaţia în care plata contribuţiei la întreţinea acestuia nu este posibilă. O astfel de măsură este considerată a fi de natură a contribui la o responsabilizare crescută a părinţilor cu privire la rolul primordial ce le revine în creşterea şi îngrijirea copilului. Cu atât mai mult cu cât, conform prevederilor legale în vigoare răspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinţilor, aceştia având obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de copil ţinând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.

Introducerea prevederilor referitoare la obligarea părintelui apt de muncă de către instanţa să presteze acţiuni sau lucrări de interes local în situaţia în care plata contribuţiei la întreţinerea copilului nu este posibilă, a avut în vedere dispoziţiile art. 40, alin. (3) din Constituţie care permite adoptarea unei astfel de soluţii în cazul situaţiilor „care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege”.

În acelaşi timp, având în vedere că actuala lege prevede responsabilităţile ce revin atât părinţilor, cât şi autorităţilor sau instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, dar nu conţine sancţiuni ce ar putea fi aplicate în situaţia îndeplinirii defectuoase a acestor responsabilităţi, prin actualul proiect de act normativ se doreşte şi reglementarea acestui aspect.

Este de menţionat în acest sens, sancţionarea părinţilor în cazul folosirii copilului în activităţi de cerşetorie, a cadrelor didactice în situaţia aplicării de tratamente umilitoare sau degradante, a serviciilor publice de asistenţă socială pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau a direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în cazul neîndeplinirii atribuţiei referitoare la verificarea şi soluţionarea sesizărilor privind cazurile de abuz, neglijare, exploatare şi orice formă de violenţă asupra copilului.

Astfel, proiectul de act normativ introduce o serie de prevederi privind aplicarea unor sancţiuni pentru părinţi, cadre didactice sau autorităţi ale administraţiei publice locale, în situaţiile în care aceştia nu îşi îndeplinesc sau îşi îndeplinesc în mod necorespunzător atribuţiile sau responsabilităţile ce le revin în ceea ce priveşte asigurarea creşterii sau îngrijirii adecvate a copiilor, sau luarea măsurilor de protecţie specială necesare.

Constatarea contravenţiilor prevăzute de lege se va realiza de către instituţiile centrale şi locale care au în subordine sau coordonează activitatea instituţiilor sau autorităţilor în cadrul cărora activează persoanele sau specialiştii a căror neîndeplinire corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu atrage după sine aplicarea sancţiunilor sau contravenţiilor, cum ar fi: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului, Ministerul Sănătăţii, Consiliile judeţene.

Filed under: Analize juridice, Politica, Societate | Tagged: adopţie, autoritate părintească, copii in străinatate, custodie, măsuri de protecţie specială, plan parental, proiect de lege, promovarea drepturilor copilului, protectia drepturilor copilului, părinţi, tutela | Leave a comment »

Un pas inainte spre ratificarea Conventiei de la Istanbul privind violenta impotriva femeilor de catre România

Posted on September 3, 2013 by denisapatrascu

La începutul acestei luni a fost adoptat de Guvernul României Memorandumul privind semnarea Convenţiei de la Istanbul pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerului Afacerilor Externe.

Acesta face parte din parcursul stabilit de Planul de Măsuri al Strategiei Naţionale pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie 2013-2017, aprobată prin HG nr.1156/2012, care la punctul 2.1. prevede ratificarea Convenţiei de la Istanbul pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, având termen limită anul 2015. Vă amintiţi campania de promovare a acestei stategii pe care am susţinut-o si Caravana „Violenţa în Familiei Nu trebuie sa te lase rece” care a traversat 38 de oraşe din România.

Obiectivele Convenţiei sunt acelea de a: proteja femeile împotriva tuturor formelor de violenţă şi de a preveni, de a urmări în justiţie şi de a elimina violenţa împotriva femeilor şi violenţa domestică; contribui la eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor şi de a promova egalitatea substanţială între femei şi bărbaţi, inclusiv prin împuternicirea femeilor; a proiecta un cadru cuprinzător, politici şi măsuri pentru protecţia şi asistenţa tuturor victimelor violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice; de a promova cooperarea internaţională în vederea eliminării violenţei împotriva femeilor şi violenţa domestică; a furniza sprijin şi asistenţă organizaţiilor şi agenţiilor guvernamentale de aplicare a legii pentru a coopera în mod eficient în vederea adoptării unei abordări integrate pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice.

În vederea asigurării implementării efective a dispoziţiilor sale convenţia stabileşte un mecanism de monitorizare special prin desemnarea unui (unor) organism(e) oficial(e) desemnat(e) pentru coordonarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor şi a măsurilor de prevenire şi combatere a tuturor formelor de violenţă, obligând statele ratificante să aloce fondurile bugetare necesare respectării drepturilor femeilor şi de a lua măsurile legislative şi administrative pentru implementarea adecvată a politicilor, măsurilor şi programelor integrate pentru prevenirea şi combaterea tuturor formelor de violenţă.

Definirea termenului de „violenţa împotriva femeilor” este înţeleasă drept o încălcare a drepturilor omului şi o formă de discriminare împotriva femeilor şi va însemna toate acţiunile de violenţă de gen care rezultă în, sau care sunt probabile a rezulta în, vătămarea sau suferinţa fizică, sexuală, psihologică sau economică cauzată femeilor, inclusiv ameninţările cu asemenea acţiuni, coerciţia sau deprivarea arbitrară de libertate, indiferent dacă survine în public sau în viaţa privată; iar prin „violenţa domestică” va însemna toate acţiunile de violenţă fizică, sexuală, psihologică sau economică, care survin în familie sau în unitatea domestică sau între foştii sau actualii soţi sau parteneri, indiferent dacă agresorul împarte sau a împărţit acelaşi domiciliu cu victima.

Pentru detalii textul Convenţiei de la Istanbul http://www.coe.int/t/dghl/standardsetting/convention-violence/convention/Convention%20210%20Romanian.pdf

Filed under: Analize juridice, Politica, Societate | Tagged: Conventia de la Istanbul, Memorandum Guvern, ratificare, violență în familie | Leave a comment »

Strategia de ocupare a fortei de munca 2014-2020

Posted on August 26, 2013 by denisapatrascu

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a pus astazi în dezbatere publică Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru perioada 2013-2020, în contextul Strategiei Europa 2020.

Stategia oferă o diagnoza corecta a riscurilor acestui sector astăzi dar si pe termen mediu, cele mai importante 2 probleme dificil de surmontat pe termen scurt fiind prabusirea demografica si calificarea redusa. Fara a oferi un panaceu vine cu un plan de actiuni realizabil in contextul in care se va colabora la nivel guvernamental la toate palierele: ocupare, educatie, politici fiscale, politici de suport pentru familie, altfel va fi un alt document (la fel de bun ca si actualul) dar inaplicabil. Un alt factor important este utilizarea congruenta a resurselor financiare atât de la bugetul de stat (prin alocari directe sau indirect prin nivelul de taxare, reducerea costului muncii), de la bugetelor locale dar mai ales utilizarea fondurilor europene.

Evoluţia demografică negativă este unul din factorii de risc ai strategiei. În perioada 2000-2012 România a pierdut 5,7 puncte procentuale din rata totală de ocupare a populaţiei active (20 – 64 de ani), 8,7 puncte procentuale din rata de ocupare a forţei de muncă vârstnice 55 – 64 de ani şi 6,9 p.p. din rata de ocupare feminină de 20-64 ani.

Una din problemele pe termen lung este scăderea populaţiei tinere, 3,5 pp între 2005-2012 ceea ce va avea consecinţe viitoare atât pentru creşterea ocupării, cât şi pentru politicile de asigurări şi asistenţă socială. Pe acest fond în ultima decadă s-a înregistrat o tendinţă continuă de creştere a vârstei mediane a populaţiei României de la 34,4 ani în 2000 la 36,4 ani în 2005, ajungând la 38,3 ani în 2010 şi 38,9 la 1 ianuarie 2012- dar şi a ponderii populaţiei în vârstă de muncă în total populaţie, (15- 64 de ani), astfel, aceasta a crescut de la 68,2% in anul 2000 la 70% în anul 2012.

Migratia masivă este un alt motiv al evoluţiei negative demografice. Estimările efectuate la nivel european arată că un număr de aproximativ 2,1 milioane de români lucrează în alte state membre ale Uniunii Europene (principalele state de destinație fiind Italia – 890.000 persoane, Spania – 825.000 persoane şi Germania – 110.000 persoane).

Pe lângă acest factor de risc se observă si alţii la fel de dificil de combătut: o rată de ocupare a femeilor redusă; o participare scăzută a lucrătorilor vârstnici pe piața muncii; un nivel ridicat al șomajului în rândul tinerilor; o durată redusă a vieții profesionale; nivelul scăzut al cheltuielilor cu politicile active pe piața muncii de furnizare, motiv pentru care focalizarea și personalizarea este insuficientă a măsurilor de ocupare; funcționarea deficitară a serviciilor de ocupare; acoperirea și nivelul inadecvat al beneficiilor de șomaj; riscul de sărăcie a persoanelor active, capcana salariilor mici; furnizarea insuficientă a facilităților de îngrijire de calitate a copiilor și/sau a persoanelor dependente; neconcordanța dintre calificări și cerințele pieței muncii; un sistem de previzionare insuficientă a competențelor; o rată de absolvire a educației terțiare redusă; incidență ridicată a părăsirii timpurii a școlii; furnizarea insuficientă a oportunităților de educație de înaltă calitate; nivel ridicat de studenți cu un nivel scăzut de competențe de bază.

Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2013-2020 (SNOFM) își propune să impulsioneze eforturile de a atinge ținta de ocupare stabilită de România pentru anul 2020, și anume o rată de ocupare de 70% pentru populația în vârstă de 20-64 de ani şi se doreşte a fi o abordare integrată a politicilor relevante, atât din perspectiva dezvoltării cererii, cât şi din perspectiva gestiunii eficiente a ofertei pe piața muncii și propune soluții realiste de abordare, care pot fi finanțate din bugetul național, bugetul asigurărilor pentru șomaj și din resursele financiare alocate în perioada de programare 2014 – 2020.

În anul 2012, România, a avut o rată a ocupării la segmentul de populație 20-64 ani de 63,8%, situată semnificativ sub media europeană (68,5%). Într-o situaţie similara se aflau alte 11 ţări printre care Bulgaria, Polonia, Slovacia şi Irlanda. În perioada 2000-2012 România a pierdut 5,7 puncte procentuale din rata totală de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă 20 – 64 de ani, 8,7 puncte procentuale din rata de ocupare a forţei de muncă vârstnice 55 – 64 de ani şi 6,9 p.p. din rata de ocupare feminină de 20-64 ani. În 2012 rata de ocupare a tinerilor (15 – 24 ani) era de 23,9% cu doar 0,1 pp. mai mare decât valoarea înregistrată în 2011, dar cu mult sub media europeană de 32,9%. În ceea ce priveşte rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55- 64 ani) aceasta a fost de 41,4%, în creştere cu 1,4 pp. comparativ cu anul anterior dar sub media europeană de 48,9%.

Productivitatea redusă şi salariile scăzute contribuie cel mai mult la starea de sărăcie a persoanelor active (sărăcia în muncă). Ratele de saracie în muncă au tendinţa de a fi mai mari în cazul familiilor monoparentale cu copii în întreţinere precum şi în cazul celor cu contracte temporare sau cu timp parţial. Rata de sărăcie în muncă înregistrată în România a fost de 17,3%, cu mult peste media europeană UE 27 de 8,4%.

Cheltuielile alocate din buget serviciilor de ocupare sunt insuficiente (0,45% fata de 2,17% din PIB în 2009), în comparatie cu media UE 27 (de 0,536% in 2009).

Romania va trebui să crească rata de ocupare, în contextul în care numărul locurilor noi de muncă este direct proporţional cu dezvoltarea economiei şi aceasta în situaţia in care economia României a înregistrat în perioada 2000 – 2010 o scădere absolută de 3,7% a ratei de creştere anuală a PIB-ului real, deşi în intervalul 2002 – 2008 s-a înregistrat o rată medie de creştere de 6,3%, ce a depăşit rata medie de creştere a PIB-ului potenţial. Dar in termeni reali, importanţa economiei românești în ansamblul economiei Uniunii Europene, exprimată ca pondere in valoarea adăugată brută pe total economie, pentru România în total acesta a crescut de la 0,4% în 2000 la 1% în 2010.

Repartitia populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale în anul 2012 arata ca 29% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate in sectorul agricol, 28,6% în industrie şi construcţii, iar 42,4% în servicii. Dacă în cazul industriei, ponderea ocupării este apropiată de media europeană, discrepanţele majore sunt în cazul agriculturii şi respectiv al serviciilor. Documentul apreciază că agricultura este supradimensionată în privinta numărului de persoane ocupate pe care o deţine, în condiţiile în care, tendinţa europeană este de restrangere a proportiei populaţiei ocupate în raport cu celelalte ramuri.

O tendinţă europeană a ocupării care nu se înregistrează în România este creşterea ponderii lucrătorilor pe cont propriu în sectorul de afaceri şi servicii financiare, administraţie publică şi servicii comunitare/ activităţi gospodăreşti. În anul 2012, 67,3% din persoanele ocupate aveau statutul de salariat (65,6% in 2010), 18,9% lucrator pe cont propriu si membru al unei societati agricole sau al unei cooperative (20,4% in 2010), 12,6% lucrător familial neremunerat (12,7 în 2010) si 1,2% patron (1,3% în 2010).

Datele referitoare la populaţia ocupata în vârstă de muncă (15 – 64 ani) pe regiuni scot în evidenţă faptul ca doar regiunea Bucuresti-Ilfov are o evoluţie pozitivă, printr-o creştere de 105 mii de persoane ocupate (în perioada 2000 – 2012), celelalte regiuni înregistrează evoluţii negative, cea mai rea situatie fiind Sud – Muntenia cu o scadere de peste 204 mii de persoane şi Sud – Vest Oltenia cu o scadere de peste 150 mii de persoane, cea mai dramatică diminuare a ratei de ocupare pe regiuni s-a înregistrat în regiunea Sud – Vest Oltenia de peste 8 punte procentuale.

Aşa cum menţionam, Strategia are ca ţintă cheie 2020 creşterea ratei de ocupare a forței de muncă pentru grupa de vârstă 20-64 ani la 70%. Condiţionările asupra realizării obiectivului de promovare a ocupării forţei de muncă sunt legate de alte domenii de politică:

Educație: reducerea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a scolii, precum și implementarea de programe pentru persoanele care au un nivel scăzut de educație; creșterea calității procesului de învățământ, în special a relevanței competențelor obținute pentru dezvoltarea carierei profesionale; corelarea programei școlare (nivel mediu și superior) cu cerințele actuale și de perspectivă ale pieței muncii;
Economie: îmbunătățirea competitivității sectorului agricol; stimularea sectoarelor economice sustenabile; extinderea infrastructurii și utilizării TIC; extinderea/modernizarea infrastructurii și facilităților publice de transport;
Fiscalitate/Costuri de utilizare a forței de muncă: reducerea presiunii fiscale și administrative asupra utilizării forţei de muncă (nivelul taxării muncii; reducerea numărului de declarații/formulare privind forța de muncă); facilități fiscale pentru angajarea șomerilor și a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile;

Obiectivele specifice și direcții de acțiune sunt dezvoltate in planul de acţiuni, direcţiile specifice fiind: creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții active a persoanelor în vârstă; diminuarea șomajului în rândul tinerilor și a numărului de tineri care nu sunt în cuprinşi în programe de ocupare, educație sau formare; creșterea participării pe piața muncii a persoanelor în vârstă; îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața muncii în rândul femeilor și a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile; reducerea ocupării în agricultura de subzistență și facilitarea relocării acestei resurse umane către activități non-agricole; creșterea participării femeilor pe piața muncii, inclusiv prin măsuri suport de reconciliere a vieții profesionale cu cea de familie; creșterea participării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile pe piața muncii prin dezvoltare de măsuri care să combine suportul social cu activarea; dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare și competenţe adaptate la cerințele pieței muncii; sprijinirea adaptabilităţii şi dezvoltării permanente a forţei de muncă corelate cu schimbările structurale ale pieței muncii; îmbunătăţirea nivelului de competenţe al persoanelor șomere și inactive apte de muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe piața muncii; îmbunătățirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii.

Planul de acţiuni al Strategiei de Ocupare a Forţei de Muncă 2014-2020 pusă în dezbatere publică în data de 26.08.2013 de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice îşi propune utilizarea unui număr de activităţi şi acţiuni pentru creşterea ratei de ocupare, astfel pentru:

Creșterea participării pe piața muncii a tinerilor: aplicarea unor programe integrate orientatecătre tinerii care nu sunt incluşi nici în sistemul de educaţie sau formare şi nici în ocupare – Garanția pentru tineri prin acordarea de consiliere personalizată, sprijin pentru orientare profesională, formare profesională, inclusiv recunoașterea competențelor non-formale și informale, dezvoltarea competențelor – cheie generale, utilizarea TIC prin promovarea competențelor digitale și a investițiilor în e-competențe și dezvoltare de alte competențe relevante; consolidarea cooperării instituţiilor şi actorilor relevanţi pentru monitorizarea tranziţiei tinerilor de la şcoală la viaţa activă/carieră, la nivel central şi regional/local prin dezvoltarea unui sistem de monitorizare a acestor tranziții; devalorizarea utilizării uceniciei ca instrument de asigurare a dezvoltării şi certificării competenţelor profesionale prin pregătire la locul de muncă pentru tineri; promovarea sistemului de stagiu pentru absolvenții de învățământ superior; stimularea ocupării pe cont propriu și a antreprenoriatului pentru tineri; creșterea mobilității tinerilor prin dezvoltarea serviciilor EURES care încurajează tinerii să se mobilizeze și să lucreze în cadrul UE; Programe, acțiuni și măsuri destinate includerii copiilor și tinerilor cu nevoi speciale în educație, formare profesională și vocațională și integrarea pe piața muncii a tinerilor cu dizabilități, inclusiv prin crearea și dezvoltarea de ateliere protejate; creșterea atractivității sistemului de formare vocațională și educațională, inclusiv prin campanii de informare, consiliere și orientare, competiții și sprijinirea tinerilor aflați în sistemul de educație obligatorie pentru a se familiariza cu viitoarele locuri de muncă, calificări și oportunități de carieră; corelarea curriculumului din învățământul superior cu schimbările structurale de pe piața muncii în perspectiva anului 2020; sprijinirea investițiilor în CDI, inclusiv in mediul rural, stimularea start-up-urilor și spin-offurilor inovative și atragerea tinerilor cercetători în centre de excelență CDI;
Creșterea participării pe piața muncii a persoanelor în vârstă: scheme de ocupare a persoanelor în vârstă (inclusiv subvenții/reducerea contribuțiilor angajatorilor pe o perioadă determinată; dezvoltarea unor iniţiative de transfer a cunoștinţelor şi expertizei în muncă din partealucrătorilor în vârstă, către angajaţii tineri (programe de mentorat, coaching); asigurarea accesului persoanelor vârstnice la forme flexibile de organizare a muncii; încurajarea prelungirii vieţii active inclusiv prin măsuri fiscale;
Reducerea ocupării în agricultura de subzistență și facilitarea relocării acestei resurse umane către activități non-agricole: dezvoltarea programelor de orientare şi formare profesională pentru persoanele adulte din mediul rural, raportate la realităţile economice ale zonelor cărora se adresează; sprijinirea activităţilor de antreprenoriat a persoanelor adulte din mediul rural și facilitarea reînnoirii generaționale în sectorul agricol prin ajutor financiar pentru business start-up-uri acordat tinerilor fermieri; acordarea de facilităţi fiscale întreprinzătorilor care demarează afaceri în sectoarele secundar şi terţiar în mediul rural și celor care creează locuri de muncă adresate grupurilor dezavantajate din mediul rural; dezvoltarea de scheme de garanții pentru persoanele defavorizate din mediul rural; acordarea de facilităţi fiscale întreprinzătorilor care demarează afaceri în sectoarele secundar şi terţiar în mediul rural și celor care creează locuri de muncă adresate grupurilor dezavantajate din mediul rural; dezvoltarea de scheme de garanții pentrupersoanele defavorizate din mediul rural; dezvoltarea de scheme de garantare pentru beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală; modernizarea și înființarea de instituții de învățământ și infrastructură; livrarea de programe integrate pentru facilitarea mobilității ocupaționale și geografice a persoanelor inactive din mediul rural.

Creșterea participării femeilor pe piața muncii, inclusiv prin măsuri suport de reconciliere a vieții profesionale cu cea de familie: combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învățământ prin continuarea organizării de campanii de informare pentru elevii de liceu în domeniul egalității de șanse; organizarea de campanii de informare și conștientizare pentru tați cu privire la nevoia implicării acestora în creșterea și educarea propriilor copii; editarea unui ghid cu modele de conciliere a vieții de familie cu viața profesională și cu prevederi legislative care să fie distribuite la nivel național; organizarea de burse ale locurilor de muncă în regiunile /localitățile cu o participare redusă a femeilor pe piața muncii în scopul facilitării ocupării acestei categorii; activități menite să reducă diferențele de gen în salarizare prin organizarea de conferințe naționale în care să fie implicați partenerii sociali, reprezentanți ai Guvernului, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri si elaborarea și editarea de materiale promoționale și informative; sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului în rândul femeilor în particular prin facilitarea utilizării de noi idei și prin încurajarea înființării de noi firme în sectoarele economice cu potențial de creștere; Încurajarea femeilor pentru revenirea pe piața muncii ca urmare a întreruperii sau finalizării concediului pentru creșterea copilului/copiilor, inclusiv prin aranjamente flexibile de lucru; dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura facilități de îngrijire a copiilor în toate comunitățile și accesul la acest tip de servicii; identificarea nevoii de servicii de îngrijire, precum şi dezvoltarea de programe de formare şi motivare a participării îngrijitorilor pe piaţa muncii, concomitent cu dezvoltarea și promovarea accesului persoanelor dependente la servicii de îngrijire.

Creșterea participării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile pe piața muncii prin dezvoltarea de măsuri care să combine suportul social cu activarea: măsuri active și preventive și de incluziune socială pentru persoanele aparţinând grupurilor vulnerabile și a celor aflate în sistemul de asistenţă socială; Facilităţi fiscale acordate angajatorilor în vederea stimulării incluziunii pe piaţa muncii a persoanelor vulnerabile /cu dizabilităţi / a celor condamnate aflate în evidenţa serviciilor de probaţiune şi a celor care execută sau au executat în parte, sau în întregime o pedeapsă privativă de libertate; sensibilizarea angajatorilor în oferirea unor adaptări adecvate persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor vârstnice la locurile de muncă; sensibilizarea angajatorilor pentru a asigura accesibilizarea mediului fizic, informațional si comunicațional; dezvoltarea de servicii care presupun pregătire pentru angajare pentru persoanele cu dizabilități; servicii de asistență în căutarea, obținerea și menținerea unui loc de muncă, inclusiv pentru revenirea la locul de muncă pentru persoanele cu dizabilități; dezvoltarea de măsuri de sprijin la locul de muncă; dezvoltarea spiritului antreprenorial și promovarea oportunităților pentru activități independente, dezvoltarea de cooperative și începerea de afaceri proprii; programe de reintegrare profesională și reabilitare vocațională și profesională pentru persoanele cu dizabilități; reanalizarea şi modificarea /completarea cadrului legal în vederea încurajării participării persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii; dezvoltarea și implementarea de programe integrate pentru identificarea oportunităţilor locale de dezvoltare şi ocupare, precum şi pentru facilitarea mobilității ocupaționale și geografice a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile; extinderea schemelor de creditare pentru IMM-uri în vederea creării de noi locuri de muncă; extinderea la nivel național a rețelei de centre de consiliere, orientare și reconversie profesională, inclusiv de evaluare vocațională în vederea integrării persoanelor cu handicap pe piața muncii din România; definitivarea cadrului de reglementare a economiei sociale, ca alternativă de ocupare şi promovare a unor scheme inovative adecvate; stimularea economiei sociale și a sectoarelor antreprenoriatului social prin facilități acordate întreprinderilor de economie socială pentru a înlesni accesul și participarea pe piața muncii a grupurilor vulnerabile; asigurarea accesului persoanelor de etnie romă la servicii de asistență socială în paralel cu participarea la programe de formare și ocupare;

Sprijinirea adaptabilității și dezvoltării permanente a forței de muncă corelate cu schimbările structurale ale pieței muncii: stimularea investiţiilor în formarea profesională a forţei de muncă; crearea unui sistem partenerial de formare iniţială şi continuă care să contribuie la asigurarea forței de muncă necesară la nivel regional; dezvoltarea competenţelor generice (competenţe digitale, limbi străine, abilităţi antreprenoriale şi competenţe sociale, comunicare) ale forței de muncă; introducerea şi recunoaşterea metodelor inovative de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea profesională continuă (elearning); implicarea partenerilor sociali în definirea/validarea calificărilor, a standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională continuă pentru asigurarea transparenţei calificărilor şi consistenţei certificatelor; recunoașterea competențelor dobândite în contexte non-formale și informale; calificarea și recalificarea forței de muncă pentru sectoarele cu potențial de creștere economică, inclusiv prin furnizarea de formare profesională continuă specifică în domeniul acvaculturii, pisciculturii, exploatațiilor maritime, turism de coastă și maritim.

Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor șomere și inactive apte de muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe piața muncii: dezvoltarea unui sistem de stabilire a profilului individual al șomerului și evaluare a riscului de șomaj pe termen lung și a nevoii de îmbunătățire a nivelului de competențe; dezvoltarea unui sistem pentru anticiparea cererii de forța de munca in concordanta cu tendințele pe termen lung de pe piața muncii în vederea ajustării programelor de formare profesională orientate către șomeri și persoane în căutarea unui loc de muncă.

Filed under: Analize juridice, Politica | Tagged: agricultori, femei, grupuri vulnerabile, someri, strategia de ocupare a fortei de munca, Strategia Europa 2020, tineri | Leave a comment »

Se prorogă intrarea în vigoare a Legii 97/2012 privind calitatea serviciilor sociale

Posted on June 3, 2013 by denisapatrascu

Guvernul a prorogat intrarea în vigoare a Legii nr.97/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale prin OUG nr. 49/2013, publicată în Monitorul Oficial nr.314/30.05.2013 până la data de 01.01.2014 si realizarea normelor metodologice și a modificărilor HG nr.10/2013 privind funcționarea MMFPSPV până la data de 1 noiembrie 2013.

Intarea în vigoare a acestui act normativ a mai fost amânată prin OUG nr.84/2012 pentru data de 1 iunie 2013 respectiv realizarea normelor metodologice pentru data de 1 martie ac. Inițial legea prevedea intrarea in vigoare la data 1 ianuarie 2013.

O altă modificare vizaează termenul până la care furnizorii acreditati conform Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1.024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificarile ulterioare, au obligatia de a depune cererile de acreditare in vederea eliberarii certificatului de acreditare ca furnizor de servicii sociale si a licentei de functionare a serviciilor sociale, acesta fiind decalat pâna la data de 31.12.2015.

În expunerea de motive se motivează necesitatea amânării intrării în vigoare a legii prin volumul mare de cereri de acreditare și licențiere a serviciilor sociale, nefinalizarea programului informatic necesar și resursele umane insuficiente la nivelul administrației locale și centrale care să implementeze Legea nr.197/2012.

Legea nr.197/2012 are ca obiect stabilirea modalității și principiilor privind acreditarea furnizorilor de servicii sociale și licențierea serviciilor sociale, modalitatea concretă de realizarea a criteriilor în funcție de tipul de servicii și pe nivele de calitate urma a fi stabilită prin normele metodologice. Aceasta lege face parte din actele normative subsecvente Legii nr.292/2011 privind asistența socială, fiind parte a procesului de reformă în asistența socială din România.

Filed under: Analize juridice, Politica, Societate | Tagged: calitate, Legea nr.97/2012, norme metodologice, prorogare, servicii sociale | Leave a comment »

Modificarea formei de acordare a tarifului social la energia electrica prin majorarea VMG si ASF

Posted on May 10, 2013 by denisapatrascu

Postat De Denisa Pătraşcu pentru LegeStart

Prin OUG nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, s-a reglementat acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinței cu energie termică, gaze naturale, lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, populației potențial vulnerabile.

Liberalizarea pieței de energie electrică, ca urmare a angajamentelor Guvernului față de instituțiile internaționale de credit, conduce la creșterea valorii prețului la energie și schimbarea formei de compensare a tarifului social, prin acordarea diferenței de preț în compensații financiare, cu adresabilitate în populația vulnerabilă. Pentru aceștia se completează mecanismul actual de protecție socială pentru încălzirea populației prevăzut de OUG nr.70/2011 pentru a acoperi și contravaloarea diferenței la plata facturii de energie electrică ce rezultă din dispariția formulei actuale a tarifului social.

Având în vedere țintele reformei în domeniul asistenței sociale, până la reglementarea venitului minim de inserție (instrument de protecție socială care va îngloba venitul minim garantat, ajutoarele de încălzire și probabil și alte prestații sociale cu adresabilitate pentru gospodărie) pentru asigurarea protecției populației vulnerabile în acest an se va opta pentru creșterea valorii prestațiilor de venit minim garantat cu 13% și ajutorului pentru susținerea familiei cu 30% . Majorarea venitului minim garantat va fi acordată în 2 tranșe: începând de la 1 iulie prim majorarea cu 8,5% , respectiv de la 1 ianuarie 2014 cu diferența de 4,5%.

Optarea pentru această soluție ține pe de o parte de țintirea către cele mai defavorizate grupuri vulnerabile, dar și de reducerea cheltuielilor administrative generate de ancheta socială pentru testarea veniturilor respectiv depunerea dosarului de către beneficiar.

Efortul bugetar pentru aplicarea acestei cresteri si pentru majorarea alocatiei de sustinere a familiei, cu 30%, este estimat de Executiv, pentru al doilea semestru din 2013, la circa 200 milioane lei, suma necesara majorarii ajutoarelor sociale va fi asigurata din taxarea producatorilor de energie pentru veniturile suplimentare obtinute de acestia in urma liberalizarii preturilor

Filed under: Analize juridice, Politica | Tagged: ajutor de incalzire, ajutor de sustinere a familiei, asistenta sociala, majorare venit minim garantat, protectie sociala, tarif social, venit minim de insertie | Leave a comment »

Deblocarea posturilor din asistența socială

Posted on April 3, 2013 by denisapatrascu

Prin deblocarea posturilor publice din domeniul asistenței sociale, vacantate după 01 ianuarie 2013 prin scoaterea acestora la concurs se va ameliora o parte a deficitului structural de personal din acest domeniu.

Este de menționat faptul că ultima analiză publică, realizată în luna noiembrie 2012, menționa un deficit de personal însemnat, 12.000 posturi vacante. Ocuparea celor care s-au vacantat după 1 ianuarie 2013 (implicit bugetate) nu compensează decât pierderile din sistem viitoare, fără a acoperi lacuna de personal istorică.

Prin completarea cadrului legislativ cu legea subvenționării ONG-urilor și cultelor pentru serviciile de asistență socială prestate și cea privind contractarea serviciilor publice de asistență socială (aflate în dezbatere la Camera Deputaților) se va reduce presiunea (inclusiv de personal) pentru serviciile publice fiind pașii necesari modernizării sistemului de asistență socială.

Până atunci, este de salutat luarea acestei hotărâri a guvernului, care va salva realmente activitatea din anumite SPAS-uri, unde plecările din sistem sunt accelerate (salariul mediu per sistem asistență sociala este 912 lei).

Filed under: Politica, Societate | Tagged: asistenta sociala, contractare, deblocare posturi, servicii sociale, SPAS, subvenționare | Leave a comment »

Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social

Posted on March 21, 2013 by denisapatrascu

În ședința de guvern de ieri 20 martie ac, a fost aprobat proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social și transmis Parlamentului spre dezbatere și aprobare.

În prezent, organizarea și funcţionarea Consiliului Economic și Social este reglementată prin art.82-119 din Legea 62/2011 – Legea Dialogului Social.

Prin proiectul de lege se propune reglementarea distinctă a organizării și funcţionarii Consiliului Economic si Social, fiind abrogate prevederile corespunzătoare din legea cadru, Legea 62/2011- Legea Dialogului Social.

Modificările cele mai importante vizează procedura de desemnare a reprezentanților organizaţiilor sindicale și patronale în CES astfel ca fiecare organizație sindicală sau patronală reprezentativă la nivel național are dreptul la un loc in Consiliul Economic si Social.

Amintesc că în prezent numărul de reprezentanți ai sindicatelor și patronatelor este egal și plafonat 15 membrii pentru fiecare dintre actorii dialogului social, inclusiv reprezentanții societății civile (total fiind 45).

Având în vedere faptul că în prezent potrivit art.51 alin.(1) lit.a din Legea 62/2011 sunt reprezentative la nivel naţional, organizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au statut legal de confederaţie sindicală; au independenţă organizatorică şi patrimonială; organizaţiile sindicale componente cumulează un număr de membri de cel puţin 5% din efectivul angajaţilor din economia naţională; au structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu dintre judeţele României, inclusiv municipiul Bucureşti –rezultă că pot fi până la 20 de confederații sindicale, care împreună ar putea acoperi integral angajații din România, dacă rata de sindicalizare ar fi de 100%. Deci ipotetic ar putea fi 20 de confederații sindicale reprezentative la nivel național, implicit 20 de reprezentanți ai acestora în CES.

Potrivit art.72 din Legea 62/2011sunt reprezentative la nivel naţional organizaţiile patronale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au statut legal de confederaţie patronală; au independenţă organizatorică şi patrimonială; au ca membri patroni ale căror unităţi cuprind cel puţin 7% din angajaţii din economia naţională, cu excepţia angajaţilor din sectorul bugetar; au structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu din judeţele României, inclusiv în municipiul Bucureşti –rezultă că pot fi până la 14 confederații, care să acopere integral angajatorii din economie, cu excepția sectorului bugetar. Deci ipotetic ar putea fi 14 confederații patronale reprezentative la nivel național, implicit 14 reprezentanți ai acestora în CES.

De la prima vedere diferența numerică (20 la 14) și implicit de voturi debalansează raportul între reprezentanții confederațiilor sindicale și patronale, rămânând reprezentanților societății civile (până acum nereprezentați, pentru că de la apariția legii și până în prezent activitatea CES a fost blocată din incapacitatea de a depăși momentul nominalizărilor) posibilitatea de a înclina balanța. Totuși dacă numărul acestora rămâne de 15, confederațiile sindicale rămân în avantaj numeric, cu cel mai mare număr de potențiale voturi. Sigur, asta ipotetic, pentru că în prezent sunt doar 5 confederații sindicale reprezentative la nivel național.

Având în vedere conflictul deschis provocat de numirea președintelui CES, numire ce trebuia să fie bazată pe principiul rotativ (guvern, sindicate, patronate, dar ponderea a a avut-o guvernul din lipsă acordului), prin proiectul de lege au fost eliminate clauzele privind durata, mandatul si procedura de revocare a președintelui CES, al cărui principal rol este cel de reprezentare dar și de stabilire a ordinii de zi. Un aspect funcțional care este precizat de proiectul de lege este acela că funcţia de Secretar General al CES nu e funcţie publică, având impact asupra statutului și salarizării acestuia.

O altă modificare pe care o aduce proiectul de lege este extinderea domeniile de competență ale CES la: restructurarea şi dezvoltarea economiei naţionale; privatizarea, funcţionarea şi creşterea competitivității agenţilor economici; relaţiile de muncă şi politica salarială; protecţia socială şi ocrotirea sănătăţii; învăţământul, cercetarea şi cultura; politicile monetare, fiscale, financiare şi de venituri precum şi politicile de mediu.

Filed under: Analize juridice, Politica | Tagged: atribuții CES, CES, confedereații, Consiliul Economic și Social, număr voturi, organizații patronale, organizații sindicale, președinte CES, reprezentative la nivel național, societate civilă, vot | Leave a comment »

Recomandarea CE 112/2013 Investiţia în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării

Posted on March 19, 2013 by denisapatrascu

Astăzi fiind ziua internațională a lucrătorilor sociali, care merită omagiul nostru pentru munca lor de a încerca să facă această lume mai bună, mai egală și incluzivă, voi aborda un subiect despre care am mai scris, dar subsecvent principiilor de bunăstare socială, și anume sărăcia în rândul copiiilor, ca cei mai vulnerabili în fața dezechilibrelor sociale, fie ele culturale sau financiare.

Cred cu tărie că prevenirea situațiilor de excluziune socială sunt soluția, iar ca aceasta să fie eficientă în cazul copiilor, trebuie utilizate strategii integrate prin care să fie sprijiniți părinţii în dobândirea accesului pe piaţa muncii cu ajutoare pentru venit adecvate şi cu acces la serviciile esenţiale pentru viitorul copiilor, cum ar fi o educaţie (preşcolară) de calitate, sănătate, locuinţe şi servicii sociale, precum şi cu posibilitatea de a participa şi de a-şi exercita drepturile, toate acestea ajutându-i pe copii să-şi atingă întregul potenţial şi dezvoltându-le adaptabilitatea.

La inceputul acestei luni a fost publicata Recomandarea 112/2013 Investiţia în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării a Comisiei Europene. Voi cita din cuprinsul acesteia, elementele cele mai relevante.

Pornind de la principiul ca intervenţia timpurie şi prevenţia sunt esenţiale pentru dezvoltarea unor politici mai eficace şi mai eficiente, întrucât cheltuielile publice implicate de remedierea consecinţelor sărăciei şi excluziunii sociale a copiilor tind să fie mai mari decât cele necesare pentru intervenţii la o vârstă timpurie și că în perioada crizelor financiare şi economice, cum este cea actuală, au un impact considerabil asupra copiilor şi a familiilor, cu o creştere a proporţiei celor care trăiesc în condiţii de sărăcie şi excluziune socială în mai multe ţări, se recomandă statelor membre să dezvolte şi să pună în aplicare politici pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale a copiilor şi pentru promovarea unei mai bune calităţi a vieţii, prin strategii multidimensionale, conform următoarelor orientări:

1. PRINCIPII ORIZONTALE

– abordarea problemei sărăciei şi excluziunii sociale a copiilor prin strategii integrate, astfel încât toţi copiii să-şi poată realiza pe deplin potenţialul;

– abordarea problemei sărăciei şi excluziunii sociale a copiilor din perspectiva drepturilor copiilor, pentru a se garanta că aceste drepturi sunt respectate, protejate şi aplicate;

– aşezarea în prim plan a interesului superior al copilului şi considerarea copiilor drept deţinători de drepturi independenţi, recunoscând, în acelaşi timp, importanţa susţinerii familiilor ca entităţi cu rol prioritar în îngrijirea copiilor;

– păstrarea echilibrului cuvenit între politicile universale, menite să promoveze o bună calitate a vieţii pentru toţi copiii, şi abordările direcţionate înspre susţinerea celor mai defavorizaţi;

– concentrarea atenţiei asupra copiilor expuşi unui risc sporit din cauza defavorizărilor multiple, cum este cazul copiilor romi, al copiilor imigranţilor sau ai membrilor minorităţi etnice, al copiilor cu nevoi speciale sau cu handicap, al copiilor aflaţi în îngrijire alternativă sau al copiilor străzii, al celor cu părinţi încarceraţi, precum şi al copiilor din gospodării expuse unui risc crescut de sărăcie, cum sunt cele cu un singur părinte sau cele ale unor familii numeroase;

– susţinerea investiţiilor în copii şi familii şi asigurarea cadrului pentru continuitatea politicilor şi planificarea pe termen lung; evaluarea modului în care reformele politice îi afectează pe cei mai defavorizaţi şi luarea de măsuri pentru compensarea eventualelor efecte negative.

2. DEZVOLTAREA DE STRATEGII INTEGRATE, BAZATE PE TREI PILONI PRINCIPALI

2.1. Accesul la resursele adecvate

Susţinerea participării părinţilor pe piaţa muncii

– Recunoaşterea legăturii strânse dintre participarea părinţilor pe piaţa muncii şi condiţiile de trai ale copiilor;

– asigurarea faptului că munca “merită efortul”, prin identificarea şi compensarea dezavantajelor specifice cu care se confruntă părinţii atunci când intră, rămân sau progresează pe piaţa muncii, inclusiv a celor legate de conceperea sistemelor fiscale şi de prestaţii sociale şi de interacţiunea dintre acestea;

– încurajarea inserţiei profesionale şi a participării la munca remunerată a părinţilor singuri şi a celei de a doua persoane care contribuie la venitul familiei pe piaţa muncii remunerate, promovarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi pe piaţa muncii şi în ceea ce priveşte responsabilităţile familiale;

– asigurarea unui sprijin mai amplu pentru reintegrarea părinţilor pe piaţa muncii după un concediu parental, prin măsuri de formare profesională şi ajutor pentru găsirea unui loc de muncă, acordând o atenţie deosebită celor aflaţi în situaţii de risc;

– intensificarea eforturilor de asigurare a accesului efectiv pentru toate familiile, inclusiv pentru cele aflate în situaţii vulnerabile şi care locuiesc în zone defavorizate, la educaţie şi îngrijire accesibile financiar şi de bună calitate pentru copiii de vârste mici;

– adaptarea criteriilor de concepere şi eligibilitate pentru serviciile de îngrijire a copiilor la tipologii tot mai diverse ale programului de lucru, ajutându-i astfel pe părinţi să-şi respecte angajamentele profesionale sau să-şi găsească un loc de muncă, păstrând, în acelaşi timp, în centrul atenţiei interesul superior al copilului;

– promovarea calităţii, inclusiv a locurilor de muncă şi a unui mediu profesional care să le permită părinţilor să găsească un bun echilibru între muncă şi rolul de părinte, printre altele, prin concedii parentale, sprijin la locul de muncă şi programe de lucru flexibile.

Asigurarea unui nivel de trai adecvat printr-o combinaţie de tipuri de prestaţii – copiii ar putea să se bucure de un nivel de trai adecvat, compatibil cu o viaţă demnă, printr-o combinare optimă a prestaţiilor băneşti cu cele în natură:

– sprijinirea veniturilor familiilor prin prestaţii adecvate, coerente şi eficiente, inclusiv prin stimulente financiare, alocaţii familiale sau pentru copiii aflaţi în întreţinere, alocaţii pentru locuinţe şi sisteme de venit minim;

– completarea programelor de ajutoare băneşti pentru venit cu prestaţii în natură, în special în legătură cu nutriţia, îngrijirea copilului, sănătatea, locuinţa, transportul şi accesul la activităţi sportive şi socioculturale;

– asigurarea faptului că sprijinul financiar pentru copii şi criteriile de eligibilitate pentru acesta reflectă evoluţia condiţiilor de trai şi garantează o redistribuire echitabilă în funcţie de grupurile de venituri;

– asigurarea posibilităţii de a beneficia efectiv de prestaţiile la care au dreptul copiii sau familiile lor prin facilitarea accesului la acestea şi prin oferirea de servicii de informare aflate la dispoziţia beneficiarilor;

– furnizarea de prestaţii acordate pe baza veniturilor sau de alte prestaţii specifice, în aşa fel încât să se evite stigmatizarea, prestaţiile să fie adaptate la nevoile diferite ale copiilor şi să se reducă riscul de sărăcie, evitându-se, în acelaşi timp, descurajarea intrării pe piaţa muncii a celei de a doua persoane care contribuie la venitul familiei sau a părintelui singur;

– folosirea cu discernământ a prestaţiilor familiale condiţionate de comportamentul părinţilor sau de frecventarea şcolii de către copii şi evaluarea impactului potenţial negativ al unor astfel de măsuri;

– instituirea de mecanisme regulate şi adaptabile de livrare a prestaţiilor, care să asigure o acoperire maximă şi să ofere copiilor maximul de beneficii, cum ar fi plăţile în avans.

2.2. Accesul la servicii accesibile financiar şi de calitate

Reducerea inegalităţii la vârste mici, prin investiţii în educaţia şi îngrijirea copiilor preşcolari – valorificarea potenţialului de incluziune socială şi de dezvoltare al educaţiei şi îngrijirii preşcolarilor, folosind aceste instrumente ca pe investiţii sociale menite să reducă inegalităţile şi problemele cu care se confruntă copiii defavorizaţi, printr-o intervenţie timpurie:

– asigurarea accesului la educaţie şi îngrijire de bună calitate şi incluzive pentru copiii preşcolari; garantarea faptului că acestea rămân accesibile financiar şi sunt adaptabile la nevoile familiilor;

– încurajarea participării copiilor proveniţi din medii defavorizate (în special a celor mai mici de trei ani), indiferent de situaţia ocupaţională a părinţilor lor, şi evitarea stigmatizării şi a segregării;

– sprijinirea părinţilor în asumarea rolului lor de educatori principali ai propriilor copii în timpul primilor ani de viaţă şi încurajarea serviciilor de educaţie şi îngrijire în direcţia colaborării strânse cu părinţii şi cu actorii din comunitate implicaţi în creşterea copiilor (cum ar fi serviciile de sănătate sau cele de sprijin pentru părinţi);

– informarea părinţilor pentru a-i ajuta să conştientizeze beneficiile participării la programe de educaţie şi îngrijire atât pentru copii, cât şi pentru ei înşişi; utilizarea sistemelor de educaţie şi îngrijire ca sisteme de alertă timpurie pentru identificarea problemelor fizice sau psihologice, a nevoilor speciale sau a abuzului, în familie sau la şcoală.

– compensarea variaţiilor sociale ale stilului de viaţă nesănătos şi abuzului de droguri şi alcool prin oferirea accesului la diete echilibrate şi la activităţi fizice tuturor copiilor;

– acordarea unei atenţii speciale copiilor cu handicap sau cu probleme de sănătate mintală, copiilor fără acte sau neînregistraţi, adolescentelor însărcinate şi copiilor din familii în care se abuzează de droguri sau alcool;

– Asigurarea unor locuinţe şi a unui mediu de viaţă sigur şi adecvat pentru copii – oferirea posibilităţii, pentru toţi copiii, de a creşte într-un mediu sigur, sănătos şi propice copiilor, care să răspundă nevoilor lor de dezvoltare şi de învăţare:

– oferirea accesului, pentru familiile cu copii, la locuinţe accesibile financiar şi de calitate (inclusiv la locuinţe sociale) şi remedierea situaţiilor de expunere la pericole de mediu, la supraaglomerare şi la precaritate energetică;

– sprijinirea familiilor şi a copiilor expuşi riscului de a rămâne fără locuinţă prin evitarea evacuărilor, a mutărilor care nu sunt necesare şi a separării de familie, precum şi prin oferirea de adăposturi temporare şi de locuinţe pe termen lung;

– luarea în considerare a interesului superior al copiilor în planurile de urbanism; evitarea ghetoizării şi segregării prin promovarea diversităţii sociale şi prin asigurarea unui acces adecvat la transportul public;

– reducerea expunerii dăunătoare a copiilor la un mediu social şi de viaţă deteriorat, pentru a evita transformarea lor în victime ale violenţei şi abuzului.

– asigurarea faptului că sărăcia nu este niciodată singurul motiv pentru luarea unui copil din grija părinţilor; scopul ar trebui să fie rămânerea sau întoarcerea copilului în familie, de exemplu prin remedierea lipsurilor materiale ale acesteia;

– asigurarea unei filtrări corespunzătoare pentru evitarea plasării copiilor în instituţii şi revizuirea cu regularitatea a cazurilor dacă astfel de plasări au avut totuşi loc;

– oprirea extinderii serviciilor de îngrijire instituţională pentru copiii lipsiţi de îngrijire părintească; promovarea, în schimb, a unei îngrijiri comunitare de calitate şi a asistenţei maternale într-un mediu familial, în care vocea copilului să se poată face auzită;

– asigurarea faptului că şi copiii lipsiţi de îngrijirea părintească au acces la servicii de calitate (atât la cele standard, cât şi la servicii specifice) în ceea ce priveşte sănătatea, educaţia, locurile de muncă, asistenţa socială, securitatea şi locuinţele, inclusiv în perioada de tranziţie spre vârsta adultă;

– oferirea de sprijin adecvat copiilor lăsaţi în urmă atunci când unul sau ambii părinţi emigrează în altă ţară în vederea găsirii unui loc de muncă, precum şi persoanelor care îşi asumă îngrijirea acestor copii.

– realizarea de eforturi pentru integrarea politicilor din domeniu şi a drepturilor copiilor în politicile

EXPLOATAREA PE DEPLIN A INSTRUMENTELOR RELEVANTE ALE UE

Abordarea cu prioritate în cadrul Strategiei Europa 2020 a problemei sărăciei şi a excluziunii sociale a copiilor

– mobilizarea gamei de instrumente şi indicatori disponibili în cadrul Strategiei Europa 2020 pentru a da un nou elan eforturilor comune de rezolvare a problemei sărăciei şi excluziunii sociale a copiilor:

– sprijinirea elaborării unor politici şi a inovării sociale bazate pe fapte, prin intermediul Programului pentru schimbări sociale şi inovare socială, al Fondului social european şi al iniţiativei Orizont 2020 şi utilizarea acestor programe pentru testarea, evaluarea şi extinderea posibilelor inovaţii politice;

– utilizarea la maximum a Fondului european de ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate (pentru combaterea penuriei alimentare şi a lipsurilor care afectează copiii), a programelor europene de distribuire de lapte şi de fructe în şcoli (care furnizează produse cu valoare nutriţională pozitivă şi încurajează bunele obiceiuri alimentare) şi a programului Erasmus pentru toţi (care promovează accesul copiilor la educaţie, învăţarea informală şi sport);

– folosirea posibilităţilor oferite de fondurile structurale pentru sprijinirea copiilor şi a familiilor pentru elaborarea programelor operaţionale pentru 2014-2020 din cadrul Fondului social european şi al Fondului european de dezvoltare regională, conform recomandărilor specifice fiecărei ţări;

– folosirea corespunzătoare a obiectivelor tematice legate de promovarea ocupării forţei de muncă şi de sprijinirea mobilităţii acesteia, de promovarea incluziunii sociale şi de combaterea sărăciei, de investiţiile în educaţie şi competenţe şi de învăţarea pe tot parcursul vieţii, precum şi a priorităţilor pentru investiţii corespunzătoare fiecărui domeniu. Acestea cuprind în special educaţia copiilor preşcolari, reducerea abandonului şcolar timpuriu, reconcilierea vieţii private cu cea profesională, accesul la servicii, inclusiv la serviciile sociale şi de asistenţă medicală, strategiile de dezvoltare locală ale comunităţilor, sprijinirea regenerării zonelor defavorizate şi trecerea de la servicii instituţionale la servicii comunitare;

– pentru asigurarea faptului că intervenţiile fondurilor structurale din perioada 2014-2020 sunt eficace, urmărirea unor strategii bazate pe fapte pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu, prin implicarea părţilor interesate relevante şi prin măsuri de sprijinire a trecerii de la îngrijirea instituţională la cea comunitară;

– promovarea parteneriatelor în programarea fondurilor structurale şi în accesul la acestea, prin implicarea părţilor interesate relevante la nivel naţional, regional şi local, în special a autorităţilor publice, a partenerilor sociali şi a organizaţiilor neguvernamentale relevante, în vederea mobilizării pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor.

Filed under: Analize juridice, Politica | Tagged: asistenta sociala, Comisia Europeana, copii, excluziune sociala, instrumente financiare, marinalizare, mecanisme de monitorizare, politici publice, prevenire, Recomandarea 112/2013, saracie, segregare sociala | Leave a comment »

Etape

Posted on February 6, 2013 by denisapatrascu

La sfârșitul anului trecut am refuzat să fac bilanțuri, considerând asta ca fiind o linie de demarcație între ieri și mâine. Dar sunt și momente când ajungem la un final de etapă și cred ca cel mai important este să putem privi înapoi cu satisfacția lucrului bine făcut. Eu am aceasta satisfacție.

Vă mulțumesc pentru mesajele de încurajare și de felicitare primite! Mă bucură faptul că rezultatele obținute, în special privind reforma în domeniul asistenței sociale, – pe care inclusiv troica – Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondiala le-au apreciat – vor îmbunătăți viața câtorva milioane de persoane – mame, copiii lor, persoane cu dizabilitați, persoane care au nevoie de servicii sociale specifice – copii cu autism, victime ale violenței în familie sau persoane vârstnice dependente. Marturisesc că satisfacția a fost cu atât mai mare cu cât reprezentantul Comisiei Europene s-a pronunțat pentru a implementa proiecte de reformă în asistenta sociala bazate pe indicatori de performanță și în alte state membre, după modelul românesc.

Vă asigur ca voi rămâne un susținător al politicilor familiale și de asistență socială bazate pe coeziune socială, un model economic și social de sorginte liberală, iar schimbarea de curs a carierei mele nu va afecta acest lucru.

Cu drag,

Denisa

Filed under: Denisa Oana Pătrașcu, Politica | Tagged: asistenta sociala, Banca Mandiala, CE, Denisa Oana Pătrașcu, FMI, multumiri, reforma, WB | 1 Comment »

7 luni. de muncă

Posted on December 10, 2012 by denisapatrascu

Denisa Patrascu Am făcut şi fac parte dintr-o echipă puternică, determinată şi pentru care interesul cetăţeanului contează. Putem vorbi fără emfază de rezultatele acestei echipe guvernamentale, dar ma voi referi în special la cele obţinute de echipa de la Ministerul Muncii. Determinarea s-a văzut încă de la început când reîntregirea salariilor bugetarilor şi a CAS-ului pensionarilor s-au materializat în mai puţin de o lună de la preluarea mandatului.

Onoarea de a fi numită secretar de stat coordonator al departamentului de politici familiale şi asistenţă socială m-a obligat să fac tot ce a fost uman (şi legal) ca activitatea din acest domeniu să redevină o prioritate a Guvernului iar cetăţenii să resimtă pozitiv aceste schimbări.

7 luni de mandat, peste 170 de întâlniri cu societatea civilă (ONG-uri, sindicate, comisii dialog social, dezbateri publice, conferinte), in jur de 150 audienţe (cu persoane cu handicap, solicitanţi de ajutoare sociale, etc), peste 40.000 km parcursi (doar Bucuresti- Hanoi- Bucuresti = 22.700 km, la care se aduaga Londra, Nicosia, Istanbul, Andalusia dar si Cluj, Iasi, Timisoara etc).

Ce se vede din toate astea?

Părinţii ştiu că pot beneficia de concediu şi indemnizaţia de creştere a copilului indiferent de numărul copiiilor (nu doar pentru primii 3), iar valoarea indemnizaţiei a revenit la 85% din media veniturilor (o creştere de 10% contează) şi pot opta pentru stimulentul de 500 lei dacă se reîntorc la serviciu înainte de împlinirea vârstei de 2 ani a copilului, iar în cazul suprapunerii situaţiilor de concedii de creştere a copilului, părintele va beneficia de o suplimentare de 600 lei.

Modificările legislative au adus şi o flexibilizare a condiției de achitare a impozitelor și taxelor locale. Astfel, verificarea se va face doar în cazul familiilor și persoanelor singure care au dreptul stabilit de cel puțin 6 luni și vor fi excluse de la această verificare familiile monoparentale. De asemenea, se reglementează o perioadă de grație de 60 zile în care se pot plăti aceste datorii către bugetele locale, timp în care beneficiarul își va primi dreptul. Toate acestea se regăsesc în Legea nr.166/2012.

Modificările propuse de proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului (aprobat de Guvern), care vizează: o mai bună reglementare a domeniului protecţiei şi promovării drepturilor copilului, asigurând o mai bună responsabilizare a părinţilor sau reprezentanţilor legali în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin în asigurarea creşterii şi îngrijirii adecvate a copilului, dar şi a autorităţilor sau instituţiilor competente, prin introducerea de sancţiuni în sarcina acestora, inclusiv în cazul separării sau divorţului părinţilor; asigurarea premiselor diminuării costurilor aferente sistemului de protecţie specială a copilului, ca urmare a îndeplinirii de către serviciile publice de asistenţă socială a atribuţiilor ce le revin în domeniul prevenirii separării copilului de familie, concomitent cu eficientizarea sistemului de protecţie a copilului prin asigurarea coordonării unitare la nivel judeţean bazat pe interesul superior al copilului; asigurarea bazei legale necesare elaborării ulterioare a unor acte normative subsecvente, care vor reglementa o serie de aspecte de actualitate în acest domeniu de activitate, cum ar fi situaţia copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, situaţia copiilor părăsiţi în unităţile sanitare etc.

Pentru că adesea am vorbit de nevoia de servicii sociale de calitate, în acest scurt mandat a fost adoptată Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale prin care se crează un sistem unic de evaluare a serviciilor sociale prin simplificarea procedurii de acreditare, realizarea unui sistem de coordonare și monitorizare unică a calității în domeniu, promovarea transparenței și eliminarea suprapunerilor existente în sistem.

Cred însă că serviciile de calitate fără infrastructură şi personal nu pot exista, motiv pentru care a fost aprobată HG nr.973/2012 și Ordinul MMFPS nr. 2765/ 2012 care reglementează procedura și metodologia de acordare a co-finanțării unor lucrări de investiții și reparații capitale la centre de zi și rezidențiale, din bugtul MMFPS. Prima serie a acestor solicitări a fost programată pentru luna noiembrie 2012. A fost de asemenea, elaborat Ordinul MMFPS nr.2390/2012pentru aprobarea liniilor prioritare de acordare a subvenţiilor pentru anul 2013. În prezent s-a finalizat prima etapă a procesului de selecționare a asociațiilor și fundațiilor care vor primi subvenții în anul 2013: au fost analizate 478 de dosare de unități de asistență socială pentru cele 218 asociații și fundații care au depus solicitare de subvenționare pentru anul 2013.

Necesitatea elaborării cadrului legal pentru organizarea creşelor ca unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară a fost generată de cererea mare pentru acest tip de servicii, comparativ cu numărul mic al acestor unităţi existent pe plan naţional şi care să sprijine iniţiativele (publice, private sau în parteneriat public-privat) care vizează înfiinţarea unor astfel de unităţi – reprezintă fără îndoială o oportunitate menită să favorizeze reîntoarcerea mamelor pe piaţa muncii şi un mod de a sprijini reconcilierea vieţii de familie cu cea profesională. În acest sens, a fost elaborată în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului hotărârea de guvern privind normele metodologice de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, care vizează: asigurarea de oportunităţi egale de creştere şi îngrijire a copiilor proveniţi din diferite medii sociale şi economice, astfel încât dreptul copiilor la educaţie să fie promovat şi respectat, în timp ce prin programele de promovarea a sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor, realizate prin intermediul strategiilor adresate determinării stării de sănătate se asigură respectarea dreptului acestora la sănătate şi asigurarea premiselor necesare dezvoltării facilităţilor de îngrijire a copiilor, prin intermediul cărora să li se ofere părinţilor oportunitatea întoarcerii piaţa muncii şi continuarea activităţii lor profesionale.

Îmbunătăţirea accesului beneficiarilor şi a transparenţei procesului de evaluare a persoanelor cu handicap prin adoptarea Legii nr. 136/2012 pentru aprobarea OUG 84/2010 pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, acţiune reparatorie faţă de persoanele cu handicap în ceea ce priveşte abaterile de la respectarea drepturilor omului pe care actul normativ le-a generat: a) abrogarea alin. (7) al art. 42 referitor la situaţia acordării indemnizaţiei, indiferent de opţiunea beneficiarului în care angajatorul nu poate asigura angajarea asistentului personal, optându-se pe decizia persoanei cu handicap de a beneficia de asistent persoanl sau de indemnizaţie; s-a reconsiderat procesul de reevaluare: au fost simplificate tipurile de decizii emise de CS[1] (decizii de soluţionare a contestaţiilor, decizii de reevaluare, decizii de încadrarea/ neîncadrare în grad şi tip de handicap); termenul decizii de anulare a fost înlocuit cu termenul decizii de neîncadrare în grad şi tip de handicap, dat fiind faptul că acestea sunt acte administrative ce produc efecte retroactive creând situaţia recuperării sumelor acordate anterior emiterii acesteia (sub forma prestaţiilor sau pensiilor). Termenul a fost înlocuit cu decizii de neîncadrare în grad şi tip de handicap. Se evită astfel nemulţumirile în rândul persoanelor cu handicap şi nu numai, cu implicaţii majore în calitatea vieţii acestor persoane, ducând chiar şi la tensiuni sociale; procedura de reevaluare a fost regândită, devenind transparentă şi mult simplificată. Reevaluarea efectuată de specialişti din Lista naţională a fost înlocuită cu reevaluarea efectuată de serviciul de evaluare complexă din cadrul DGASPC, la sediul acestora (in loc de spitalul judeţean), cu participarea unui reprezentant al structurii de specialitate din minister; a fost introdus un articol care reglementează posibilitatea soluţionării situaţiei create la Sibiu, prin reevaluarea efectuata in baza OUG 84/2010, potrivit căruia: comisia superioară (CS) va reevalua dosarele rezultate până la data intrării în vigoare a prezentei legi iar deciziile de anulare a certificatelor de încadrare în grad de handicap emise de aceasta să producă efecte numai pentru viitor (nu şi retroactiv, conform reglementărilor guvernului Boc); debitele stabilite în baza deciziilor de anulare se constituie numai pentru perioada ulterioară emiterii deciziilor de anulare; până la data reevaluării efectuate de Comisia superioară, executarea debitelor se suspendă.

Asigurarea aplicării unitare a cadrului legislativ în vigoare în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, de o manieră clară şi funcţională, prin elaborarea şi aprobarea Hotărârii Guvernului nr. 156/2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie şi a Planului operaţional pentru implementarea acesteia, care vizează: adoptarea unor măsuri menite să sprijine o aplicabilitate mai eficientă a principiilor şi prevederilor Legii nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată, având în vedere atât elementele de noutate aduse de recentele modificări ale acesteia (ca de ex. ordinul de protecţie); stabilirea premiselor necesare unei colaborări mai clare şi mai strânse între autorităţile administrative cu competenţe în materie şi societatea civilă în ceea ce priveşte implementarea politicilor în domeniu prin furnizarea de sprijin şi asistenţă instituţiilor guvernamentale şi organizaţiilor non- guvernamentale; definirea obiectivelor operaţionale care se referă la prevenirea şi diminuarea fenomenului violenţei în familie, protecţia victimelor violenţei în familie şi responsabilizarea agresorilor prin constituirea unui cadru instituţional integrat, promovarea cooperării intersectoriale pentru eliminarea violenţei în familie şi susţinerea parteneriatului cu societatea civilă în implementarea politicilor în domeniu; întărirea capacităţii instituţionale a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în ceea ce priveşte gestionarea violenţei în familie şi dezvoltarea unui sistem unitar de servicii sociale specializate în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.

Un rol în asigurarea respectării dreptului la sănătate pentru copiii cu tulburări din spectrul autist, la reprezentat aprobarea Ordinului 2260/2012 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 725/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. Ordinul a avut la bază atât Clasificarea Internaţională a Bolilor, revizia a 10-a din 1990 în cuprinsul căreia se regăsesc referiri la încadrarea tulburărilor pervazive de dezvoltare cât şi Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii pentru copii şi tineri (CIF – CT).

Alte activităţi nu la fel de vizibile dar importante pentru domeniu au fost în această perioadă:

Participarea la deschiderea Jocurilor Paralimpice şi acţiuni de popularizare a fenomenului sportiv în rândul persoanelor cu handicap;
Participarea la actiunile specifice generate de Anul European al Îmbătrânirii Active şi Solidarităţii între Generaţii;
Monitorizarea îndeplinirii indicatorilor de rezultat propuşi în cadrul Acordului de împrumut (proiectul privind modernizarea sistemului de asistenţă socială) între România şi BIRD. În această perioadă au fost deja îndepliniţi 6 indicatori şi s-a încasat la bugetul de stat suma de 150 mil. euro.
Prin implementarea Proiectului privind dezvoltarea la nivel local de servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi instruirea personalului aferent – FP 1566: s-au finalizat lucrările de construcție la 8 centre; a fost finalizată evaluarea propunerilor și aprobată prin Ordin selecția a 5 noi sub-proiecte; a fost publicată Hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru 6 sub-proiecte; a fost acordată asistență, au fost date avize pentru diverse activități, pentru cele 97 de sub-proiecte aflate în diverse etape de execuție, și au fost verificate și validate documentații de plată în valoare totală de 0,77 mil. Euro.

Monitorizarea și implementarea Proiectului privind incluziunea socială a însemnat:

finanţarea subproiectelor pentru persoane cu handicap, selectate pe bază de competiţie – derularea lucrărilor de construcții la 17 proiecte în 15 judeţe, aflate în diferite stadii de implementare;
asigurarea pregătirii personalului profesionist care va aplica noi standarde de îngrijire – în curs de selecţie
S-au finalizat 6 obiective de investiții.
S-a finalizat încheiat contractul pentru realizarea Registrului Electronic Național pentru Persoane cu Handicap.
S-a derulat campania de informare Caravana combaterii violenței în familie, prin care s-au realizat organizarea unor evenimente stradale de tip caravană în 29 de municipii reşedinţă de judeţ şi în cele 6 sectoare ale municipiului Bucureşti; organizarea a 7 conferinţe regionale destinate specialiştilor, a unei conferinţe de lansare şi o conferinţă de final şi realizarea unui sondaj pentru aflarea opiniei şi conştientizării publice cu privire la fenomenul violenţei în familie.
A fost acordată asistență autorităților locale beneficiare ale sub-proiectelor, au fost verificate și validate documentații de rambursare de cheltuieli, și au fost derulate proceduri de achiziție de bunuri și servicii în valoare totală de 2,37 mil. Euro.

Alte proiecte:

Finalizarea implementării a două proiecte ce au vizat închiderea instituţiilor de tip vechi derulate în cadrul Programului de Interes Naţional destinat protecţiei copilului de către DGASPC Sector 3 şi DGASPC Sector 5 prin care au fost închise două instituţii de tip vechi şi achiziţionate apartamente în care copiii protejaţi în cadrul acestora au fost transferaţi, asigurându-li-se astfel o îngrijire de calitate, mult mai apropiată de mediul familial.
Înfiinţarea a 40 de centre de consiliere şi asistenţă a persoanelor cu tulburări din spectrul autist în cadrul proiectului “Şi ei trebuie să aibă o şansă! – program de sprijin pentru integrarea socială şi profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist, implementat de Fundaţia Romanian Angel Appeal în parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, “Investeşte în oameni!
Continuarea implementării programului „Servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa şi instruirea personalului aferent”, finanţat în baza unui împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Până în prezent au fost finalizate 12 proiecte constructii şi sunt în curs de implementare 98 de proiecte.
Implementarea în doar 3 luni a proiectului “Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale de a asigura coordonarea procesului de implementare a Convenţiei ONU pentru drepturile copilului în România”, finanţat prin Fondul Social European – Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative prin care au fost organizate 38 de sesiuni de formare şi pregătiţi a 886 de specialişti în domeniul monitorizării drepturilor copilului, elaborate 5 manuale de formare (unul general şi 4 specifice în domeniile justiţiei, sănătăţii, educaţiei şi protecţiei sociale) şi un ghid de monitorizare a drepturilor copilului (ce urmează a fi aprobat prin act normativ).

De continuat:

Pentru flexibilizarea programului și asigurarea principiilor concurenţei, eficienţei şi transparenţei în alocarea fondurilor publice, a fost elaborat proiectul de Lege privind subvenţionarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de asociaţii, fundaţii şi cultele recunoscute de lege aflat în procedura de avizare externă (la M.J.) care va înlocui actuala reglementare, respectiv Legea nr.34/1998. De asemenea un rol important în reforma asistenței sociale îl va constitui promovarea legii contractării serviciilor sociale care va creea un spectru mai larg și mai focusat pe nevoia socială în care ONG-urile și cultele religioase pot deveni active.

Promovarea și dezvoltarea unui sistem de creștere a gradului de ocupare al persoanelor vulnerabile şi de susţinere al celui de al treilea sector – cel al economiei sociale. Din acest motiv a fost elaboratproiectul de Lege privind economia socială aflat în avizare externă.

Este necesară elaborarea Strategiei privind combaterea sărăciei, a deprivării materiale și promovarea incluziunii sociale şi Strategia privind persoanele vârstnice și îmbătrânire activă, la fel de importantă ca şi cea privind combaterea drogurilor şi substanţelor psihotrope (schimbarea filosofiei acesteia prin focalizarea pe zona de prevenție (reducerea consumului la copii si tineri trebuie să își propună ținte clare, având in vedere procentul ridicat de consumatori – 10% in rândul celor sub 16 ani, 22% in rândul studenților) dar si crearea de servicii terțiare, de consiliere si suport, inclusiv social prin serviciile de asistenta sociala ulterior parcurgerii etapei medicale de dezintoxicare).

Este necesar crearea unui cadru legal privind stabilirea unui pachet minim de servicii sociale de bază la nivel comunitar care să asigure faptul că familiile şi copiii vulnerabili au acces garantat la servicii medicale, de educaţie şi de asistenţă socială esenţiale, având în vedere Raportul Comisiei Europene privind deprivarea materială a copiilor din UE (78%).

Creşterea ratei de trasabilitate şi de acoperire a nevoilor pentru care au fost acordate prestaţiile sociale dar şi oferirea unui instrument de autorităţilor locale pe care îl pot utiliza pentru acordarea de prestaţii sociale se va realiza prin elaborarea legii privind tichetele sociale.

Este esenţială îmbunătăţirea infrastructurii actuale a sistemului de asistenţă socială pentru a facilita accesul beneficiarilor la asistenţă socială şi servicii sociale care folosindu-se de cardul de asigurat vor putea şti nivelul de prestaţii de asigurări sociale respectiv asistenţă socială la care au dreptul, prin care pe de o parte se va reduce riscul de eroare, fraudă, corupţie pe de altă parte se vor putea colecta date privind resursele financiare alocate per beneficiar în sistem dual: asigurări şi asistenţă socială atât în prestaţii şi servicii sociale, putându-se elabora pe baza acestor date strategii punctuale care să soluţioneze respectiva nevoia socială. Si nu in ultimul rând va avea un rol de creștere a responsabilității individuale, cunoscând în orice moment care este nivelul de prestații de asigurări (pensie, șomaj) respectiv asistență socială (ajutor de sprijinirea familiei, de încălzire, venit minim garantat etc) la care ai dreptul.

Pregătirea raportului de ţară privind implementarea Convenţiei ONU pentru persoanele cu dizabilităţi, care cuprinde măsurile luate pentru punerea în aplicare a obligaţiilor ce revin României în conformitate cu prevederile Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu dizabilităţi şi asupra progresului făcut în această privinţă.

Reorganizarea sistemului de evaluare prin armonizarea criteriilor de evaluare medicală şi funcţională prin acţiunile Grantului Japonez – de asistenţă tehnică şi dezvoltare în vederea sprijinirii persoanelor cu handicap în valoare de 1,8 mil euro.

[1] Comisia Superioară

Filed under: Denisa Oana Pătrașcu, Politica, Societate | Tagged: activitate, asistenta sociala, Denisa Oana Pătrașcu, mandat, ministerul muncii, politici familiale, secretar de stat | 1 Comment »

« Previous Page — Next Page »

Denisapatrascu's Blog

Galerie foto

Categories

Adoptarea Legii privind protectia si promovarea drepturilor copilului

Un pas inainte spre ratificarea Conventiei de la Istanbul privind violenta impotriva femeilor de catre România

Strategia de ocupare a fortei de munca 2014-2020

Se prorogă intrarea în vigoare a Legii 97/2012 privind calitatea serviciilor sociale

Deblocarea posturilor din asistența socială

Recomandarea CE 112/2013 Investiţia în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării

Etape

7 luni. de muncă

Follow Blog via Email

Toate blogurile

NetworkedBlgs

Blogroll

Galerie foto

Categories

Share this:

Share this:

Share this:

Share this:

Share this:

Share this:

Share this:

Share this:

Share this:

Share this:

Follow Blog via Email

Toate blogurile

NetworkedBlgs

Blogroll