Bugetul asigurarilor sociale 2013: salariul mediu brut creste, contributiile raman neschimbate

vot    Legea bugetului asigurarilor sociale, in forma adoptata de Parlament si promulgat de Presedintelui Romaniei in data de 12.02.2013, pastreaza nivelul contributiilor sociale obligatorii la pensii si somaj la aceeasi valoare ca in 2012.

Pensii
Astfel, exact ca anul trecut, cotele de contributie de asigurari sociale pentru 2013 sunt:
• 31,3% pentru conditii normale de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 20,8% datorate de angajatori;
• 36,3% pentru conditii deosebite de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 25,8 % datorate de angajatori;
• 41,3% pentru conditii speciale de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 30,8% datorate de angajatori.
Se majoreaza insa cota alocata pensiilor private obligatorii (Pilon II) care este inclusa in contributie individuala de asigurari sociale, la 4% fata de 3,5% din CAS datorat de angajat, in 2012.

        O alta noutate este majorarea cu peste 100 de lei a castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, de la 2117 lei in 2012, la 2223 lei in prezent. De retinut ca si ajutorul de deces va fi platit in acest cuantum lei, in cazul asiguratului sau pensionarului. In schimb, in cazul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de deces va fi in 2013 de 1112 lei, fata de 1059 de lei, cat era anul trecut.
De asemenea, legea bugetului asigurarilor sociale mai stabileste ca, in anul 2013, tariful pentru un talon de plata la domiciliul beneficiarilor, in situatia in care acestia au optat pentru plata in cont curent sau in cont de card, este de 2,15 lei si se suporta din bugetul din care se finanteaza dreptul respectiv.
In legatura cu tariful postei pentru plata drepturilor la domiciliul beneficiarilor, cheltuielile pentru transmiterea si achitarea drepturilor finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat si a celor din bugetul asigurarilor pentru somaj se stabilesc prin aplicarea coeficientului de 1% asupra sumelor platite si se suporta din bugetul din care se finanteaza dreptul respectiv. Initial, in faza de proiect a bugetului, coeficientul fusese redus fata la 0,9%, dar a revenit la valoarea din 2012 prin amendamentele admise ale parlamentarilor.
Angajatorii mai datoreaza o contributie de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, cuprinsa intre 0,15% – 0,85%, valori neschimbate fata de 2012.

Somaj
Nici contribuatiile la somaj nu sunt modificate comparativ cu anul 2012. Si in acest an, cotele sunt stabilite la nivelul de:
• 0,5% – contributia datorata de angajatori, precum si o contributie de 0,25% pentru la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale.;
• 0,5% – contributia individuala.
In schimb, prin legea bugetului de asigurari sociale pentru 2013, Guvernul a sistat acordarea de credite in conditii avantajoase si fonduri nerambursabile pentru crearea de locuri de munca in acest an (prin art. 86 din Legea 76/2002 se prevede ca, pentru infiintarea si dezvoltarea de IMM-uri, unitati corporatiste, asociatii familiale sau PFA-uri care sa creeze locuri de munca, sa poata fi acordate credite pentru investitii, pentru o perioada de maxim 3 ani, cu o dobanda de 50% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei. In cadrul acestei facilitati, creditele se acordau pe baza unor studii de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri ce urmau sa fie create; respectiv art. 86^1 din Legea somajului potrivit caruia din bugetul asigurarilor sociale de somaj se por acorda fonduri nerambursabile, pentru intreprinderile mici si mijlocii, unitatile cooperatiste cat si asociatiile familiale ori PFA infiintate de someri care incadreaza in munca pe perioada nedeterminata someri pe care sa ii mentina in activitate cel putin 4 ani).

Sanatate
In ceea ce priveste CASS, legea bugetului de stat pentru 2013 mentine nivelul contributiei la sanatate la nivelul din 2012, si anume:

• 5,2% pentru cota datorata de angajatori, prevazuta la art.258 din Legea nr.95/2006;
• 10,7% pentru cota datorata de persoanele prevazute la art.259 alin.(6) din Legea nr.95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
• 5,5% pentru celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte surse.

7 luni. de muncă

Denisa PatrascuAm făcut şi fac parte dintr-o echipă puternică, determinată şi pentru care interesul cetăţeanului contează. Putem vorbi fără emfază de rezultatele acestei echipe guvernamentale, dar ma voi referi în special la cele obţinute de echipa de la Ministerul Muncii. Determinarea s-a văzut încă de la început când reîntregirea salariilor bugetarilor şi a CAS-ului pensionarilor s-au materializat în mai puţin de o lună de la preluarea mandatului.

Onoarea de a fi numită secretar de stat coordonator al departamentului de politici familiale şi asistenţă socială m-a obligat să fac tot ce a fost uman (şi legal) ca activitatea din acest domeniu să redevină o prioritate a Guvernului iar cetăţenii să resimtă pozitiv aceste schimbări.

7 luni de mandat, peste 170 de întâlniri cu societatea civilă (ONG-uri, sindicate, comisii dialog social, dezbateri publice, conferinte), in jur de 150 audienţe (cu persoane cu handicap, solicitanţi de ajutoare sociale, etc), peste 40.000 km parcursi (doar Bucuresti- Hanoi- Bucuresti = 22.700 km, la care se aduaga Londra, Nicosia, Istanbul, Andalusia dar si Cluj, Iasi, Timisoara etc).

Ce se vede din toate astea?

Părinţii ştiu că pot beneficia de concediu şi indemnizaţia de creştere a copilului indiferent de numărul copiiilor (nu doar pentru primii 3), iar valoarea indemnizaţiei a revenit la 85% din media veniturilor (o creştere de 10% contează) şi pot opta pentru stimulentul de 500 lei dacă se reîntorc la serviciu înainte de împlinirea vârstei de 2 ani a copilului, iar în cazul suprapunerii situaţiilor de concedii de creştere a copilului, părintele va beneficia de o suplimentare de 600 lei.

Modificările legislative au adus şi o flexibilizare a condiției de achitare a impozitelor și taxelor locale. Astfel, verificarea se va face doar în cazul familiilor și persoanelor singure care au dreptul stabilit de cel puțin 6 luni și vor fi excluse de la această verificare familiile monoparentale. De asemenea, se reglementează o perioadă de grație de 60 zile în care se pot plăti aceste datorii către bugetele locale, timp în care beneficiarul își va primi dreptul. Toate acestea se regăsesc în Legea nr.166/2012.

Modificările propuse de proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului (aprobat de Guvern), care vizează: o mai bună reglementare a domeniului protecţiei şi promovării drepturilor copilului, asigurând o mai bună responsabilizare a părinţilor sau reprezentanţilor legali în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin în asigurarea creşterii şi îngrijirii adecvate a copilului, dar şi a autorităţilor sau instituţiilor competente, prin introducerea de sancţiuni în sarcina acestora, inclusiv în cazul separării sau divorţului părinţilor; asigurarea premiselor diminuării costurilor aferente sistemului de protecţie specială a copilului, ca urmare a îndeplinirii de către serviciile publice de asistenţă socială a atribuţiilor ce le revin în domeniul prevenirii separării copilului de familie, concomitent cu eficientizarea sistemului de protecţie a copilului prin asigurarea coordonării unitare la nivel judeţean bazat pe interesul superior al copilului; asigurarea bazei legale necesare elaborării ulterioare a unor acte normative subsecvente, care vor reglementa o serie de aspecte de actualitate în acest domeniu de activitate, cum ar fi situaţia copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, situaţia copiilor părăsiţi în unităţile sanitare etc.

Pentru că adesea am vorbit de nevoia de servicii sociale de calitate, în acest scurt mandat a fost adoptată Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale prin care se crează un sistem unic de evaluare a serviciilor sociale prin simplificarea procedurii de acreditare,  realizarea unui sistem de coordonare și monitorizare unică a calității în domeniu, promovarea transparenței și eliminarea suprapunerilor existente în sistem.

Cred însă că serviciile de calitate fără infrastructură şi personal nu pot exista, motiv pentru care a fost aprobată HG nr.973/2012 și Ordinul MMFPS nr. 2765/ 2012 care reglementează procedura și metodologia de acordare a co-finanțării unor lucrări de investiții și reparații capitale la centre de zi și rezidențiale, din bugtul MMFPS. Prima serie a acestor solicitări a fost programată pentru luna noiembrie 2012. A fost de asemenea, elaborat Ordinul MMFPS nr.2390/2012pentru aprobarea liniilor prioritare de acordare a subvenţiilor pentru anul 2013.  În prezent s-a finalizat prima etapă a procesului de selecționare a asociațiilor și fundațiilor care vor primi subvenții în anul 2013: au fost analizate 478 de dosare de unități de asistență socială pentru cele 218 asociații și fundații care au depus solicitare de subvenționare pentru anul 2013.

Necesitatea elaborării cadrului legal pentru organizarea creşelor ca  unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară a fost generată de cererea mare pentru acest tip de servicii, comparativ cu numărul mic al acestor unităţi existent pe plan naţional şi care să sprijine iniţiativele (publice, private sau în parteneriat public-privat) care vizează înfiinţarea unor astfel de unităţi – reprezintă fără îndoială o oportunitate menită să favorizeze reîntoarcerea mamelor pe piaţa muncii şi un mod de a sprijini reconcilierea vieţii de familie cu cea profesională. În acest sens, a fost elaborată în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului hotărârea de guvern privind normele metodologice  de organizare  şi funcţionare a creşelor şi a altor  unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, care vizează: asigurarea de oportunităţi egale de creştere şi îngrijire a copiilor proveniţi din diferite medii sociale şi economice, astfel încât dreptul copiilor la educaţie să fie promovat şi respectat, în timp ce prin programele de promovarea a sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor, realizate prin intermediul strategiilor adresate determinării stării de sănătate se asigură respectarea dreptului acestora la sănătate şi asigurarea premiselor necesare dezvoltării facilităţilor de îngrijire a copiilor, prin intermediul cărora să li se ofere părinţilor oportunitatea întoarcerii piaţa muncii şi continuarea activităţii lor profesionale.

Îmbunătăţirea accesului beneficiarilor şi a transparenţei procesului de evaluare a persoanelor cu handicap prin adoptarea Legii nr. 136/2012 pentru aprobarea OUG 84/2010 pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, acţiune reparatorie faţă de persoanele cu handicap în ceea ce priveşte abaterile de la respectarea drepturilor omului pe care actul normativ le-a generat: a) abrogarea alin. (7) al art. 42 referitor la situaţia acordării indemnizaţiei, indiferent de opţiunea beneficiarului în care angajatorul nu poate asigura angajarea asistentului personal, optându-se pe decizia persoanei cu handicap de a beneficia de asistent persoanl sau de indemnizaţie; s-a reconsiderat procesul de reevaluare: au fost simplificate tipurile de decizii emise de CS[1] (decizii de soluţionare a contestaţiilor, decizii de reevaluare, decizii de încadrarea/ neîncadrare în grad şi tip de handicap); termenul  decizii de anulare a fost înlocuit cu termenul decizii de neîncadrare în grad şi tip de handicap, dat fiind faptul că acestea sunt acte administrative ce produc efecte retroactive creând situaţia recuperării sumelor acordate anterior emiterii acesteia (sub forma prestaţiilor sau  pensiilor). Termenul a fost înlocuit cu decizii de neîncadrare în grad şi tip de handicap. Se evită astfel nemulţumirile în rândul persoanelor cu handicap şi nu numai, cu implicaţii majore în calitatea vieţii acestor persoane, ducând chiar şi la tensiuni sociale; procedura de reevaluare a fost regândită, devenind transparentă şi mult simplificată. Reevaluarea efectuată de specialişti din Lista naţională a fost înlocuită cu reevaluarea efectuată de serviciul de evaluare complexă din cadrul DGASPC, la sediul acestora (in loc de spitalul judeţean), cu participarea unui reprezentant al structurii de specialitate din minister; a fost introdus un articol care reglementează posibilitatea soluţionării situaţiei create la Sibiu, prin reevaluarea efectuata in baza OUG 84/2010, potrivit căruia: comisia superioară (CS)  va reevalua dosarele rezultate până la data intrării în vigoare a prezentei legi iar deciziile de anulare a certificatelor de încadrare în grad de handicap emise de aceasta să producă efecte numai pentru viitor (nu şi retroactiv, conform reglementărilor guvernului Boc); debitele stabilite în baza deciziilor de anulare se constituie numai pentru perioada ulterioară emiterii deciziilor de anulare; până la data reevaluării efectuate de Comisia superioară, executarea debitelor se suspendă.

Asigurarea aplicării unitare a cadrului legislativ în vigoare în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, de o manieră clară şi funcţională, prin elaborarea şi aprobarea Hotărârii Guvernului nr. 156/2012  pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie şi a Planului operaţional pentru implementarea acesteia, care vizează: adoptarea unor măsuri menite să sprijine o aplicabilitate mai eficientă a principiilor şi prevederilor Legii nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată, având în vedere atât elementele de noutate aduse de recentele modificări ale acesteia (ca de ex. ordinul de protecţie); stabilirea premiselor necesare unei colaborări mai clare şi mai strânse între autorităţile administrative cu competenţe în materie şi societatea civilă în ceea ce priveşte implementarea politicilor în domeniu prin furnizarea de sprijin şi asistenţă instituţiilor guvernamentale şi organizaţiilor non- guvernamentale; definirea  obiectivelor operaţionale care se referă la prevenirea şi diminuarea fenomenului violenţei în familie, protecţia victimelor violenţei în familie şi responsabilizarea agresorilor prin constituirea unui cadru instituţional integrat, promovarea cooperării intersectoriale pentru eliminarea violenţei în familie şi susţinerea parteneriatului cu societatea civilă în implementarea politicilor în domeniu; întărirea capacităţii instituţionale a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în ceea ce priveşte gestionarea violenţei în familie şi dezvoltarea unui sistem unitar de servicii sociale specializate în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.

Un rol în asigurarea respectării dreptului la sănătate pentru copiii cu tulburări din spectrul autist, la reprezentat aprobarea Ordinului 2260/2012 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 725/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. Ordinul a avut la bază atât Clasificarea Internaţională a Bolilor, revizia a 10-a din 1990 în cuprinsul căreia se regăsesc referiri la încadrarea tulburărilor pervazive de dezvoltare cât şi  Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii pentru copii şi tineri  (CIF – CT).

Alte activităţi nu la fel de vizibile dar importante pentru domeniu au fost în această perioadă:

  • Participarea la deschiderea Jocurilor Paralimpice şi acţiuni de popularizare a fenomenului sportiv în rândul persoanelor cu handicap;
  • Participarea la actiunile specifice generate de Anul European al Îmbătrânirii Active şi Solidarităţii între Generaţii;
  •  Monitorizarea îndeplinirii indicatorilor de rezultat propuşi în cadrul Acordului de împrumut (proiectul privind modernizarea sistemului de asistenţă socială) între România şi BIRD. În această perioadă au fost deja îndepliniţi 6 indicatori şi s-a încasat la bugetul de stat suma de 150 mil. euro.
  • Prin implementarea Proiectului privind dezvoltarea la nivel local de servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi instruirea personalului aferent – FP 1566: s-au finalizat lucrările de construcție la 8 centre; a fost finalizată evaluarea propunerilor și aprobată prin Ordin selecția a 5 noi sub-proiecte; a fost publicată Hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru 6 sub-proiecte; a fost acordată asistență, au fost date avize pentru diverse activități, pentru cele 97 de sub-proiecte aflate în diverse etape de execuție, și au fost verificate și validate documentații de plată în valoare totală de 0,77 mil. Euro.

 Monitorizarea și implementarea Proiectului privind incluziunea socială a însemnat:

  • finanţarea subproiectelor pentru persoane cu handicap, selectate pe bază de competiţie – derularea lucrărilor de construcții la 17 proiecte în 15 judeţe, aflate în diferite stadii de implementare;
  • asigurarea pregătirii personalului profesionist care va aplica noi standarde de îngrijire – în curs de selecţie
  • S-au finalizat 6 obiective de investiții.
  • S-a finalizat încheiat contractul pentru realizarea Registrului Electronic Național pentru Persoane cu Handicap.
  • S-a derulat campania de informare Caravana combaterii violenței în familie, prin care s-au realizat organizarea unor evenimente stradale de tip caravană  în 29 de municipii reşedinţă de judeţ şi în cele 6 sectoare ale municipiului Bucureşti; organizarea a 7 conferinţe regionale destinate specialiştilor, a unei conferinţe de lansare şi o conferinţă de final şi realizarea unui sondaj pentru aflarea opiniei şi conştientizării publice cu privire la fenomenul  violenţei în familie.
  • A fost acordată asistență autorităților locale beneficiare ale sub-proiectelor, au fost verificate și validate documentații de rambursare de cheltuieli, și au fost derulate proceduri de achiziție de bunuri și servicii în valoare totală de 2,37 mil. Euro.

Alte proiecte:

  • Finalizarea implementării a două proiecte ce au vizat închiderea instituţiilor de tip vechi derulate în cadrul Programului de Interes Naţional destinat protecţiei copilului de către DGASPC Sector 3 şi DGASPC Sector 5 prin care au fost închise două instituţii de tip vechi şi achiziţionate apartamente în care copiii protejaţi în cadrul acestora au fost transferaţi, asigurându-li-se astfel o îngrijire de calitate, mult mai apropiată de mediul familial.
  • Înfiinţarea a 40 de centre de consiliere şi asistenţă a persoanelor cu tulburări din spectrul autist în cadrul proiectului “Şi ei trebuie să aibă o şansă! – program de sprijin pentru integrarea socială şi profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist, implementat de Fundaţia Romanian Angel Appeal în parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, “Investeşte în oameni!
  • Continuarea implementării programului „Servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa şi instruirea personalului aferent”, finanţat în baza unui împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Până în prezent au fost finalizate 12 proiecte constructii şi sunt în curs de implementare 98 de proiecte.
  • Implementarea în doar 3 luni a proiectului “Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale de a asigura coordonarea procesului de implementare a Convenţiei ONU pentru drepturile copilului în România”, finanţat prin Fondul Social European – Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative prin care au fost organizate 38 de sesiuni de formare şi pregătiţi a 886 de specialişti în domeniul monitorizării drepturilor copilului, elaborate 5 manuale de formare (unul general şi 4 specifice în domeniile justiţiei, sănătăţii, educaţiei şi protecţiei sociale) şi un ghid de monitorizare a drepturilor copilului (ce urmează a fi aprobat prin act normativ).

 De continuat:

Pentru flexibilizarea programului și asigurarea principiilor concurenţei, eficienţei şi transparenţei în alocarea fondurilor publice, a fost elaborat proiectul de Lege privind subvenţionarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de asociaţii, fundaţii şi cultele recunoscute de lege aflat în procedura de avizare externă (la M.J.) care va înlocui actuala reglementare, respectiv Legea nr.34/1998. De asemenea un rol important în reforma asistenței sociale îl va constitui promovarea legii contractării serviciilor sociale care va creea un spectru mai larg și mai focusat pe nevoia socială în care ONG-urile și cultele religioase pot deveni active.

Promovarea și dezvoltarea unui sistem de creștere a gradului de ocupare al persoanelor vulnerabile şi de susţinere al celui de al treilea sector – cel al economiei sociale. Din acest motiv a fost elaboratproiectul de Lege privind economia socială aflat în avizare externă.

Este necesară elaborarea Strategiei privind combaterea sărăciei, a deprivării materiale și promovarea incluziunii sociale şi Strategia privind persoanele vârstnice și îmbătrânire activă, la fel de importantă ca şi cea privind combaterea drogurilor şi substanţelor psihotrope (schimbarea filosofiei acesteia prin focalizarea pe zona de prevenție (reducerea consumului la copii si tineri trebuie să își propună ținte clare, având in vedere procentul ridicat de consumatori – 10% in rândul celor sub 16 ani, 22% in rândul studenților) dar si crearea de servicii terțiare, de consiliere si suport, inclusiv social prin serviciile de asistenta sociala ulterior parcurgerii etapei medicale de dezintoxicare).

         Este necesar crearea unui cadru legal privind stabilirea unui pachet minim de servicii sociale de bază la nivel comunitar care să asigure faptul că familiile şi copiii vulnerabili au acces garantat la servicii medicale, de educaţie şi de asistenţă socială esenţiale, având în vedere Raportul Comisiei Europene privind deprivarea materială a copiilor din UE (78%).

         Creşterea ratei de trasabilitate şi de acoperire a nevoilor pentru care au fost acordate prestaţiile sociale dar şi oferirea unui instrument de autorităţilor locale pe care îl pot utiliza pentru acordarea de prestaţii sociale se va realiza prin elaborarea legii privind tichetele sociale.

         Este esenţială îmbunătăţirea infrastructurii actuale a sistemului de asistenţă socială pentru a facilita accesul beneficiarilor la asistenţă socială şi servicii sociale care folosindu-se de cardul de asigurat vor putea şti nivelul de prestaţii de asigurări sociale respectiv asistenţă socială la care au dreptul, prin care pe de o parte se va reduce riscul de eroare, fraudă, corupţie pe de altă parte se vor putea colecta date privind resursele financiare alocate per beneficiar în sistem dual: asigurări şi asistenţă socială atât în prestaţii şi servicii sociale, putându-se elabora pe baza acestor date strategii punctuale care să soluţioneze respectiva nevoia socială. Si nu in ultimul rând va avea un rol de creștere a responsabilității individuale, cunoscând în orice moment care este nivelul de prestații de asigurări (pensie, șomaj) respectiv asistență socială (ajutor de sprijinirea familiei, de încălzire, venit minim garantat etc) la care ai dreptul.

        Pregătirea raportului de ţară privind implementarea Convenţiei ONU pentru persoanele cu dizabilităţi,  care cuprinde măsurile luate pentru punerea în aplicare a obligaţiilor ce revin României în conformitate cu prevederile Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu dizabilităţi şi asupra progresului făcut în această privinţă.

     Reorganizarea sistemului de evaluare prin armonizarea criteriilor de evaluare medicală şi funcţională prin acţiunile Grantului Japonez – de asistenţă tehnică şi dezvoltare în vederea sprijinirii persoanelor cu handicap în valoare de 1,8 mil euro.

 [1] Comisia Superioară

Activitate după 4 luni de mandat

LAW_1359_resizeCa secretar de stat in  Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale, coordonator al Departament Asistenţă Socială, vă prezint o scurta analiză a activităţii după primele 4 luni de mandat:

Acţiuni adresate comunităţii:

–         Proiectul “Ministrul muncii pentru o zi”, de 1 Iunie 2012, pentru copiii de la Sc. 141 si cei din centrele de plasament Ciresarii si Sf. Ana, sector 5;

–         Proiectul ”Creșa și centru de zi Antante”, deschis in Str.Tunsu Petre, sector 5;

–         Proiectul ”Desene si povesti de viata”, adresat copiiilor din centrele de plasament sector 4 si 5, premiat cu 3 cursuri de limbi străine pentru cele mai bune desene, de asemenea au fost acordate ghiozdane UNICEF pentru toti participanții;

–         Proiectul ”Câinii ghizi la Ministerul Muncii”, unde copiii de la Sc. 141 si Lic. Bolintineanu au avut ocazia să interacționeze cu câinii ghizi pentru persoane cu dizabilități vizuale și/sau auditive;

–         Proiectul ”Gradinita Estivala” pentru copiii din zona Ferentari-Rahova-Salaj care nu pot ajunge la gradinita din cauza barierelor financiare, și care pot participa timp de 2 luni vara la gradinita pentru a nu avea decalaj la momentul inceperii scolii fata de alti copii. Proiectul se va continua pe o perioada de 3 ani.

 Relatii externe:

–         Responsabil de atingerea obiectivelor şi ordonator de credite în cadrul Acordului de Împrumut cu Banca Mondială privind reforma în asistenţă socială 2012-2015, 500 mil. Euro, semnat în aprilie 2012, până în prezent realizate 6 din 9 DLI/ an 1 implementare, reprezentând 150 mil. euro;

–         Responsabil şi ordonator de credite “Proiect Incluziune Sociala” (SIP) cu Banca Mondiala, 27,2 mil. Euro – prin care se va finanța construirea a 134 de centre zi pentru victimele violenţei în familie şi pentu tinerii ieşiţi din instituţii de protectie a copilului, până în februarie 2014, în prezent fiind finalizate 4, precum şi susţinerea modernizării sistemului informatic de plati prestatii sociale SAFIR, a campaniei de comunicare privind reforma în asistenţă socială şi a proiectelor coordonate de Agenţia Naţională pentru Romi;

–         Responsabil şi ordonator credite pentru Proiectul ”Servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi instruirea personalului aferent”, BIRD, în valoare de 10 mil. euro, de constuire- adaptare a 130 centre, finalizate 6 si formare a 7000 de persoane.

–         Responsabil privind obligaţiile ce revin din Memorandumul cu Banca Mondială, FMI şi Comisia Europeană pentru MMFPS, participare la cele 2 runde de negocieri cu instituţiile de credit şi la cele interne conduse de vicepremier;

–         Responsabil şi ordonator de credite privind grantul de 1,8 mil. Euro pentru modernizarea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, acordat de Guvernul Japoniei, semnat în iulie 2012. În prezent, au fost finalizați termenii de referință;

–         Responsabil cu activităţile ce decurg din programarea financiară europeană viitoare 2014-2020;

–         întâlniri cu ambasadorii din Italia, Japonia, Ungaria, Franta, grupul de la Vilnius, Suedia;

 SONY DSC       – participare la deschiderea Jocurilor Paralimpice, Londra, ocazie cu care am participat la recepţia şefilor de stat sau de guvern organizata la Guildhall (Londra), care a fost prezidată de către vicepremierul britanic, Nick Clegg şi Lordul Mayor al City-ului londonez, David Wootton. Ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice a fost precedată, de o scurtă recepţie oferită de organizatori şefilor delegaţiilor oficiale ale statelor participante şi membrilor Comitetului Paralimpic Internaţional, la care am participat în calitate de șef al delegației României la Jocurile Paralimpice 2012 şi care a fost onorată de prezenţa Majestății Sale, Regina Elisabeta a II – a și de membrii ai familiei regale;

–         participare la o întalnire de lucru privind ”turismul în vederea prestatiilor sociale si restricţiile pe piaţa muncii” la Londra cu participarea miniștrilor muncii din Austria, Franta, Germania, Irlanda, Spania, UK. Un rezultat palpabil a fost ridicarea restricțiilor pe piata muncii din Irlanda, la 2 săptămâni după această ședință de lucru;

–         Întâlniri de lucru cu reprezentanţii guvernului regional din Andalusia, Spania privind limitările pe piața muncii pentru salariații români şi introducerea prevederilor restrictive privind suspendarea ajutorului social in cazul părăsirii temporare a Spaniei cu efect asupra conaţionalilor noştri care doresc să vină în vacanţă în România;

–         Întâlniri cu comunitatea română din Sevilla, Granada si Madrid, în data de 16, respectiv 18 iulie 2012;

–         Discuţii bilaterale cu Ambasada UK privind un posibil suport în vederea imbunatățirii legislației românești privind serviciile sociale si a internship-ului;

–         Protocol colaborare pentru asistenţa sociala a copiilor cu handicap cu fundaţia primei doamne a Ayzerbaijan-ului;

–         Întâlnire cu ministrul sănătăţii din Mongolia.

–         Protocol şi 2 proiecte începute şi finalizate cu UNICEF “Copil în România” şi “Copiii invizibili ai României”, campanie media;

Societatea civilă:

–         6 întâlniri cu sindicatele din asistenţă socială;

–         89 întâlniri cu ONG-urile din protecţia copilului, persoanele cu handicap şi asistenţii personali ai acestora şi servicii sociale;

–         Finalizarea în 2 luni a unui proiect fonduri nerambursabile privind Convenţia ONU privind protecția drepturile copilului, început în iunie 2012;

–         protocol colaborare Comitetul National Paralimpic, realizarea site-ului http://paralimpics.websiter.ro si a campaniei “Susţine echipa României! Participă şi tu!” împreună cu Ambasada UK în România;

–         protocol de colaborare IGSU privind proiectul “Copiii, focul arde!”;

–         protocol cu Fundația Lights into the Europe privind susţinerea Proiectului privind câinii ghizi pentru persoane cu dizabilităţi vizuale şi auditive;

–         promovarea unei dezbateri cu reprezentanţii MS, MEC, ANA privind consumul de etnobotanice în rândul copiiilor şi a tinerilor urmate de proiectul de Strategie privind lupta antidrog și stabilirea termenilor pentru realizarea unui grup de lucru guvernamental permanent;

–         promovarea unui proiect de accesibilizare a serviciului 112 pentru persoanele surde şi/sau mute în parteneriat cu reprezentanţii STS, MAI, MCTI – în curs de implementare;

–         protocol colaborare Telefonul Copilului 116.111 (tel. verde, nr. unic european de asistenta pentru copii);

 Legislaţie:

–         soluţionarea problemelor apărute ca urmare a controalelor (Sibiu) comisiei superioare evaluarea persoanelor cu handicap şi eliminarea arbitrarului decizional privind păstrarea asistenţilor personali sau a indemnizaţiei la nivelul primarilor şi nu a beneficiarilor;

–         proiect amendamente  OUG 124/2011 privind cresterea indemnizaţiei pentru creşterea copilului la 85% din venituri, eliminarea limitării la 3 naşteri pentru obţinerea acestei indemnizaţii si acordarea unei perioade de 6 luni de la intrarea in plata a prestatiilor sociale pentru plata impozitelor si taxelor locale restante;

–         acordarea la rectificarea bugetului a unei suplimentari de 100 milioane de lei pentru finanţarea cheltuielilor cu drepturile asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare.

–         aprobarea Normelor metodologice privind procedura de evaluare a comisiei superiore privind handicapul;

–         Includerea in lista afecţinilor şi bolilor generatoare de handicap a autismului atât pentru copii cât şi pentru adulţi.

 Proiecte legislative în lucru:

–         modificarea Legii 272/2004 privind protectia drepturilor copilului;

–         Legea economiei sociale;

–         OUG privind consumatorul vulnerabil, condiţionalitate memorandum FMI;

–         HG privind normele metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creselor şi altor unităţi de educaţie timpurie;

–         Lege privind subvenţionarea fundaţiilor şi asociaţilor;

–         Strategie şi plan de acţiuni privind combaterea violenţei în familie;

–         Strategie si plan actiuni pentru  reducerea consum etnobotanice in randul tinerilor;

–         HG privind deblocarea posturilor vacante;

–         Lege privind tichetele sociale;

–         HG privind atestarea şi contractul asistentului maternal;

–         Ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale privind sistemul informatic integrat al MMFPS;

–         Pregatirea cadrului instituţional şi legislativ pentru introducerea din 2015 a venitului minim de inserţie.

Cam atât pentru moment :).

Denisa

Explicaţii privind indemnizaţia de creştere a copilului

În această săptămână deputaţii au votat legea de aprobare a OUG 124/2011 prin care sunt modificate mai multe legi, printre care şi OUG 111/2010 privind acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului.

Prin amendamentele aduse şi sprijinte de Guvern, în consens cu programul de guvernare, s-a îmbunătăţit cadrul legal, prin:

1. flexibilizarea condiției de achitare a impozitelor și taxelor locale. Astfel, verificarea se va face doar în cazul familiilor și persoanelor singure care au dreptul stabilit de cel puțin 6 luni și vor fi excluse de la această verificare familiile monoparentale. De asemenea, se reglementează o perioadă de grație de 60 zile în care se pot plăti aceste datorii către bugetele locale, timp în care beneficiarul își va primi drepturile de asistență socială;

2. stabilirea cuantumului indemnizației pentru creșterea copiilor la 85% din media veniturilor nete ale persoanei, cu menținerea plafoanelor maxime reglementate în prezent, de 1200 lei pentru concediul până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani și 3400 lei pentru concediul până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an;

3. acordarea stimulentului de inserție și pentru persoanele care au optat pentru concediul până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani;

4. eliminarea limitării la 3 nașteri a situațiilor pentru care se acordă concediul și indemnizația pentru creșterea copiilor și acordarea indemnizației pentru creșterea copiilor pentru toate situațiile care conduc la acordarea acestui drept;

5.  acordarea sumei suplimentare de 600 lei, pe perioada suprapunerii cazurilor în care persoana se află cu un copil în perioada de concediu şi indemnizaţie în baza OUG nr.148/2005 și naște/adoptă/ia in plasament sau tutelă un copil, în baza OUG nr.111/2010. Această reglementare va asigura aplicarea unitară a Deciziei Curții Constituționale nr.495/2012 și va avea efecte doar pentru situațiile aflate în plată sau pentru cele care se vor produce după adoptarea legii.

 Ascultând dezbaterile ulterioare votului am observat că multe persoane nu cunosc istoricul acestui act normativ şi consideră incorect acests drept de asistență  socială ca fiind unul de natură asiguratorie. Este un drept corelat cu veniturile asigurate dar nu este un drept de asigurări sociale.

 Istoric

În 1957 apare prima reglementare privind libertatea avortului dar şi a concediului de maternitate de 112 zile, incluzând şi perioada prenatală.

Politica prodemografică specifică celei de-a doua jumătaţi aanilor 60 a determinat adoptareaunor acte normative, cele mai multe controversate şi care au ridicat dezbateri nu doar interne ci şi la nivelul OIM şi OMS. Printre acestea s-a numărat şi Decretul 1086/1966[1] privind majorarea impozitului pe veniturile persoanelor  de peste 25 ani fără copii, tranşele fiind modificate în 1985[2], şi prevedeau aplicarea unui impozit suplimentar pentru această categorie, în funcţie de venit, de la 80 lei (la venituri de până la 1.650 lei) la 925 lei (venituri peste 8000 lei). Acest act normativ a fost aborgat în 1991 (prin Legea 32/1991 privind impozitul pe salarii).

Un aspect interesant viza la acel moment acordarea alocaţiei pentru copii celor care aveau un loc de muncă, acordându-se copiilor de până la 14 (ulterior 16) ani diferenţiat în funcţie de venitul lunar al susținatorului legal (s-au fixat 5 grupe de venituri); rangul copilului în cadrul familiei pâna la al treilea născut, dupa aceea acționând și alte categorii de prestaţii; respectiv mediul (urban sau rural) de domiciliu.

         Prin Legea 10/1972-Codul Muncii se păstrează dreptul la concediul parental de 112 zile şi garantarea locului de muncă pe această perioadă. În acelaşi an, prin Decretul 411 se acordă mamelor care au opt sau nouă copii dreptul la acordarea de ajutoare băneşti lunare de 200 de lei, iar celor cu 10 sau mai mulţi copii, în vârstă de până la 18 ani – 300 de lei. Prin Decretul 197/1977 se stabileşte ajutorul pentru mamele cu mai mult de 5 copii (200 lei), până la 500 lei pentru mai mult de 10 copii şi ajutorul pentru soţiile de militari în termen, în sumă fixă în funcţie de mediul de locuire, 350 lei mediu urban, respectiv 200 lei mediu rural, iar mamelor care au născut mai mult de doi copii li se acordă o indemnizaţie de naştere de 1.000 de lei pentru fiecare nou-născut ulterior, viu sau mort. Prin Decretul 409/26.12.1985, mamele care aveau în îngrijire trei sau patru copii primeau ca ajutoare băneşti 400 de lei pe lună, iar cele cu cinci sau mai mulţi copii – 500 de lei. De asemenea, după prima naştere, pentru fiecare nou copil adus pe lume, femeile primeau o indemnizaţie de naştere de 1.500 de lei.

         Prin Legea 3/1977 indemnizaţia pentru concediul parental şi pentru cel pentru îngrijirea copilului bolnav se plătesc din fondurile de asigurări sociale de stat, aceasta fiind sursa de finanţare până în anul 2006. Concediul de maternitate se împărţea într-o perioadă pre- şi postnatală, totalizând 112 zile lucrătoare (săptămâna de muncă fiind de şase zile): 52 de zile înainte de naştere, respectiv 60 zile după. Femeile nu erau obligate să respecte strict aceste intervale; ele îşi puteau lua maximul de zile după preferinţă. Marea majoritate considerau că două luni de concediu postnatal erau insuficiente, iar majoritatea îşi luau toate cele 112 zile după naştere. După expirarea acestei perioade şi până cînd copilul ajungea la vârsta de un an, mamele aveau dreptul să lucreze cu program redus, de şase ore pe zi în loc de opt. Ori de cîte ori medicul pediatru certifica faptul că copilul (în vârstă de până la trei ani) suferea de probleme de sănătate şi necesita prezenţa mamei la domiciliu, mamele continuau să primească concediu medical, plătit la nivelul de 50%  pînă la 80 % din salariu, din nou în funcţie de vechimea în muncă.

Taxarea celor fără copii continuă prin Legea 1 din 8 iulie 1977 prin care este inventata o taxă cu dedicaţie – “contribuţia persoanelor angajate în unităţile de stat şi care nu au copii”. În 1985, prin Decretul 409 din 26 decembrie, contribuţia este majorată fiind între 5 şi 10% din salariu (80 lei pentru un salariu de până la 1.650 lei, respectiv 825 lei pentru unul de 8.000 de lei).

Post-89

         Prin Decretul-Lege 31/19.01.1990 se insitituia dreptul la concediul plătit pentru îngrijirea copilului de până la 1 an, în afara concediului plătit pentru sarcină şi lehuzie de 112 zile. Indemnizaţia pe durata acestui concediu era 65% din salariul tarifar lunar.

         Legea 120/09.07.1997 privind concediul plătit pentru îngrijirea copiilor aduce 2 noutăţi: femeile asigurate în cadrul sistemului de asigurări sociale de stat şi femeile cadre militare în activitate beneficiază de un concediu de creştere a copilului de până la 2 ani (majorarea faţă de 1 an apărută în 1990) pe durata căruia primesc o indemnizaţie de creştere a copilului reprezentând 85% din salariul de bază şi celelalte venituri salariale pe baza cărora se stabileşte contribuţia de asigurări sociale, respectiv din venitul de asigurare;  femeile asigurate în cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor beneficiază, pe durata concediului pentru îngrijirea copilului, de o indemnizaţie reprezentând 80% din media lunară a venitului asigurat din ultimele 6 luni pentru care a fost achitată contribuţia prevăzută de reglementările în vigoare.

         Nesustenabilitatea financiară a acestei indemnizaţii face ca prin Legea nr.19/ 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări  sociale să se modifice baza de calcul, cuantumul lunar al indemnizaţiei rămâne  85% dar aplicat la media veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a stabilit contribuţia individuală de asigurări sociale în lunile respective, iar baza de calcul nu poate depăşi plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie.

         O nouă modificare apare prin OUG 9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale prin care se extinde baza de calcul și se majorează plafonul. Astfel, cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani este de 85 % din baza de calcul care se determină din media veniturilor lunare din ultimele 10 luni anterioare datei naşterii copilului, pe baza cărora s-a achitat contribuţia individuală de asigurări sociale în lunile respective. Suma netă reprezentând indemnizaţia pentru creşterea copilului nu poate fi mai mare decât 85 % din salariul mediu net prognozat anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Baza de calcul nu poate depăşi plafonul a de 5 ori salariul mediu brut.

         Două luni mai târziu, prin OUG nr. 23 din 10 aprilie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000, pentru drepturile care se stabilesc după data de 31 decembrie 2003 cuantumul brut lunar al indemnizaţiei este de 85% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

         Deficitul bugetului de pensii obligă la luarea unor măsuri de corectare, astfel, prin OUG 148/2005  indemnizaţia pentru creşterea copilului este preluată în plată de bugetul de stat şi scoasă de sub incidenţa sistemului de asigurări sociale. Sunt stabilite de asemenea criterii de eligibilitate determinate de realizarea, în ultimul an înainte de naşterea copilului, timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. În această situaţie sunt incluse şi perioade asimilate (şomaj, concedii medicale, perioada de facultate cu condiţia absolvirii acesteia etc.). Cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului devine unul fix, fiind stabilit la 800 lei pentru anul 2006 și începând cu anul 2007, 600 lei indemnizația și 200 lei alocația de stat pentru copii până la 2 (3) ani. Un alt element de noutate adus de acest act normativ este introducerea unei noi prestaţii sub formă de stimulent lunar de 100 lei pentru părinţii care în perioada de până la împlinirea de către copil a vârstei de 2, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, dacă aceştia se reîntorc la activitatea profesională.

         În anul 2008 au loc 2 modificări ale OUG 148/2005, astfel prin Legea nr. 257/2008 de la 1 ianuarie 2009 se modifică cuantumul fix al indemnizației cu un procent de 85% din veniturile medii nete lunare ale persoanei îndreptățite, iar prin OUG 226/2008 este introdusă plafonarea, prin limitarea cuantumului maxim al indemnizației la 4.000 lei.

Prin Legea nr.118/2010 cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului este diminuat cu 15% . Dacă din calcul rezultă o sumă mai mică de 600 lei, atunci se acordă 600 lei.

Ultimul act normativ important în acest domeniu este Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor care aduce ca noutatereglementarea de măsuri opţionale la dispoziţia părinţilor, pentru creşterea copilului în vârstă de până la 1 an, 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu handicap, în funcție de care este stabilită valoarea indemnizației.

Astfel, în situaţia în care părintele optează pentru rămânerea în concediul pentru creşterea copilului până la data la care acesta împlineşte vârsta de 1 an: va primi o indemnizaţie lunară în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, care nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3.400 lei; va beneficia de un stimulent de inserţie pe piaţa muncii în cuantum lunar de 500 de lei, dacă părintele se întoarce la activitatea profesională până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an. în acest caz, stimulentul se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani; în situaţia în care părintele nu revine pe piaţa muncii, acesta va putea opta pentru acordarea unui concediu fără plată pentru îngrijirea copilului cu vârsta între 1 an şi 2 ani. În situaţia în care părintele optează pentru rămânerea în concediul pentru creşterea copilului până la data la care acesta împlineşte vârsta de 2 ani, părintele va primi o indemnizaţie lunară în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, care nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 1.200 lei; pentru această opţiune stimulentul de inserţie nu se acordă.

Alte drepturi prevăzute de OUG 111/2010 sunt:suplimentarea cu suma de 600 lei a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, în situaţia în care pe perioada concediului de creştere a unui copil se naşte un alt copil – reglementare ce nu era prevăzută în OUG nr.148/2005; menţinerea, ca şi în cazul OUG nr.148/2005, a suplimentării cu suma de 600 lei a indemnizaţiei pentru creşterea copilului în cazul sarcinilor multiple; acceptarea pentru perioada de eligibilitate a unui număr de cel mult trei fracţiuni de lună constituite dintr-un număr mai  mic decât jumătate din numărul zilelor lucrătoare ale lunii; creşterea duratei concediului fără plata  indemnizaţiei, acordat după primele 3 naşteri, de la 3 luni la 4 luni; introducerea de reglementări conform cărora angajatorului îi este interzis să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, în cazul salariatei/salariatului care se află în concediu pentru creşterea copilului, timp de 6 luni după revenirea definitivă a salariatei/salariatului în unitate.

Concluzii

După cum se observă, niciodată dreptul la indemnizația de creștere a copilului nu a fost un drept de asigurări sociale, persoana asigurată necontribuind suplimentar pentru acest risc (asemeni riscurilor clasice de natură socială), ci este o prestație de asistență socială pentru susținerea familiei, acordată persoanelor care au venituri supuse impozitului pe venit.

De asemenea, este un drept acordat mamei și nu copilului, ca venit de înlocuire pe perioada în care, pentru îngrijirea copilului, nu lucrează. De aceea nu era corectă limitarea la numărul de nașteri.

Acordarea beneficiului de a alege întoarcerea la serviciu oricând în perioada celor 2, respectiv 3 ani (în cazul copilului cu handicap) permite asiguratului dreptul de a primi stimulentul de inserție. Șansele ca unul din părinți să se întoarcă ulterior vârstei de un an a copilului sunt mult mai mari, motiv pentru care este îndreptățită modificarea legii în acest sens. Din păcate, serviciile de zi pentru copiii de vârstă antepreșcolară sunt reduse (sub 400 creșe la nivelul țării), iar stimulentul de inserție poate ajuta familia să găsească soluții alternative de creștere a copilului prin intermediul bonelor, creând astfel locuri de muncă pentru o categorie de femei pentru care piața forței de muncă nu este foarte permisivă. Dacă analizăm nivelul salariului minim pe economie în valoare netă care este de 580 lei, cuantumul stimulentului de inserție este destul de apropiat (500 lei). Presiunea asigurărilor de pensii și mai ales de sănătate va albi multe din aceste contracte, aducând astfel mai multă responsabilitate atât în privința propriilor venituri pe termen lung, dar și în raport cu activitatea desfășurată în îngrijirea copilului, în analiză imediată.

Deși foarte disputate aspectele privind presiunea bugetară, prognoza arată o creștere de 67 mil. lei bazată pe o estimare a nașterilor viitoare, cu o intrare în plată a 175.000 de beneficiari (anul 2013), faţă de 170.662 beneficiari astăzi. O sumă pe care trebuie să o corelăm cu o alta: deficitul structural al sistemului de pensii, cu impact asupra generațiilor viitoare, care se bazează în special pe deficitul demografic. Cu alte cuvinte ne costă mai mult să nu susținem politicile pentru creșterea demografiei, având în vedere faptul că numărul de naşteri a scăzut constant.


[1] În acelaşi an fusese incriminat avortul prin Decretul 770/1966, abrogat prin Decretul-Lege 1/26.12.1989.

[2] 60 lei pentru venituri anuale de până la 3.000 lei şi până la 6.000 lei pentru venituri anuale de peste 96.000 lei.

grafice INS

Prima medalie la Jocurile Paralimpice Londra 2012

ImagineIeri, Carol Eduard Novak ne-a făcut fericiți, arătându-ne din nou că determinarea și munca pot depăși orice obstacol, devenind campion olimpic. Este un rezultat emoționant și un exemplu pentru fiecare dintre noi.

Eduard, vicecampion olimpic la Beijing și dublu campion monidal (2011 și 2012 – velodrom), a venit ca favorit în proba de ciclism cursa de urmărire de la Jocurile Paralimpice de la Londra, obținând medalia de aur, după ce în semifinale, cu timpul de 4:40.315, pe distanţa de 3 km, stabilise un nou record mondial și paralimpic în această probă.

Felicitări Eduard Carol Novak și mult succes la următoarele competiții! Felicitări și anternorului tău, Cristiano Valoppi!

Mult succes și celorlați membri ai lotului României la Jocurile Paralimpice ale căror probe urmează astăzi și în zilele următoare!

foto copyright http://www.london2012.com/paralympics

Deschiderea Jocurilor Paralimpice Londra 2012

This slideshow requires JavaScript.

Cele 6 ore petrecute pe Stadionul Olimpic din Londra la deschiderea Jocurilor Paralimpice n-au cum sa nu-ti schimbe multe din ideile preconcepute privind persoanele cu divizibilități.

Imaginea supradimensionată a statuii lui Mark Quinn ce-o reprezinta pe artista cu dizabilitati Alison Lapper insarcinata – una din temele în jurul căreia s-a desfășurat finalul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Paralimpice, reprezintă poate cel mai bine mentalitatea de învingător într-o lupta ce începe de la propriile neputințe, fiind un icon message al sperantei.

Mesajele transmise pe toată durata ceremoniei au fost adevărate spoturi inspiraționale pentru fiecare dintre noi: “Look up at the stars, and not down at your feet. Try to make sense of what you see, and wonder about what makes the universe exist. Be curious!”,  ne-a spus profesorul Stephen Hawking celor peste 70.000 de spectatori şi 11,2 milioane telespectatori .

Jocurile Paralimpice în numere ar suna cam asa: au fost vândute 2,2 milioane bilete (la Jocurile Olimpice au fost de 4 ori mai multe), sunt 20 de sporturi (la Olimpiada sunt 26) şi 21 de discipline sportive (faţă de 36 la Olimpiada), 174 de comitete naţionale paralimpice, 6.500 de canale TV acreditate să transmita imagini, 4.200 de sportivi (faţă 10.500 la Jocurile Olimpice).

România are un lot de 5 sportivi, poate unul din cele mai mici numeric din delegațiile care au defilat la ceremonia de deschidere. Amintesc că nicio televiziune din România nu se regăsește printre cele acreditate. Spre deosebire, la Londra toate televiziunile (inclusiv cele cu desene animate sau de muzică) au avut reportaje dedicate Jocurilor Paralimpice şi multe transmisiuni în direct atât tv cât și radio sau online.

Comitetul Paralimpic Român este foarte tânăr, iar mișcarea paralimpică din România de asemenea.

Atât sportivii care au reușit să se califice, dar și cei rămași acasă sunt adevărați campioni, având în vedere condițiile de antrenament dar și resursele de care dispun persoanele cu dizabilități în România. Îmi doresc ca asta să se poată schimba, ca autoritățile locale să se gândească și la ei când aprobă borduri de peste 15 cm sau rampe de acces cu unghi imposibil chiar și pentru sportivii de la paralimpiadă. Și îmi mai doresc că, dacă un al doilea  Stephen Hawking se va naște în România, societatea să poată să îi ofere suportul pentru a putea performa!

Ne-am dori ca sportul să fie pentru toți dar posibilitățile reale sunt reduse pentru a face performanță pentru toți sportivii, cu atât mai mult dacă au o dizabilitate. Accesibilitatea e un cuvânt pe care mulți nu-l corelează mental și cu persoanele cu dizabilități. O bordură, o groapă în asfalt, o școală fără rampă utilizabilă reprezintă bariere pentru unii dintre noi, iar sălile de sport accesibilizate pentru persoane cu dizabilități le numeri pe degetele de la o singură mână.

Imi doresc ca aceste Jocuri Paralimpice să deschidă inimi și minți pentru cât mai mulți, iar pentru copii și tineri să fie o șansă de a vedea că diversitatea este cel mai bun dar pe care ni l-a oferit natura și că fiecare are dreptul să participe la viața socială în mod egal.

Pentru că nu sunt decât 11 zile de competiţie o dată la 4 ani, vreau să ne bucurăm de ele, să fim mândri că avem un lot valoros cu şanse la medalii. Să ne simţim mândri când vedem steagul României şi să sperăm că datorită lor vom auzi de câteva ori intonat imnul nostru. Mult succes echipei României!

 

România la Jocurile Paralimpice Londra 2012

Să auzim imnul României intonat la o competitie internațională este un sentiment de mândrie pentru orice român. Iar dacă acest imn se cânta în cadrul unei Olimpiade, așa cum s-a întâmplat acum la Londra, deocamdată doar o dată, dar speram să-l mai auzim până la sfârșitul competițiilor de cât mai multe ori, sentimentul de mândrie națională crește chiar și în cei mai dezamagiți dintre români.

Jocurile Paralimpice nu s-au bucurat în România de mediatizarea din alte țări din motive care țin de fiecare dintre noi. De la mentalitate la reglementari inegale. Sper ca această zi sa fie prima într-un lung parcurs în care fiecare dintre sportivii paralimpici să se bucure de prețuirea noastră dar și de suportul autoritățlor pentru a se antrena în condiții care să le permită performanța.

Urmează o nouă provocare pentru sportivii noştri: Jocurile Paralimpice, care se vor întoarce în locul unde s-au lansat în anul 1948, la Londra. Cu siguranţă vom avea parte de un spectacol deosebit în care fiecare sportiv va demonstra tot ce are mai bun pentru a-şi îmbunătăţi performanţele şi a obţine o medalie olimpică, visul oricărui sportiv.

Este o mare satisfacţie faptul că, anul acesta, la Londra, România va participa cu cea mai numeroasă echipă paralimpică pe care a avut-o vreodată la o ediţie a Jocurilor Paralimpice și cu șanse reale la medalii:

  • Atletism: Florin Cojoc (Iasi) – Campion European in 2012 la saritura de lungime;
  • Ciclism: Eduard  Novak (Miercuri Ciuc) – Campion Mondial in 2012 la veladrome (2 probe) si Campion Mondial la sosea  in 2011 şi Imre Torok (Miercuri Ciuc);
  • Inot: Samuel si Naomi Ciorap (Cluj-Napoca);
  • Tenis de masa: Dacian Makszin (Cluj-Napoca).

Carol Novak şi Naomi Ciorap sunt de asemenea “cei mai buni sportivi paralimpici ai anului 2011”.

Îi felicit pentru rezultatele obținute și sper ca protocolul semnat astăzi între Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Comitetul Paralimpic Român a pus bazele unei colaborări care să contribuie la schimbarea mentalităților dar și care să faciliteze popularizarea sportului paralimpic ca provocare, motivaţie şi mod de integrare socială.

Pentru ca aceste lucruri să se întâmple, însă, e nevoie de o schimbare a percepției fiecăruia dintre noi despre persoanele cu dizabilități. Motto-ul campaniei de popularizare a Jocurilor Paralimpice Londra 2012 promovată de Ministerul Muncii și Ambasada Marii Britanii în România este “Susține echipa României. Participă și tu!”, iar cel al Jocurilor Olimpice și Paralimpice London 2012 este “Inspire a generation“ … Fiți alături de ei și țineți-le pumnii de acasă sau chiar de pe stadionele olimpice, bucurați-vă pentru reușitele lor, pentru că o medalie obținută la o olimpíadă se cuantifică în ore de muncă și renunțări, iar dacă aceste lucuri sunt făcute de persoane pentru care gesturi și situații comune pentru mulți, pot reprezenta hopuri reale, este cu atât mai meritoriu!

Vă reamintesc că Ministerul Muncii a pus la dispoziție un site specializat special pentru această Olimpiada unde veti gasi informații despre fiecare dintre membrii lotului național, știri despre competițiile în care vor participa dar și unde fiecare dintre dvs. puteți lăsa mesaje de încurajare. Îmi doresc sa-l blocați din primele zile de competiție cu numarul mare de mesaje prin care să le arătați prețuirea și susținerea iar ei să se întoarcă cu cât mai multe medalii!

Criza financiară, deficitele bugetare și mobilitatea forței de muncă

Criza reprezintă o manifestare de moment, violentă, a unor realități dificile. Apărută oficial în iulie 2007, criza financiară actuală  nu mai este o criză. 5 ani reprezintă deja o perioadă de depresiune economică al cărui final nu este cunoscut.

Denumită adesea criza W, datorita momentelor de platou urmate de alte caderi ale pietelor financiare, situatia actuala nu o regasim in niciun manual de economie. Sunt 5 ani de criza a monedei euro, 5 ani de deficite bugetare care au dus la retrogradarea a ratingurilor celor mai importante economii ale lumii. Cu 5 ani in urma ideea ca SUA nu are triplu A era de neconceput. Acum un an John Ogg scria un articol interesant „The Last Countries with Triple-A Ratings” iar la o recitire a articolului vedem ca o parte din aceste tari in perioada care a trecut de la scrierea articolului si pana in prezent deja l-au pierdut.

Solutia nu a fost gasita. Au fost 5 ani de nenumarate summit-uri G8, G20, consilii europene, ECOFIN-uri avand aceeasi tema: criza euro/criza financiara. Pentru ziua de astazi, dna Merkel solicita un nou plan financiar pentru zona euro, dl. Monti face noi taieri de bonusuri si schimbari ale legislatiei pensiilor, dl.Hollande suprataxeaza marile averi si tranzactii financiare iar in Spania si Grecia sunt greve nationale. In concluzie nu avem o abordare unitara in zona euro si nu se intrevede acea luminita de la capatul tunelului.

Europa e confruntata cu decizii dificile, pentru salvarea economiilor si finantelor statelor membre. Cu toate ca Europa nu se reduce la zona euro, 328 mil locuitori traiesc in tarile din zona euro din totalul de 500 mil. si reprezinta ca pondere a cheltuielilor un procent majoritar din consumul european. Poate tocmai acest consum a determinat o disfunctionalitate a pietei financiare, bazata pe o acumulare fara sustenabilitate financiara. A vedea si a vrea sunt elemente care tin de psihologia consumatorului. A putea tine insa de capacitatea sistemului financiar de a ramane sustenabil. Cand acesta din urma decide ca venitul imediat e mai important decat capacitatea pe termen lung de a recupera imprumutul atunci piata se distorsioneaza, aparand un surplus de bani fictivi fara acoperire in cash.

Economiile EU15 sunt obisnuite cu un nivel al consumului care daca scade creeaza spirale de criza economica, care influneteaza toate pietele, inclusiv cea de sanatate, asigurari si pietele de valori si financiare. Cresterea unor costuri sociale in bugetele nationale pe un astfel de fond sunt firesti, dar daca acestea depasesc un anumit prag devin la randu-le creatoare de alte spirale de criza atat pentru beneficiari (prin crearea dependentelor de stat) dar si pentru restul populatiei si investitorilor carora taxele majorate aplicate ii fac necompetitivi pe piete.

In acest complex de factori apar deficitele structurale majore ale economiei. Solutionarea acestuia se face prin infuzie de lichiditati care pot veni din surse proprii (vanzarea activelor statului), stabilirea unui regim de austeritate (reducerea costurilor statului – afaceri neperformante, reducere de salarii si eventual de personal) sau prin venituri externe sistemului, din imprumuturi interbancare sau de la institutiile internationale de credit. Nici o infuzie de capital nu va da roade daca nu se fac investitii in sustenabilitatea economiei. A o face productiva inseamna mai multe lucruri: sa vezi unde sunt sincopele sistemului (fonduri structurale blocate, TVA platit anterior incasarii, evaziune fiscala cu cele 3 vulnerabilitati sistemice: frauda, eroare, coruptie), sa anticipezi nevoile viitoare ale pietelor si sa te adaptezi acestor nevoi atat prin investitii in tehnologie cat si in formarea profesioanala. Fara doar si poate fiecare din acestea presupun abordari specializate si a caror finalitate nu se intrevede pe termen foarte scurt.

Caderea pietelor finaciare in zona euro nu inseamna doar falimente si somaj, ci si caderea sistemelor de asigurari (de viata, batranete, sanatate) private bazate pe investitii si piata imobiliara. O piramida demografica intoarsa, fara perspective optimiste pe termen mediu determina o presiune suplimentara pe bugetele speciale. Acestea isi arata acum, mai mult ca oricand limitele. Pe de o parte sunt reduse veniturile ca urmare a intrarii in faliment a multor investitori, care la randu-le produc somaj (deci cost si nu venit) pe de alta parte avem un somaj structural mare in randul tinerilor (in Spania a ajuns la 50%) ale caror modele generale de viata nu se suprapun cu realitatile pietelor. Asteptarile nerealiste, inexistenta unei experiente practice si inadaptabilitatea curiculei scoalare la nevoile pietei sunt elemente cu care se confrunta in mai mare sau mai mica masura intreaga Europa.

Este firesc ca investitorii sa se uite spre est. La inceput au fost statele din fostul bloc comunist, care odata intrate in UE devin din ce in ce mai putin atractive datorita costurilor mari. De ce exista aceste costuri? Tocmai ca urmare a standardelor de viata stabilite de reglementarile europene. O paine preparata fara atingere presupune un cost mai mare decat o paine facuta de la zero de o persoana, faina neaditivata si ambalata presupune alte costuri decat cea produsa in conditii empirice in India. Dar India si China reprezinta concurenta pentru lucratorii din Europa, asa cum mirajul unui alt stil de viata, cu ore libere si drept de vot real il reprezinta pentru cetatenii din Pakistan si China- mirajul stilului de viata din Europa.

Vedem cum investitiile migreaza spre est iar populatiile spre vest. Acest aflux migratoriu incepe sa ne sperie cu cat vedem ca in scolile europene sunt mai multi copii de alte rase decat cea alba, preponderenta cu 20 de ani in urma. Ne intrebam daca din punct de vedere cultural se adapteaza, daca rezoneaza cu principiile noastre. Apoi apar alte intrebari: avem somaj, ce facem cu un aflux migratoriu care face „turism de prestatii” (nu-mi apartine sintagma, dar devine tot mai folosita).

Sunt analisti care spun ca migratia este singura salvare a sistemelor de pensii bazate pe sistemul pay-as-you-go. Atunci e de bine.

Romanii, la randul lor sunt astazi in fata unui curs valutar care ii sperie. Pietele financiare care au reactionat la criza politica se vor linisti, probabil dupa referendum. Raman insa probleme de rezolvat dupa ziua de duminica. Unele masuri sunt deja anuntate precum TVA redus la alimentele de baza, TVA achitat la momentul incasarii, axa speciala de finantare pentru irigatii. Din pacate asta insa nu va avea impact direct asupra celor care au picat bac-ul sau a celor 300.000 de firme care au dat faliment dupa introducerea impozitului forfetar. Nu va avea impact direct nici asupra numarului de asistente de la reanimare, cele ramase in sistem si care si ele sunt cu gandul la a pleca in UK sau Franta. Nu va avea impact nici asupra atractivitatii sistemului de invatamant, unde in continuare vor fi angajati suplinitori dintre persoanele care au picat definitivatul.

Ca toate acestea sa se faca e nevoie de reforme, de bani investiti pe termen lung si de o acceptare ca am ajuns la un prag de la care, ca sa mergem mai departe e nevoie de un acord al tuturor. Criza constanta politica, finalizata acum cu un indemn la boicot electoral a presedintelui unei tari, stat membru UE nu are cum sa nu ne afecteze pe fiecare din noi, direct sau indirect.

Trebuie sa privim in jur si sa intelegem ca Europa pe care o imaginam ca salvatoare are ea insasi propriile probleme. Are somaj, are relocari de investitii, are populatii din statele fostelor colonii care poate sunt la prima, a doua sau chiar a treia generatie de emigranti, inca neintegrati in societatea statului de resedinta. Entuziasmul anilor 90 fata de statele estice a disparut odata cu aparitia instalatorului polonez care l-a lasat fara activitate pe instalatorul britanic mult mai scump, acum 8-9 ani. Astazi presiunea populara pentru pastrarea restrictiilor pe piata muncii e mai mare decat considerentele de natura economica ale investitorilor sau trezoreriei nationale. De altfel nici analizele “la rece” nu ajuta prea mult in schimbarea perceptiilor, analize care arata ca nivelul maximal in tarile cele mai tentante pentru migratie si mobilitate au o populatie formata din imigranti de sub 1% din total populatie la nivelul anului 2010. Din pacate aceasta este realitatea de azi.

Din fericiere, majoritatea romanilor care lucreaza in Europa sunt oameni bine integrati in societate, care nu au creeat probleme de natura sociala. Cu mici exceptii nu putem vorbi de retele de crima organizata. Acesta a fost unul din marile atuu-ri ale discutiilor cu diversi oameni politici, investitori dincolo de ponderea insemnata in PIB-ul statului de rezidenta a muncii lor.

Reusita deschiderii unor noi piete (Germania, partial; Norvegia) nu schimba in mare masura faptul ca a reinceput sa se vorbeasca despre migratie cand e vorba de cetatenii din Bulgaria si Romania si nu despre mobilitate. Asta e o tema la care avem datoria sa meditam si sa reamintim ca indiferent de criza, guvernantii nu au voie sa incalce principiile tratatelor constitutive ale UE si trebuie sa gaseasca solutii ca fiecare din cei 500 mil locuitori sa se poata bucura de aceleasi drepturi.

Prioritatile sistemului de asistenta sociala

Reforma în domeniul asistenței sociale reprezintă atât parte a programului de reacție la criza financiară a guvernului cât și rezultatul unor schimbări structurale survenite în ultimii 6-8 ani de construcție administrativă bazată pe descentralizare.

Rezultatele reformei în domeniul asistenței sociale vizează 4 paliere:

1. focalizarea efortului bugetar către cele mai vulnerabile categorii de populație;

2. reducerea gradului de dependență a persoanelor care pot munci și protejarea veniturilor acestora;

3. dezvoltarea de oportunități egale pentru persoanele cu dizabilități;

4. acordarea prestațiilor și serviciilor sociale celor îndreptățiți și reducerea posibilităților de fraudare a sistemului de asistență socială.

 Structura bugetară în domeniul asistenței sociale este bazată pe resurse diferite care trebuie să genereze dimensionarea adecvată: bugetul de stat prin alocări directe pe capitole distincte, bugetul de stat din sume defalcate din TVA, bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor sociale de sănătate și bugetul local.

Caracteristica ultimilor 3 ani a fost o subdimensionare a capitolului asistență socială atât la nivel bugetar cât mai ales la nivelul resurselor umane. Suntem astăzi puși în fața unei realități dificil de gestionat: peste 10.000 de posturi vacante (dar blocate) la nivel național iar salariile sunt foarte mici pentru personalul care a ramas si care trebuie să îngrijească copiii și vârstnicii noștri.  Bugetul Ministerului Muncii – la asistenţă socială – a scăzut cu 1,2% faţă de 2011 (de la 8,5 miliarde lei la 8,4 miliarde lei) şi cu 8% faţă de 2010 când ministerul gestiona 9,1 miliarde lei.

Raportarea la aceste cifre trebuie să pornească și de la alte imagini: aproape 8,5 mil de români au fost expusi riscului de sărăcie în 2010, iar rata expunerii la sărăcie era de 41,4%  (2010) față de 23% media europeană; 71% din cei mai sărăci români locuiesc în mediul rural, iar din una din 10 persoane cu vârste între 18-59 ani trăiește în gospodării în care niciuna din persoane nu este ocupată pe piața muncii; 3 din 10 gospodării în România nu au apa curentă; cea mai ridicată rată a sărăciei – 49% este reprezentată de familiile cu 3 sau mai mulți copii. La nivelul regiunilor de dezvoltare, România este menționată cu 6 din cele mai sărace 20 de regiuni[1] din UE.

Având în vedere toate acestea, nu este greu să înțelegem gradul de dependență și cercul vicios pe care prestațiile sociale îl crează. O piață a muncii cu o productivitate de 46% (penultimul loc în UE) cu un șomaj în stagnare statistică (7,3-7,5%) dar care nu oglindește realitatea acelora scoși din statistici ca urmare a încetării calității de șomer, fac ca grupurile defavorizate să se integreze și mai greu pe piața muncii, ca alternativă reală la serviciile și prestațiile sociale.

De aceea unul din proiectele importante pe care Programul de Guvernare al guvernului Ponta și le-a propus pentru domeniul asistenței sociale este legea economiei sociale. Termenul de prezentare în guvern este octombrie 2012, este unul realist având în vedere că proiectul de lege este deja în lucru.

Legea privind economia socială creează cadrul juridic pentru întreprinderile sociale reprezentând un model alternativ de afaceri, bazat pe principiile echităţii, responsabilităţii sociale şi transparenţei, prin care se încurajează participarea tuturor actorilor relevanţi (grupuri vulnerabile, persoane apte de muncă şi care beneficiază de prestaţii de asistenţă socială, persoane aflate in şomaj, autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale etc.) în procesul de luare a deciziilor. Acest model economic implică o coordonare a activităţilor de producţie cu cererea pieței, prin promovarea unei abordări bazate pe cooperare şi nu pe competiţie, pe promovarea drepturilor angajaţilor şi utilizatorilor, pe utilizarea programelor de politici publice în vederea promovării şi integrării grupurilor dezavantajate.

Nu este un proiect inventat acum, ci se bazează pe o rezoluție a Parlamentului European privind economia socială aprobată în 2009 (Rezoluția 2008/2250) și reprezintă unul din domeniile majore de intervenție în cadrul POSDRU încă din 2008, dar lipsa cadrului legal a împiedicat utilizarea acestei resurse.

Cred că acest proiect va reprezenta în timp un instrument pentru incluziunea socială a grupurilor defavorizate dar și pentru responsabilizarea tuturor actorilor sociali. Inclusiv la nivel individual cred că prezență mărcii de întreprindere socială pe un produs va reprezenta un argument de a-l cumpăra pe acesta când se află pe raft în competiție cu produse asemănătoare.

Un alt proiect aflat în programul de guvernare care va avea impact asupra calității vieții persoanelor celor mai vulnerabile îl reprezintă tichetul social. Acest instrument de plată este prevăzut de Legea Asistenței Sociale încă de anul trecut și își propune limitarea posibilității de a cumpara anumite produse sau servicii, fiind interzis achiziționarea spre exemplu a alcoolului cu acestea.

Acest lucru pornește de la interesul societății în ansamblul său ca beneficiile să fie utilizate de către persoanele vulnerabile conform scopului pentru care au fost acordate, precum și responsabilizarea din punct de vedere social a beneficiarului. Acordarea tichetelor sociale este un atribut al autorității administrației publice care asigură beneficiul de asistență socială (gestionarea făcându-se de către ANPIS pentru beneficiile de asistență socială asigurate prin bugetul MMFPS, respectiv către autoritățile administrației publice locale pentru cele asigurate din bugetele locale).

În acest moment analizăm toate aspectele tehnice astfel încât utilizarea tichetelor sociale să fie una eficientă pentru toate părțile implicate prin crearea cadrului legal și instituțional de plată a prestațiilor sociale și prin intermediul tichetelor sociale ținând cont de specificul din mediul urban și din cel rural al posibilităților practice de implementare.

Creșterea ratei de sărăcie și rata mare de dependență a populației de beneficiile de asistență socială duc la concluzia ineficienței sistemului de acordare a acestora în procent prea mare sub formă de prestații sociale în defavoarea serviciilor sociale.

Din acest motiv un alt proiect important al acestui mandat este crearea cadrului legal unitar privind serviciile sociale care să pornească de la principiul prevenției, la cel al reacției rapide la nevoile familiei, pornind de la serviciile de îngrijire a sugarului, la cele pentru persoanele cu dizabilități și servicii socio-medicale pentru vârstnici. Acest proiect reprezintă o provocare în aplicare, fiind cu siguranță mai simplu să acorzi bani decât servicii specializate, dar aceasta este una din cele mai eficiente soluții în domeniul asistenței sociale (modelele scandinave sunt un exemplu relevant).

Auditul realizat în cadrul programului de reformă a asistenței sociale arată o creștere a vulnerabilității acestui sistem la fraudă, eroare și corupție de la 1,4% (2005) la 2,86% (2011). Scăderea nivelului de trai ne arată că beneficiile acordate gratuit sunt primele accesate pentru rezolvarea imediată a situației financiare, iar creșterea de 50% a posibilității de fraudare (în sens larg) a sistemului ne arată odată în plus vulnerabiliatea sistemului de asistență socială bazat în procent mare pe prestații financiare lichide.

Una din prioritățile domeniului de asistență socială este creșterea capacității de control a Agenției Naționale de Prestații și Inspecție Socială (ANPIS) prin creșterea gradului de informare a inspectorilor sociali (am început să lucrăm acum la un suport de curs de formare profesională internă) dar și la creșterea capacității controlului din birou prin accesarea de informații încrucișate.

Pentru acest din urmă scop un instrument va fi interconectivitatea sistemului informatic al ANPIS la cele al altor instituții gestionare de prestații (CNPP, ANOFM, MAI).

Dorim să implementăm un sistem TELverde care să ajute inspectorii sociali la depistarea situațiilor de nerespectare spre exemplu a standardelor de calitate și cost de către furnizorii de servicii sociale. Acest instrument trebuie corelat cu o creștere a gradului de informare a populației cu privire la drepturile și obligațiile ce rezultă din sistemul de asistență socială în ansamblul său.

[1] INS – Tendințe Sociale, 2011

Cine sunt vlahii/rumânii din Serbia?

 Multi dintre noi am aflat de existenta unei minoritati romanesti la sud-est de Dunăre o data cu  cererea Romaniei de temporizare a acordarii statutului de stat candidat la integrarea in UE pana la recunoasterea drepturilor minoritatilor si romanilor timoceni, finalizata cu protocolul semnat de Romania cu Serbia la 01.03.2012 privind dreptul minorităților.

Reacția presei a fost în mare parte de a relata evenimentul fără a prezenta cine sunt românii din Serbia. Cu ceva eforturi documentare am realizat un colaj de informații privind românii din Serbia care să răspundă întrebărilor de bază.

Românii din Serbia sunt împărțiți între cei din Voievodina, cei din Timoc si cei din Serbia Centrala. În primele 2 zone se gaseste cea mai mare comunitate românească.

Timocul sau Valea Timocului este o regiune situată în estul Serbiei și nord-vestul Bulgariei, de-a lungul văii râului Timoc și în zonele montane adiacente acesteia. Este formată din județele sârbești Branicevo, Morava de Est, Bor și Zaječar, precum și regiunea bulgară Vidin. Vlahii timoceni nu sunt recunoscuți ca fiind români, nu au recunoașterea apartenenței la minoritatea națională, fiind considerați doar grup etnic, din acest motiv sunt lezați de drepturile recunoscute ale minorităților naționale (învățământ, presă în limba maternă, organizare în structuri politice care să le reprezinte drepturile).

Banatul Sârbesc este parte a Banatului împărțit la 1919 între România, Ungaria și Regatul Yugoslav. Cel mai mare grup al localităţilor în care trăiesc români din zona Banatului Sârbesc se află în zona oraşului Vârşeţ şi cuprinde 13 aşezări rurale, a oraşului Becicherecu Mare, cu cele 9 localități rurale (fiind si cel mai important oraş din întregul Banat sârbesc). În sud sunt 2 orașe în care locuiesc romîni înconjurate de câte 6 sate: Panciova și Alibunar. Diferența dintre vlahii/rumânii Timoceni și cei din Voievodina este faptul că aceștia din urmă sunt recunoscuți ca minoritate etnică, iar limba vlahă (română) este recunoscută ca limbă maternă.

În aceste oraşe şi sate trăiesc românii din arealul Serbiei care şi-au păstrat în mod admirabil limba, obiceiurile şi portul popular. Din toate aceste motive, merită astăzi tot respectul nostru.

Cu toate încercările politice actuale sau trecute de asimilare a populației vlahe/ rumânești, de modificare a limbii prin folosirea grafiei slave (decizie luată în acest an) acești oameni vorbesc de 2.000 de ani o limbă latină, care este limba română. Cei din vest au o pronunție în graiul bănățean iar cei din est vorbesc în graiul oltenesc.

În prezentarea alăturată sunt date istorice, statistice dar și poze care arată cât de mult se aseamănă portul popular de cel bănățean.

Dacă de ceva ani avem la nord-est vorbitori ai limbii moldovenești, la sud-vest din 2010 limba română a devenit limba vlahă. Depinde și de noi să luăm o poziție în acest caz.

Dacă la nivel individual nu putem face prea mult, cel puţin trebuie să fim familiarizaţi cu ceea ce reprezintă românii din Balcani, pentru că și ei fac parte din moştenirea noastră antropologică.

La nivelul Guvernului ar trebui să existe o strategie pentru suținerea minorităților române din tot arealul Balcanilor, iar pentru sprijinirea învățării limbii române Departamentul pentru Românii de Pretutindeni ar putea avea aceeași inițiativă ca și în cazul românilor din Republica Moldova privind bursele școlare și a susținerii manualelor în limba română (pentru inceput audiobook-uri dublat cu suport scris, deoarece limba romana este transmisa pe cale orala de mai bine de 130 de ani, iar majoritatea populatiei nu stie sa scrie in limba româna).

În vederea găsirii celor mai bune soluții, PNL Sector 5 organizează mâine, 31.03.2012 o dezbatere publică privind situația românilor din Valea Timocului.

romani timoc – blog

%d bloggers like this: